2,625 matches
-
mitul nazist al omului superior). Wertham condamnă erotismul și presupusele devieri sexuale, reclamele la arme de foc sau la produse care îmbunătățesc fizicul, iar pe apărătorii benzilor desenate îi consideră plătiți de către editori. El se lansează într-o retorică a conspirației, în concordanță cu fobia anticomunistă, văzând industria benzii desenate ca un colos stăpânit de puțini, și care se impune pervertind piața și conștiințele. Oferea de fapt un răspuns facil la o problemă dificilă, deoarece distanța dintre părinți și copii avea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Rămân, un mileniu, al tău, Apoi o vom lua de la capăt. 20 septembrie 2011 Congruență Pregătim în doi viața de apoi, Ca să ne iubim pe pat de brumă, Râd și mă închin, scufundat în vin, Iar chefliul Bachus mă îndrumă. Conspirații mari, conspirații mici, Toate înfloresc și se usucă, Îți ofer, prin vis, fructul interzis Și o toamnă cu miros de ducă. Mă ridic la cer, mă întorc și sper Că voi fi un sculptor de cuvinte, Mă decid să mor
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
mileniu, al tău, Apoi o vom lua de la capăt. 20 septembrie 2011 Congruență Pregătim în doi viața de apoi, Ca să ne iubim pe pat de brumă, Râd și mă închin, scufundat în vin, Iar chefliul Bachus mă îndrumă. Conspirații mari, conspirații mici, Toate înfloresc și se usucă, Îți ofer, prin vis, fructul interzis Și o toamnă cu miros de ducă. Mă ridic la cer, mă întorc și sper Că voi fi un sculptor de cuvinte, Mă decid să mor și, întâmplător
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
În plicul lor de plastic transparent. Și vreau și numele agenților de paruri pentru care faci poze. Și dacă cineva din pozele-astea a avut de suferit, și nu-mi pasă dacă doar a căzut de pe bicicletă, te-acuz de conspirație În vederea comiterii de atacuri. Ai priceput? Nicholson Își Îngropă capul În mâini. — Bine, zise Insch, cu un zâmbet generos, mulțumim că ne-ai ajutat cu interogatoriul, domnule Nicholson. Logan, fii băiat bun și du-l pe oaspetele nostru În celulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
plângem că am pierdut...“ Și declamase teatral întregul text în mijlocul unui grup de prieteni. Drusus deschise jurnalul și începu o pagină nouă. „În anii aceștia, delictul care s-a numit crimen majestatis - trădare împotriva măreției poporului roman, adică revolta armată, conspirație, înțelegeri cu dușmanul -, care se plătește cu viața, a căpătat o veninoasă amplificare juridică. Ca prim pas, Augustus a făcut ca legea să apere nu doar Statul, dar și pe el însuși. Și nimeni n-a reacționat. Apoi, pricepuții juriști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
pas, Augustus a făcut ca legea să apere nu doar Statul, dar și pe el însuși. Și nimeni n-a reacționat. Apoi, pricepuții juriști ai lui Tiberius au definit ca delicte ce se pedepsesc cu moartea nu doar atentatele și conspirațiile, dar și scrierile și chiar vorbele care aduc atingere «Maiestății» imperiale. Astfel, această lege reprezintă instrumentul perfect, lipsit de riscuri, pentru distrugerea unui adversar. Dar ea nu se folosește singură. Tiberius ne-a dat o mare lecție juridică: pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
lecție juridică: pentru a fi siguri că acuzatul nu scapă, trebuie ca la acuzația de încălcare a legii De majestate să se adauge o a doua acuzație scandaloasă: abuzul de putere, adulterul, magia neagră. Dacă s-ar vorbi doar de conspirație, Roma s-ar răzvrăti. Dar dacă acuzatul este și hoț, sau libertin, sau ucigaș prin otrăvire, nimeni nu se mai emoționează. Asta e teorema lui Tiberius.“ Scriind acestea, Drusus nu prevedea că, de-a lungul secolelor, Teorema avea să găsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
mai arate. Însă, nefiind destul de isteț, l-a salutat pe Tiberius cu o devoțiune care era, poate, teamă, dar pe care Tiberius a luat-o drept bătaie de joc. Îndată asupra lui s-au abătut falsele acuzații: discursuri rebele și conspirație. Au însăilat un proces dezgustător, iar sărmanul om a fost zdrobit. L-au condamnat la exil pe viață, pierderea demnității senatoriale, interdicția de a îmbrăca toga, confiscarea bunurilor.“ Însă răzbunarea nu-i adusese alinare împăratului. Pentru el, ușurarea după spinoasele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Gajus A doua zi - în dimineața înghețată de ianuarie, cu nori albi diafani, cu muntele Soracte acoperit de zăpadă -, durerea neputincioasă provocată de moartea prietenului nevinovat se transformă în alarmă. Un senator strigase în Curie: „Tatius Sabinus și-a pregătit conspirația fiindcă a fost inspirat de trufia Agrippinei și de violența fiului ei, Nero. Suntem la un pas de războiul civil“. Îngrozitoarea acuzație se răspândi în tot orașul. Înainte de sfârșitul acelei scurte zile de iarnă, au înțeles că erau pierduți. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
putea s-o avertizeze pe mama sa. O văzu în atriu, înconjurată de servitorii îngroziți, însă nu-i putu pune nimic, fiindcă în fața ei stătea un ofițer însoțit de câțiva soldați înarmați, care-i citea cu glas răsunător acuzația de conspirație, la care se adăuga condamnarea la domiciliu forțat: nu avea voie să frecventeze străini, să se arate în pubilc la Roma. Agrippina nu spuse nimic. Întinse mâna, luă foaia. Degetele ei albe nu tremurau. Ofițerul se retrase cu un salut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
spuse că era păzită de pretorieni. La Roma, oamenii șopteau că în fața senatorilor se prezentaseră mulți martori împotriva Agrippinei și a lui Nero; potrivit acuzațiilor, amândoi încălcaseră teribila Lex de majestate. Amândoi au fost găsiți vinovați; complicitatea transforma vina în conspirație. Senatorii, în unanimitate, i-au declarat „dușmani ai poporului roman“. Procesul s-a ținut cu ușile închise și, oficial, nu s-a știut nimic despre ce s-a petrecut acolo. Cu o repetitivitate sadică, îndrăgitele case ale familiei au devenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
-ți înapoi lucrurile tale. Pare incredibil, dar cea mai frumoasă femeie din imperiu a fost alungată de la palat ca o servitoare. Din cauza celeilalte, care are cu trei ani mai mult decât el. Ambițiosul senator Vinicianus fusese implicat în secret în conspirația lui Sertorius Macro, dar îi sfătuise pe complotiști, îi certase, îi oprise și îi făcuse să se abată de la hotărârile lor cu o artă mulțumită căreia, dacă ar fi reușit, el ar fi fost capul, iar dacă ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
voi și pe care l-am gravat în piatră pe Capitolium... Asiaticus încercă să-l liniștească. — Trimitem patru oameni cu bâte de fier. Or să facă bucăți placa aceea într-o clipă. Atunci interveni intrigantul Annius Vinicianus, care, după eșecul conspirației din Gallia, încerca să-și aline dezamăgirea: — Să fim atenți mai ales la scrieri, la jurnale, la cărți. Să le scoatem din biblioteci, să le sechestrăm în botteghe, cum e cea de lângă Templul Păcii. Să ardem totul. Asiaticus încuviință cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
rit isiac. Însă necunoscutul artist roman a încercat să copieze misterioasa scriere hieroglifică fără s-o înțeleagă. Callistus. Istoricii au trecut prea ușor cu vederea acest personaj. Svetonius, care își folosește talentul ca să povestească diverse bârfe, spune doar că acea conspirație a luat naștere non sine conscientia potentissimum libertorum, nu fără ca anumiți liberți foarte puternici s-o știe. Callistus nu a fost altceva decât instrumentul necesar al luptei subterane, însă mortale dintre puterea senatorială și cea imperială. Această luptă avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
în vârstă de 45 de ani care trăise doar în mediu rural. Numele său era Andrew Constable și era mai puțin cunoscut pentru polițele semnate și mai mult pentru grupul local pe care îl înființase, „Sfatul Patrioților”. Era acuzat de conspirație și de mai multe crime etnice, iar cazul fusese mutat în oraș printr-o derogare. Când se apropie data procesului, Grady începu să primească amenințări cu moartea, iar cu câteva zile în urmă, fusese apelat de către Fred Dellray, un agent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
privi din nou către Bell, de data aceasta cu vădită curiozitate. - Încă un lucru, domnule detectiv. Mă întrebam dacă nu cumva sprijiniți în sinea dumneavoastră acțiunile întreprinse de Patrioții mei în Canton Falls. - Eu? - Nu mă refeream la aiurelile cu privire la conspirația pe care am fi pus-o la cale. Mă refeream de fapt la crezul nostru de bază. - Hai, Andrew. E mai bine să păstrezi liniștea, spuse avocatul. - Doar port o discuție amicală, Joe. Deci, ce părere aveți? spuse Constable privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
sau Omul Magic, cum îl numea Barnes. Era o capodoperă și implica folosirea a numeroase trucuri din repertoriul unui iluzionist. Tertipuri și duble tertipuri, cronometrare atentă, diversiuni iscusite. Totul pornea de la ideea sugerată de Weir poliției, cum că exista o conspirație ce avea ca unic scop asasinarea lui Grady. Preotul Ralph Swensen fusese cel care pregătise terenul în acest sens, atentând primul la viața procurorului. Încercarea aceasta ratată urma să întărească presupunerea polițiștilor în ceea ce privește existența unui complot împotriva procurorului, astfel că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
totul e în ordine. Chrissy se afla în camera de operație de cincisprezece minute. De ce nu ieșea nimeni să le spună măcar cum evolua situația? Grady continuă: - Dar să știi, Rolland, că în toate lunilea astea de când am aflat despre conspirația de la Canton Falls, am considerat mereu că acest caz al lui Constable e unul în alb și negru. Nici măcar o dată nu m-am gândit că ar fi gri. Mi-am pus în joc toate forțele, spuse el cu un râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
pentru pian compusă de Dave Brubeck, discutau amândoi despre dovezile din cazul Andrew Constable. Charles Grady și însuși procurorul general al statului deciseseră să amâne procesul pentru a putea adăuga și alte acuzații bigotului: tentativă de crimă asupra avocatului său, conspirație pentru comiterea de crime și complicitate la crimă. Cazul nu avea să fie unul ușor: îl va lega pe Constable de Barnes și de alți conspiratori din Sfatul Patrioților, dar dacă exista un om care să poată asigura condamnarea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
tocmai consensul popular, fără deosebire de sex și etate, avea să primească cu ușurare faptul că Începeam să public În periodice. Atare sprijin m-a Îndemnat să trimit prin poștă, la reviste specializate, oda La drum! Răspunsul a fost o conspirație a tăcerii, cu excepția onorabilă a unui supliment care mi-a Înapoiat-o pur și simplu. Acolo poți vedea plicul, Înrămat. Nu m-am descurajat. A doua șarjă a fost de natură masivă; am trimis la nu mai puțin de patruzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mese. Din prăjitură nu mai rămăsese nimic. Tocmai căuta altceva de mâncare când apăru Beth. — Norman, nu știu ce să fac, spuse ea Încruntându-se. — În legătură cu ce? — Ăștia ne mint. — Care „ăștia“? — Barnes. Marina. Toți. Totul e aranjat, Norman. — Haide, Beth, fără conspirații acum. Avem și-așa destule griji fără... — Vino să-ți arăt ceva, spuse ea. Îl conduse Înapoi la console și apăsă pe niște butoane. — Am Început să Înțeleg când Barnes vorbea la telefon cu „cineva“ de sus chiar În momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ne fi simțit oarecum protejați, prin subconștient mijindu-ne senzația că sîntem feriți sub umbrela domnului profesor cu dragoste, ne apără el cumva, Peter O’Toole În semiîntuneric, n-o să ne lase să ne ia miliția. Faptul că existau aceste conspirații literare constituia, poate, o provocare, un rozitox, un ochi triunghiular de pisică, dar presupun că nu ne lua nimeni În serios. Bun, grupul nostru a fost supravegheat, eu habar n-am avut. Nici nu m-am gîndit vreodată cu atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mai buni scriitori ai noștri Într-o carte a lui Băieșu, pe-al doilea scaun din capul mesei, cum vii pe stînga ecranului, stă Ioan Groșan, procurorul e grizonat, bizar, nici nu este procuror, e Marcel Iureș, se descoperă o conspirație, apare spioana, vai de Maia Morgenstern și, ca să pună capac, aproape de sfîrșitul brutal al Balanței se ivește un stol probabil de teroriști, se trage cu mitraliera, moare lume nevinovată, fum, suspans, apoi copac. De jur Împrejurul căruia stau pe jos cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pentru petrecere. Sacoul era de la London Shop - Îl cumpărase cu banii luați de la Sid cu ocazia arestării lui Bob Mitchum. Mocasinii cu ciucuri și pantalonii din flanel gri erau rezultatul dezvăluirilor din Hush-Hush cu privire la legătura dintre muzicienii de jazz și conspirația comunistă - a stors ceva chestii „progresiste“ de la un basist pe care Îl săltase pentru că avea urme de ac de seringă. Se Îmbrăcă, se dădu cu parfum Lucky Tiger și porni cu mașina spre Beverly Hills. *** Petrecere În curte: jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
iunie 1951 pe numele lui Peter și Baxter Englekling. Dacă din declarație va decurge arestarea făptașilor amintitei crime multiple, acuzarea le garantează lui Peter și Baxter Englekling imunitatea În orice cap de acuzare legat de sus-numitul caz, inclusiv cele de conspirație, complicitate și orice altă infracțiune sau contravenție colaterală cazului. Domnule Kellerman, clienții dumitale Înțeleg cele spuse aici? — Da, domnule Loew, Înțeleg. — Înțeleg că s-ar putea să li se ceară să se supună unui interogatoriu după citirea declarației lor? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]