190,047 matches
-
cele mai interesante contribuții reunite de autoare în acest volum mai trebuie amintite cel puțin cîteva: o prezentare detaliată a formulelelor de politețe din română, comparate cu cele din alte limbi, în primul rînd din italiană, și în care se constată menținerea parțială a repertoriul bogat, cu un grad ridicat de ritualizare și de diversificare în funcție de aplicarea la situații-tip, a formulelor românești; de asemenea, ilustrarea experimentală a sensurilor "personale"
Psiholingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17248_a_18573]
-
provocîndu-i dureri atroce. Comunicam telefonic și cînd mă suna mă ținea din lucru cel puțin o oră. Așa bolnav cum era, întreținea relații cu multă lume (mai ales tinerii condeieri, pe care îi primea acasă în vizite prelungite) și, adesea, constatam că izolatul meu prieten era unul dintre cei mai informați oameni din București. Ceea ce era, evident, o performanță. Îl vizitam, periodic, acasă, în lungi taifasuri și, cînd și cînd, vara, îl scoteam cu mașina mea într-o călătorie spre Țăndăreii
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
critic literar și prozator, sfătuindu-l pe corespondent să-și publice el eseul polemic, nemaiașteptînd eseul lui Paul Georgescu tot despre tragicul lui Sadoveanu. Și amplele considerații filosofice și de teorie literară notate în lunga scrisoare îngăduie, azi, editorului, să constate, în notă, "sensul profund stimulator pe care îl căpătase corespondența mea cu Paul Georgescu". Urmează o pauză de vreo doi ani, în urma unei scrisori a dlui Ion Simuț, Paul Georgescu îi răspunde. Acum corespondentul său bihorean trăia, ca profesor, în
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
filme, locuri, personalități", care asociază operelor sale și alte producții cinematografice. Cinematograful fiind - după spusa maestrului - "cel mai formidabil vis de libertate cu care a fost vreodată binecuvîntată omenirea". Cum a înțeles Jean Negulesco să speculeze această aspirație se poate constata savurîndu-i filmele, tot atîtea demonstrații formidabile de adecvare perfectă, în manieră călinesciană, la stilul genului abordat. Astfel Masca lui Dimitrios (1944) transformă materia epică a romanului lui Eric Ambler într-un tensionat thriller de o modernă factură mise en abîme
Centenar JEAN NEGULESCO by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17251_a_18576]
-
jucată. Poetul știe foarte multe despre poezie, despre comunicarea lingvistică în general, dar alege dintre toate posibilitățile de exprimare un limbaj direct, firesc, asemănător cu acela din viața de fiecare zi. Cu atât mai mare este surpriza pentru cititor, când constată că ajunge repede în plină poezie. Este ca și cum cineva s-ar da pe un tobogan banal, dintr-un parc pentru copii, și s-ar trezi într-o altă lume: " Aceasta e povestea păsării Phoenix pe scurt/ așa cum mi s-a
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
Mircea Mihăieș Într-o serie de articole din "22", profesorul Livius Ciocârlie lansează intelectualilor și societății civile un mesaj pe cât de necesar, pe atât de tulburător. Constatând ascensiunea fără precedent a stângii demagogice, a neocomuniștilor și naționaliștilor care au ruinat, între 1990 și 1996, țara, dl. Ciocârlie îi îndeamnă pe cei care, după victoria C.D.R., au pus condeiul în cui să-și facă din nou auzită vocea
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
recuperare a ansamblului nu e sentimentală, umilă, ci de o luciditate ce îngăduie fascinației a se împleti cu îndîrjirea, cu inflexiunile satirice. Nu uimirea, nu candoarea înregistrării conduc pana lirică, ci o anume dezabuzare, o drojdie a suferinței de-a constata cîte lucruri, cîte conexiuni scapă vieții subiectului, cum peștii dintr-o plasă cu ochiuri prea largi. Deloc luat prin surprindere de enorma variație a fenomenalului, poetul îl trece prin filtrul criticismului d-sale imaginativ: "și actuala politică a lumii plutește
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
oferind garanția certitudinii absolute, percepția după care unii autori originari din România sînt în mod tacit și difuz resimțiți ca aflîndu-se înăuntrul iar alții în exteriorul culturii române există - și cel mai cuminte, de nu chiar obligatoriu, este să o constatăm. Pornind, eventual, de la situații fără dubiu: nimeni nu contestă și nu va contesta, spre exemplu, apartenența lui Norman Manea sau a lui Leon Volovici la cultura română, cel dintîi în calitate de prozator și eseist, celălalt în calitate de istoric literar, sub cuvînt că
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
din minciuni și înșelătorie. Starea pe care o încearcă Shoko în fața acestui univers brusc nou este de tristețe. Scriindu-i unchiului ei ce a aflat, ea recunoaște, aproape mirată, că nu e "nici îngrozită, nici neliniștită. Sînt numai foarte tristă," constată fetița. "Limba mi-e împietrită de durere. Nu numai din cauza ta sau a mamei, sau chiar a mea sînt tristă; de fapt, din cauza întregii lumi, din cauza cerului albastru, a razelor soarelui de octombrie, a scoarței arborilor, a tulpinilor de crizanteme
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
extrage de aici metodologia, ideile, viziunea și filosofia, numai că pînă acum, adică vreme de un deceniu, aceste performanțe nu au depășit stadiul prezumțiilor și de ele nu a beneficiat nimeni. Buna păstrare și sănătatea lucrărilor n-au putut fi constatate pînă acum în vreo expoziție de bază, inteligentă, vie și dinamică, după cum efectele cercetării s-au rezumat la cîteva cataloage critice - și aici trebuie remarcate cele semnate de Mariana Vida -, la Repertoriul graficii românești din sec.XX,vol. IV, coordonat
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
în familie, la școală și în societate cum să fii un bun german sau un bun francez". Aș releva și ideea, bine argumentată, după care națiunea singură nu s-a dovedit capabilă să asigure ordinea și stabilitatea lumii. S-a constatat, dimpotrivă, o destabilizare continuă a fenomenului național. Interesant, prin consecințe contrarii, este și ideea că națiunea este unică pentru că are o aceeași limbă. Omogenizarea este un fenomen ideal, dar continuu contrazis de realitate, de permanentele și inevitabilele oscilații și modificări
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
europenii colonizatori. Apoi, țările inventate de europeni au devenit națiuni ca urmare a procesului de decolonizare (aproape, crede autorul nostru, ca și în Europa). Dar dincolo de statul național, în Africa, de fapt, c Într-un alt dens capitol, dl. Boia constata că ideea națională a triumfat pînă și asupra comunismului, altfel spus asupra celei mai bine structurate dintre ideologiile moderne. I-aș aminti că Xenopol al nostru prevăzuse acest lucru, la începutul veacului, atunci cînd socotea că factorul contracarant al seriei
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
dispărînd pînă și simbolul național al monedei, prin crearea monedei unice europene. Va fi aceasta, se întreabă legitim dl. Lucian Boia, o Europă de națiuni sau Europa va sfîrși prin a asimila națiunile, devenind o mare națiune, ca SUA? Deocamdată, constată autorul, predomină conceptul unei Europe de state, în care națiunile vor continua, diminuate, să existe. Dar nici soluția Europei federalizate nu e de neglijat, azi, dar mai ales, în viitor. Soluția viabilă, la conflictele național existente, pare a fi cea
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
indiferență față de ce se întâmplă cu omul în carne și oase, societatea românească își dovedește infantilismul. La ce a dus aceasta? La blazarea plină de resentiment a populației, la indiferența față de propria soartă (cu cât se zbate mai mult, cetățeanul constată că o duce mai prost!), la minciună și ticăloșire în masă. Ca un caz particular, aș menționa vizita, la mijlocul lui ianuarie, a lui Ion Iliescu la Timișoara. Persona non-grata, ani în șir, în orașul revoluției din 1989, de data aceasta
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
Dumitru Avakian Abnegație și organizare, eficiență și finalitate privind plasarea pe "orbită" a laureaților. Aceasta am constatat la Brăila cu prilejul susținerii, în vara trecută, a ediției Concursului Internațional "Hariclea Darclée". L-am audiat atunci pe baritonul clujean George Petean, laureat al distincției supreme. L-am reaudiat de curând la București, în rolul titular, cu prilejul prezentării
Tineri muzicieni, tineri competitori (II) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17340_a_18665]
-
refer la copii numai) ai lui Harry Potter și-au manifestat mult mai puțin pașnic decît mine dezamăgirea. Pe de altă parte, însă, se pare că oarece agitațiune începuse încă din seara concursului, cînd unul dintre distinșii membri ai juriului, constatînd pericolul ca J.K. Rowling să obțină votul ce i-ar fi adus premiul, a amenințat că se retrage și mărturisește totul (?) într-o conferință de presă. Ce fel de mesaj vom trimite lumii întregi, s-a lamentat criticul, premiind o
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
de răni, rănesc și pe cei din jurul meu, dar nu dau înapoi. Și-această înaintare cu ochii înch Greva la zi și greva de zel Cronicarul nu se bucură de răul altuia, dar nu se poate împiedica să nu-l constate. Primarul Clujului, Gheorghe Funar, a fost suspendat din funcție deoarece are unele probleme cu justiția. După ninsorile de la începutul săptămînii trecute care au găsit din nou Capitala pregătită doar pe ici pe colo, primarul general, Viorel Lis, și primarul sectorului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
frumuseți să se definească. Urâțenia, ca mobil al introspecției - ș.a.m.d.... Sinuoasele raporturi dintre frumos și urât, în care eticul se amestecă și nu întotdeauna inspirat, coc pâinea de toate zilele a artistului și ține de domeniul banalului a constata cu câtă încântare îmbracă actorul haina urâțeniei sau cum îi ies romancierului cu mult mai vii personajele negative - bătaia de cap a cenzorului din trecut frustrat de îndrăgitul personaj pozitiv, la datorie, e drept, dar cât de firav, de neconsistent
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
obsedanta actualitate politică basarabeană, înțesată de calambururi: "Cu (și eu)/ pocalul de șampanie în mînă/ privesc în jur și înjur (în sinea mea)/ handi-capacitatea politicienilor basarabeni (de/ la A la Z)" (Ambasade la Chișinău). De altminteri, trecînd prin Chișinău, am constatat noi înșine marea poftă a basarabenilor de a glumi, ca un soi de exorcizare laică, la îndemînă, ca un atît de românesc "haz de necaz" al celor ce se consideră, cu o psihologie a imensei dezamăgiri, nu altfel decît niște
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
doilea rînd, poezia începe să fie citită tendențios, interpretată adică după chipul și asemănarea unei doctrine sau a alteia. N-a ajuns astfel Hyperion din Luceafărul să urce pe calul Sfîntului Gheorghe ortodoxist și să răpună balaurul necredinței? Trebuie să constatăm că dacă Eminescu a fost și mai este socotit "poetul național", tocmai prefacerii operei sale din nobil scop în mijloc banal i se datorează faptul. Cine, zicînd "poetul național", are în gînd valoarea literară a versurilor? Mai degrabă, Eminescu pare
Eminescu - scopul și mijloacele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17403_a_18728]
-
fi crezînd femeile. Care, în mod bizar, odată ce li se comunică răspunsul bărbaților întrebați, nu par de fapt surprinse. Motivul, crede autorul, e legat de al treilea corp, cel care este corpul frumos, estetic. Nu orice femeie face plajă monokini, constată autorul în urmă interviurilor sale. Opțiunea e orientată în mod hotărîtor de aspectul exterior al persoanei. Corpul estetic este cel ce asigură "tihna balneara prin devierea elanului pulsional". Goliciunea contemplata se izolează cumva de persoana căreia îi aparține, devenind obiect
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
dispoziția publicului pe calculatoarele Bibliotecii Naționale din București, cuvîntul Romanica. În contextul sobru al unui catalog de bibliotecă, termenul - aflat în poziția unei cote de identificare - putea trezi curiozitate, provocînd chiar un anume efect comic. Am avut apoi surpriză să constat că atît cuvîntul în cauză, cît și reacția spontană la el nu sînt nici macar noi: acum peste 30 de ani, în revistă "Limba română", nr. 1, 1965, un articol - semnat de D.Muster - comenta critic cîteva elemente din terminologia oficială
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
documentar care ar fi trebuit să intre la note. Asupra romanelor, Călinescu n-a mai revenit radical, încît așezarea lor, astăzi, într-o ramă ne varietur n-ar avea de ce să creeze complicații. Surprizele însă nu lipsesc. Abia acum se constată că Enigmă Otiliei a cerut o minuțioasa restaurare a textului, avariat pe parcursul numeroaselor reeditări. Confruntarea minuțioasa cu manuscrisul, efectuată de N. Mecu, dezvăluie erori de lectură din însăși partea tipografului care a cules cartea în 1938. Lecțiunile fanteziste, nebăgate în
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
gară din Germania, să reproducă limbajul unui general canadian sau al unui ofițer de Securitate român, să reconstituie modul de viață dintr-o mănăstire din evul mediu sau dintr-o închisoare din epoca stalinista. Dacă îi citim cu atenție biografia, constatăm că el a ajuns la acest enciclopedism pe cont propriu (fiind, în fond, un subinginer, specializat în utilaj tehnologic). Că și la alți autodidacți, entuziasmul față de cultură este mai mare decât spiritul critic. Înainte de recentul român Prizonier în Europa, Alex
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
La noi, (probabil prin influență franceză) au avut căutare și chiar succes acele lucrări filosofice scrise cu stil, de preferință de cugetători care erau și literați. Într-un amplu studiu din volum, nimerit intitulat Două culturi filosofice, dl. M. Flonta constată existența a două culturi filosofice (literatura și filosofie), determinată de situarea față de materie. Sînt chiar persoane din sfera literaturii, artei, filosofiei, care socotesc că, de fapt, cultura umanista este unică formă de cultură, alții negînd total semnificația cunoașterii științifice. De
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]