KorAP: Find »[drukola/base=construire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...1945 >

48,602 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661

35 metri. Construirea canalului "Islaz-Tahtalia", între km 1003,5-1001, catre malul drept al Dunării, cu o lățime medie de 60 metri; Canalul Iuți, între km 989,8-987,7. Săparea în stâncă a canalului Greben între km 949,8-946,7 și construirea în paralel a unui dig longitudinal pe malul drept al Dunării. Canalul Șip sau al Porților de Fier situat între km 946,7-944,6 pe langă malul drept al fluviului. Canalul Micul Gherdap, între km 944,2-943,1. Ca urmare

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
3,5 km/oră. Adâncimile insuficiente din unele porțiuni puteau să ducă la suspendarea temporară a navigației, iar îngustările canalelor pe alocuri provocau restricții la încrucișarea și depășirea convoaielor în anumite sectoare, precum și suspendarea traversării cataractelor în timpul nopții. Astfel, înainte de construirea Sistemului hidroenergetic și de navigație "Porțile de Fier", adâncimile reduse și diferite în acest sector al Dunării, canalele înguste ce nu permiteau încrucișarea vaselor/convoaielor, vitezele mari ale curentului apei, ca și vânturile puternice și ceață care era prezenta în

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
să nu fie adusă libertății de navigație pe cea mai importantă cale fluviala a Europei. Ținându-se seama de acestea, era necesar că pentru satisfacerea intereselor speciale să fie avute în vedere și interesele generale ale navigației. 2.2. Justificarea construirii Sistemului hidroenergetic și de navigație pe fluviul Dunărea în zona sectorului comun româno-sârb al Porților de Fier Pe sectorul de frontieră româno-iugoslav Dunărea trece prin cel mai important defileu de pe tot cursul sau: defileul Porților de Fier. Lungimea sectorului comun

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
Inițial a fost luată în calcul, că varianta posibilă, în afară de cea la care s-a recurs în final, construcția mai multor baraje, urmând că sectorul să fie împărțit în mai multe trepte.90 Varianta finală a fost cea care viza construirea a doua baraje, primul la Gură Văii-Sip, ceea ce permitea folosirea, în momentul finalizării sale, a 81% din potențialul hidroenergetic al Dunării, piedicile din calea navigației fiind înlăturate definitiv în acest sector; celălalt urma să fie construit la Gruia-Radujevac. La această

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
fără aducerea de îmbunătățiri în acest sector. Singură posibilitate viabilă de rezolvare a problemei navigației în sectorul Porților de Fier având în vedere că toate celelalte lucrări întreprinse anterior rezolvau numai în mod parțial și simbolic problemele navigației o constituia construirea de baraje, care să asigure, chiar la ape mici, ridicarea nivelului apelor și micșorarea vitezei acestora, lucrări indispensabile unei navigații de mare capacitate, derulată în condiții de maximă siguranță. 2.3. De ce Sistem hidroenergetic și de navigație? Problema care se

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
fi întreprins, deoarece ele s-ar fi constituit în piedici în calea traficului și schimburilor dintre statele riverane. Având în vedere existența acestor condiții, rezolvarea problemei navigației pe acest sector adică satisfacerea intereselor generale ale navigației devenea posibilă numai prin construirea de baraje corespunzătoare pentru centrale hidroelectrice, care să asigure astfel utilizarea potențialului hidroenergetic al acestui sector, concomitent cu îmbunătățirea condițiilor de navigație. De aceea, investițiile la marele proiect de la Porțile de Fier urmau a fi destinate atât lucrărilor necesare utilizării

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
asertive și tot mai dominantă. Astfel, politica sovietică nu poate fi separată de istoria Rusiei.93 Însă Stalin, care întruchipa toate caracteristicile unui autocrat, nu s-a mulțumit numai cu exercitarea unui control absolut asupra întregii societăți sovietice; el dorea "construirea" unor state comuniste în Europa de Răsărit. Toate statele comuniste trebuiau să se afle sub controlul sovietic direct, toți aliații săi trebuiau să manifeste față de el loialitate politică absolută, ceea ce însemna că el nu dorea că vreo persoană care se

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
București au fost nevoiți să ia o serie de măsuri de natură militară, cu scopul de a se proceda la fortificarea frontierei iugoslave. În acea perioadă, multe unități militare au fost dislocate în acea zonă și s-a procedat la construirea de fortificații de-a lungul graniței, lucrări care au implicat peste 27000 militari aflați sub supravegherea unor conducători militari din URSS. Pe lângă această, enorme sume de bani au fost cheltuite din bugetul armatei pentru a se achiziționa armament sovietic "modern

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
și Moscova.146 Desigur, de prevederile acestei declarații a căutat să profite Dej, si cu ocazia celui de-al II-lea Congres al PMR (decembrie 1955) el a transmis mesajul său privind comunismul național. Obiectivul național al RPR era tot construirea socialismului, dar aceasta avea să se înfăptuiască prin satisfacerea propriilor interese naționale, nu prin subordonarea acestora față de interesele lumii socialiste;147 România avea să coopereze cu alte state socialiste, dar această cooperare urma să se bazeze pe respectul reciproc, pe

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
a înlătura prin eforturi comune urmările acestei tulburări și să se asigure dezvoltarea colaborării în interesul relațiilor de bună vecinătate și prietenie."154 Cu această ocazie s-a făcut și o referire directă la "examinarea posibilității celei mai favorabile în vederea construirii în comun a hidrocentralei de la Porțile de Fier"155 de către o Comisie mixtă compusă din specialiști români și iugoslavi. Acesta era contextul internațional în perioada anterioară începerii tratativelor româno-iugoslave pentru realizarea Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
pe care le-a înregistrat navigația din cauza că obstacolele din calea să nu puteau fi eliminate, nu l-au împiedicat pe Stalin să-și exercite influență, fără să țină seama de interesele navigației și ale riveranilor. 2.4.2. Necesitatea construirii hidrocentralei de la Porțile de Fier În Declarația Comună de la București din iunie 1956 s-a făcut referire directă la existența potențialului hidroenergetic imens pe care-l are Dunărea în sectorul comun româno-iugoslav. Cu ocazia acestor convorbiri s-a căzut de

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
că jumătate din investițiile RPR erau direcționate spre sectorul energetic.159 Dorința lui Dej de industrializa a RPR avea în vedere asigurarea unei independente energetice față de Moscova și în acest scop RPR a inițiat o serie de proiecte care vizau construirea de termocentrale și hidrocentrale care urmau să furnizeze energia electrică indispensabilă industriei. Din însăși analiza prognozei evoluției consumului de energie electrică în RPR reiese imperativul acestei acțiuni a Bucureștiului. Având aceste lucruri în vedere, se poate vedea cum realizarea unei

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
Dunăre aveau interesul de a cunoaște ce lucrări urmau a fi efectuate pe cursul acestui fluviu internațional și care urma să fie contribuția pe care trebuiau să o aducă ele în vederea realizării acestor lucrări. Se poate vedea că interesele privind construirea Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier depășea sfera intereselor celor două state care erau implicate direct în tratative; statele riverane nu puteau rămâne indiferente față de ceea ce rezultă în urma acestor lucrări, care vizau îmbunătățirea condițiilor de navigație pe

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
garantul încurajării statelor în privința efectuării de lucrări menite îmbunătățirii condițiilor de navigație pe fluviul Dunărea). A formulat propuneri care vizau părțile implicate direct în negocieri, dar și ceilalți riverani (cum sunt recomandările Comisiei Dunării emise în ianuarie 1960, care prevedeau construirea pe Dunărea de Jos a unor ecluze cu dimensiunile de 310m x 30m 34m x 4,5m, în timp ce în Memoriul Tehnico-Economic dimensiunile prevăzute erau 300m x 30m x 4,5m). A facilitat contactele și schimburile de păreri între toate părțile

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
sesizând angajarea fermă a celor două state în vederea definitivării acordului, care rezultă din referirea în presa scrisă la MTE în 1960, a înaintat o cerere guvernului RPR și celui iugoslav. Referindu-se la cererea guvernului bulgar de a participa la construirea hidrocentralei, partea iugoslavă se arătă surprinsă de faptul că RPR sugera acceptarea bulgarilor în calitate de coproprietari ai hidrocentralei. Deși partea iugoslavă avea speranța ca problemă ridicată de bulgari avea să fie dezbătută în cadrul Comisiei Mixte româno-iugoslave, în procesele verbale ale Comisiei

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
înaintată Belgradului chiar o sugestie din partea Bucureștiului, că cererea bulgarilor să fie examinată cu bunăvoință de către Belgrad. Belgradul a dat un răspuns de principiu cererii bulgarilor, dar nu s-a dat un răspund direct cu privire la propunerea de a participa la construirea hidrocentralei. Partea iugoslavă consideră (pe bună dreptate) că problema proprietății asupra hidrocentralei este o problemă a RPR și RPFI. Refuzul Belgradului era unul ferm; niciodată Belgradul nu și-a exprimat acordul că un al treilea stat să participe la construirea

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
construirea hidrocentralei. Partea iugoslavă consideră (pe bună dreptate) că problema proprietății asupra hidrocentralei este o problemă a RPR și RPFI. Refuzul Belgradului era unul ferm; niciodată Belgradul nu și-a exprimat acordul că un al treilea stat să participe la construirea hidrocentralei. Propunerea privind participarea unui al treilea stat era contrară constituției RPFI, fiind totodată de neconceput din punct de vedere politic, problema fiind în exclusivitate în sfera de preocupări bilaterale româno-iugoslave. Iar pentru a întări poziția lor, iugoslavii au spus

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
acord că folosirea resurselor hidroenergetice ale Dunării este în interesul ambelor state, cele două guverne luând hotărârea de a convoca o Comisie Mixtă formată din specialiști români și iugoslavi, care să se ocupe de "examinarea posibilității celei mai favorabile în vederea construirii în comun a hidrocentralei de la Porțile de Fier."173 După această deschidere largă, incep schimburile de vederi exploratorii în vederea avansării spre fază propriu-zisă a negocierilor. Importantă pe care administrația unui stat o dă unei anumite probleme poate fi observată și

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
cu caracter tehnic, întrunirile și dezbaterile fiind influențate de factorul politic, perioada aprilie 1960 noiembrie 1963 a fost caracterizată de dezbateri care se concentrau pe modul efectiv de concepere (în comun) a actelor internaționale care aveau să stea la baza construirii și exploatării Sistemului de la Porțile de Fier. Desigur, factorul politic a influențat și în această parte evoluția negocierilor. Astfel, negocierile purtate-n vederea realizării sistemului de la Porțile de Fier s-au derulat într-o perioadă lungă de timp, începând din

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
același timp și de factorii de natură politică, care au contribuit și ei într-o anumită măsură la extinderea negocierii pe o asemenea perioadă de timp. De la semnarea acestor documente, rolul negocierilor de întreținere și de extensiune ținând seama de construirea celui de-al doilea Sistem hidroenergetic și de navigație, la Porțile de Fier ÎI a devenit de importanță capitala. 2.4.5. Continuitatea negocierilor În urmă sesiunii CAER din mai 1956 în cadrul căreia s-a dezbătut și problema utilizării apelor

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
măsuri care s-au bucurat de o bună primire din partea RPFI. Cercurile guvernamentale iugoslave au privit cu deosebită satisfacție prevederile cu caracter economic și posibilitățile încheierii unor acorduri vizând schimburile comerciale, comunicațiile feroviare, fluviale și aeriene; în privința mențiunilor despre posibilitatea construirii hidrocentralei de la Porțile de Fier, acestea au fost primite cu un deosebit entuziasm. În toamna anului 1956, la Orșova s-au întâlnit delegațiile celor două state vecine, întâlnire în care părțile s-au informat reciproc asupra studiilor existente privind amenajarea

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
la Belgrad, București, Orșova și Tekija și acestea au fost: ▪ Secția de Documentație Tehnică de Teren; Că realizare, până în luna februarie 1957 se poate lua în considerare hotărârea de a efectua în comun lucrările de studiu, cercetare și documentare în vederea construirii obiectivului de pe Dunăre. Până la sfârșitul anului 1960, membrii Comisiei Mixte româno-iugoslave pentru conducerea și coordonarea lucrărilor de amenajare a Dunării în sectorul Porților de Fier s-au întrunit în cadrul mai multor sesiuni: Prima sesiune s-a ținut la București (25

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
întâlniri, în mod continuu, alternativ la București și la Belgrad. Ca urmare a celor stabilite în Decembrie 1960, în perioada 24 martie 8 aprilie 1961 delegațiile guvernamentale ale celor două state s-au întâlnit la București, în vederea pregătirii Acordului privind construirea Sistemului de la Porțile de Fier. Lucrările s-au desfășurat în cadrul a trei comisii: Comisia tehnică, Comisia economico-financiară și Comisia juridică. Până la următoarea întâlnire, cele două delegații au continuat, fiecare în parte, studierea problemelor cuprinse în rapoartele celor trei comisii. Se

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
condițiilor de navigație; metodologiei de calcul al pagubelor. În acest scop s-au format grupe mixte de experți, care aveau menirea de a lucra între sesiunile Comisiei Mixte. Delegațiile guvernamentale s-au mai întâlnit în vederea pregătirii proiectului de Acord pentru construirea Sistemului de la Porțile de Fier, după cum urmează: 10 20 septembrie 1962, la Belgrad, când a fost elaborat și proiectul de memoriu care urma a fi prezentat Comisiei Dunării, în vederea consultării acesteia în privința cheltuielilor destinate îmbunătățirii condițiilor de navigație; 6 mai

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
venite din partea formalismului statutar și procedural specific instituției sub auspiciile căreia se desfasoara aceste negocieri, fiind mai puțin elastice, negocierile bilaterale se bucură de o mai mare flexibilitate, părțile având o mai mare autonomie în privința modului de acțiune și al construirii regulilor după care urmează să-și ghideze în viitor comportamentul. Flexibilitatea este o caracteristică esențială a unei negocieri; prezența ei poate îndrepta negocierea în cauză pe drumul succesului, ea fiind aceea care asigură depășirea impasurilor ce pot apărea în timpul tratativelor

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]