2,278 matches
-
mare dintr-o materie solidă și grea, masă solidă dintr-o singură bucată"și a substantivului "blocaj" a cărui trăsătură de sens este aceea de "blocare" (DEX). Proprietatea semantică de "bucată din...", ca și a aceea de "blocare"este fundamentală constructelor conceptuale: stomat. bloc - 1) "masă de material"; 2) "termen generic pentru anestezia regională"; 3) "fragment de țesut inclus în celoidină sau parafină în vederea obținerii de secțiuni pentru examenul histologic" (DM, 2007: 254): "bloc vertebral", "bloc sinoatrial", "bloc fascicular", "bloc neuromotor
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de schimb, aciditate hidrolitică, aciditate potențială etc. Adsorpție (concept general) include în câmpul conceptual: adsorpție apolară, adsorpție ionică, adsorpție polară, adsorpție moleculară (concepte specifice). Există de asemenea, o relație logică între conceptul general apă, a cărui caracteristică este polisemia și constructele metaforice specifice prin care se realizează dezambiguizarea sensurilor: apă adsorbită etc. Pot fi identificate la nivelul acestui subansamblu două tipuri de relații logice. 1) Prima relație este de incluziune: noțiunea apă este mult mai generală decât oricare dintre cele douăsprezece
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
gust și fără miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formează unul dintre învelișurile Pământului" (DEX on line); apă labil legată (concept specific) = "Partea exterioară a peliculei de apă absorbită". Conceptul apă are trăsăturile: masiv, omogen, continuu, general la nivel noțional; Constructul metaforic apă labil legată are două tipuri de caracteristici: 1) ale conceptului general - masiv, omogen, continuu + ale conceptului specific - partitiv, absorbit. Așa cum se poate observa, relația logică de incluziune este posibilă între conceptul general și conceptele specifice. Conceptele specifice posedă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
tradițional, și așa fragmentat, propun un demers postmodern de o factură aparte. Cercetătorii care studiază relația dintre personalitate și comportamentul social pun accentul pe dimensiunea acțională a personalității, acreditând ideea că „personalitatea” nu este o proprietate a individului, ci un „construct social”, o emanație a contextului și discursului social. Oamenii stabilesc norme, interacționează, comunică, negociază sensuri, construiesc Împreună o viziune comună, definesc acțiunile dezirabile și organizează discursuri și convenții sociale. Din perspectiva constructivismului psihosocial, personalitatea umană se exprimă prin trei dimensiuni
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
avea s? spun? Dilthey. Socialul este finit ?i infinit, este compus din elemente simple ?i din componente complexe. Aici exist? determinare cauzal?, constr�ngeri, dar oamenii pot fi liberi. Multe procese sociale au loc cu necesitate, dar ele s�nt constructe istorice ?i cotidiene ale oamenilor. Asemenea caracteristici ale socioumanului au devenit �antinomice� atunci c�nd s-a postulat separarea lor, de?i �n lumea socialului fiin?eaz? laolalt?. �n societ??ilor oamenilor faptele nu s�nt �că pe?ții �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
-i prețuiesc nu de ieri, de azi, și contez pe umorul lor rafinat spre a repeta cu tandrețe acel: „A se scuti, Miticăț”. Există, slavă Domnului!, merite suficiente în dreptul atâtor și atâtor nume, pentru a nu fi nevoie de acest „construct” prea din cale afară de „postmodernist”. La ce ne-ar folosi o altă meritocrație imaginară? În sfârșit, ceea ce aș numi hârtia de turnesol. Este vorba de reacțiile pe care le avem la informațiile oferite de dl Mihai Pelin în diferite forme
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
liberal cu ștaif. Încă înainte de alegeri, taberele politice se poziționaseră cu egală inadecvare față de acest subiect. El era și este văzut fie ca un panaceu fiscal, fie ca o scamatorie ieftină. Aplicată pripit, chiar o idee bună poate deveni primul construct al unei mitologii economico-financiare periculoase. Mutată cu totul din zona fiscală în cea a moralului, rata nu poate spune omului de rând decât că bine au făcut cei care au furat pe rupte, și-au suit sacii cu bani în
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
au fost specifice unei arii geografic-sociale anume, ci s-au dezvoltat, mai mult sau mai puțin concomitent, în toate țările, în context public sau privat, internațional sau local, chiar dacă cu grade de aplicabilitate diferite. Sub forma cunoașterii tacite, a unor constructe teoretice sau strategii operaționale, principiile și valorile etice au îmbunătățit condiția umană. 1.2.2. Dezvoltarea societății civile și apariția celui de-al treilea sector: organizațiile societății civile și organizațiile neguvernamentale (ONG) Cât de multă, sub ce formă și din partea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și vulnerabilitate la critici. Societatea în care trăim este considerată a fi esențialmente societate de marketing, adică o scenă care prilejuiește agenților economici proiectarea unor strategii din ce în ce mai sofisticate pentru dezamorsarea scuturilor mentale de protecție ale consumatorului. Despre neuromarketing, despre rafinamentul constructelor de advertising și PR, dar și despre impactul acestora în setarea minții umane în general și a copiilor în special, precum și despre (pre)determinarea percepției publice vorbesc pe larg Noam Chomsky, Naomi Klein, Luke McCabe, Mikela J. Mikael, Vandana Shiva
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sensul propriu al termenului, omul este o ființă-altfel, și anume o ființă culturală. El și-a sistematizat cunoașterea în științe și și-a înlesnit viața prin artefacte. Societatea digitalizată, mai mult decât oricând în istoria omenirii, a reificat/instituționalizat aceste constructe umane și le dă semnificații exagerat pragmatice și, în ultimă instanță, pecuniare. Prin instruire, prin învățare, prin propagandă și marketing, prin mass-media și oricare formă de influențare a comportamentelor umane se predică virtuțile fenomenelor de aculturație, enculturație, contra-culturație și interculturalitate
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ca atare, nu i se poate asocia niciun sens moral, ci numai în conexiune cu intenționalitatea umană. Designul și implementarea cercetării, dezvoltarea rezultatelor acesteia sunt urmarea unui cumul de determinante culturale, politice și economice. Acești factori conferă tehnologiei statutul de construct social. Pentru Heidegger (1977), "voința de putere" a omului modern s-a transformat în "voința de tehnologie", iar "esența tehnologiei nu (mai) are nimic tehnologic"65. Lumea este structurată și percepută din ce în ce mai mult ca resursă antropocentrică și ca posibilitate de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Lumea este structurată și percepută din ce în ce mai mult ca resursă antropocentrică și ca posibilitate de exprimare și reprezentare a proiectelor noastre specifice, ca oameni de afaceri, ingineri, academicieni, adolescenți etc. Tehnologia dă sens vieții noastre, ne orientează în lume. Ca și construct social, tehnologia este amprentată politic. În condițiile în care esența tehnologiei a devenit modul de a fi al ființei umane, necesitatea scrutinului etic drastic asupra orientării cercetării tehnologice pare din ce în ce mai justificată. Iar direcția expres imprimată dezvoltării umane și implicit legăturii
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sau o persoană. Trasabilitatea, ca proces al lanțului de distribuție, de exemplu, poate fi dirijată pe două direcții distincte: urmărirea înainte sau "trasabilitatea descendentă" și urmărirea înapoi sau "trasabilitatea ascendentă" a unui produs, proces, acțiune etc. Transparența corporativă este un construct social prin care se înțelege cumulul de informații primite, validate și diseminate de la și asupra unităților funcționale ale unei entități-profit. Trasabilitatea facilitează substanțial transparența asupra actului de guvernare organizațională, oferă părților interesate posibilitatea de delimitare clară a riscurilor (ex. controlul
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
UE (la început nu se numea așa și era mult mai mică) au conceput această construcție îndrăzneață și fără precedent ei s-au gândit la întreaga Europă. Or, Europa se întinde de la Atlantic la Nistru. Europa până la Urali este un construct teoretic, o simplă afirmație a unui geograf, pentru că Europa reală este cea istorică și politică. Zona slavă de est aici sunt incluse Rusia, Ucraina și, parțial, Bielorusia n-a fost niciodată considerată că aparținând Europei istorice și politice; erau, ca
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
că Weber nu pretinde originalitatea metodologică prin introducerea tipurilor ideale, el semnalând că de fapt nu a făcut decât să expliciteze structura epistemologică a unei practici științifice existente în cercetările predecesorilor săi, în special la Marx.) Tipul ideal este un construct mental, fără existență de fapt. Este un construct analitic, care are atributul de ideal numai în sens strict logic. El concretizează faptul că lumea acțiunilor sociale nu este una fără rânduială, ea prezentând o serie de regularități. Înțelegem astfel tipul
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
tipurilor ideale, el semnalând că de fapt nu a făcut decât să expliciteze structura epistemologică a unei practici științifice existente în cercetările predecesorilor săi, în special la Marx.) Tipul ideal este un construct mental, fără existență de fapt. Este un construct analitic, care are atributul de ideal numai în sens strict logic. El concretizează faptul că lumea acțiunilor sociale nu este una fără rânduială, ea prezentând o serie de regularități. Înțelegem astfel tipul ideal ca un "sistem de posibilități", ca un
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
numeroase sînt cazurile în care, pe baza unui împrumut din latină, limbile romanice și germanice au realizat derivate și compuse, întregind astfel familiile prin mijloace proprii. Această situație pornește de multe ori de la necesitatea de a avea denumiri pentru idei (constructe ale minții sau reprezentări de realități) inexistente în lumea antică și care nu existau nici în perioada în care latina reprezenta limba de cultură a Europei. Între limbile moderne care au realizat astfel de creații pornind de la împrumutul latin, se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
meargă în întâmpinarea cititorului, lăsându-l pe acesta „cel mai liniștit cu putință.” În termeni imagologici, problema s-ar putea pune foarte ușor în funcție de prioritatea care se dă în textul traducerii Autoimaginii sau Heteroimaginii. În tipul de traducere literală, exotizantă, constructele lingvistice și culturale sunt translatate ca atare dintr-o limbă într-alta, avându-se grijă mai cu seamă să nu se piardă nimic din imaginea proprie inițială a autorului asupra lumii înfățișate. Primează deci Autoimaginea autorului asupra textului-extensie a propriului
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
interesează. Ar mai fi de observat că pentru Douglas Kellner postmodernismul nu este decît o "vocabulă sonoră". El denunță folosirea abuzivă a termenului în cîmpul studiilor culturale și contemplă cu detașare "carnavalul postmodern". Discursul postmodern n-ar fi decît un construct cultural (e drept, de o "amețitoare diversitate"), cu sarcini interpretative, nicidecum o stare de fapt. Supraîncărcarea termenului nu face decît să sporească "zăpăceala postmodernă". Iar "legătura agresivă" cu postmodernismul, beneficiind de o conceptualizare dubioasă, cu exemple discutabile întreține, prin multiplicarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a vedea ce oferă înțelegere și modalități de interpretare, ce concentrează atenția asupra unor fenomene specifice, asupra unor conexiuni sau asupra sistemului social în întregul său. Teoria post-structuralistă ne-a ajutat să conștientizăm faptul că toate teoriile sînt în fond constructe, produse generate de discursuri sociale specifice, practici și instituții și, ca urmare, ele nu-și depășesc limitele domeniului lor social. Acele teorii tradiționale care pretind că oferă o fundamentare a adevărului sau cunoașterea universală, dincolo de condițiile sociale, sau o metateorie
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o singură definiție a postmodernității ca epocă istorică, sau a postmodernismului în arte. Aceste discursuri sînt ele însele contestate, intrînd în conflict cu opiniile unor teoreticieni care încearcă să-și impună propriile definiții ale conceptului. Așadar, discursul postmodernist este un construct cultural și teoretic, nu un obiect sau o stare de fapt. Cu alte cuvinte, nu se poate vorbi de fenomene intrinsece "postmoderniste" care să poată fi descrise de teoreticieni. Aceste concepte sînt generate sub formă de constructe teoretice utilizate pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmodernist este un construct cultural și teoretic, nu un obiect sau o stare de fapt. Cu alte cuvinte, nu se poate vorbi de fenomene intrinsece "postmoderniste" care să poată fi descrise de teoreticieni. Aceste concepte sînt generate sub formă de constructe teoretice utilizate pentru a interpreta o familie de fenomene, artefacte sau practici. Ca urmare, discursul postmodernist își produce propriile obiecte, fie sub forma unei epoci istorice a postmodernității, fie ca postmodernism în artă. Există, firește, fenomene sociale și istorice concrete
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
derivă termenul de "postmodernism". Însă care anume fenomene, practici, artefacte etc. sînt considerate "postmoderne" depinde de discursul teoretic care le numește "postmoderne" pe unele și nu pe altele. În consecință, familia de concepte legate de "postmodern" este formată din simple constructe abstracte destinate să realizeze anumite sarcini interpretative sau explicatorii, nefiind, în nici un caz, termeni transparenți care să reflecte, pur și simplu, starea de lucruri existentă 43. Așadar, cînd abordăm discursul postmodernist, operăm la nivelul teoriei și discursului, nivel la care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
conservator. Termenul a început să capete o nuanță tot mai negativă în discursul politic, demonstrînd cum o figură foarte populară poate fi ea însăși contestată, într-un discurs politic construit pe baze sociale și politice. Rambo se dovedește astfel un construct cultural polisemantic care poate fi folosit de participanții aflați în tabere opuse ale luptei sau disputei politice. Așa se face că Rambo a devenit o figură extrem de contestată în iconografia și discursul cultural și politic din Statele Unite. Pe de o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
existente. În plus, critica culturală de nuanță radicală ar trebui să se intereseze de acele variante utopice, de acele proiecții care înfățișează o lume mai bună (Bloch, 1986). Continuînd pe linia acestui argument, se poate afirma că de vreme ce ideologia conține constructe retorice ce încearcă să convingă și să influențeze, acestea au, fără îndoială, o doză relativă de rezonanță și atracție și adesea conțin promisiuni sau momente de eliberare, de emancipare. Identificarea unor asemenea elemente de utopie în cele mai evidente creații
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]