3,537 matches
-
imposibila desprindere din capcana farmecului ei permanent și indicibil (v. interviul acordat lui Carlos Javier Morales; cf. și Cuaderno de las islas, lucrare publicată de A. S. R. în 2011). Obsesia oceanului se tansformă, în cele din urmă, în obsesia timpului. Contemplând mișcarea neostoită a valurilor, zbaterea lor la marginile falezelor, poetul descoperă nimicnicia (“ÎNVEȘMÂNTEAZĂ-TE cu acest nimic, trup din umbră”). Într-un succint cuvânt de prezentare a creației lui Andrés Sánchez Robayna, Eugen Dorcescu vorbește despre “trei nemărginiri”, ce întemeiază
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
tine. Aurora sufletelor noastre mă amețește și simt aici, în plină noapte, ermitageul din ele. Iubirea verii Prin pădure, Timpul pare să fi încetinit, Să nu tulbure îndrăgostiții. Copacii se privesc liniștiți în ochi, Mirându-se fiecare de verdeața celuilalt, Contemplând vara în ochii iubitei. Și pare că, în vara asta S-au văzut pentru prima dată! Și niciodată verdele n-a fost mai verde, Mângâierile mai tandre și soarele mai arzător! Reflecții Privesc la voi, simple cruci și totuși atât
VERS ALB II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346535_a_347864]
-
logodnei. Când inelul ce trebuia să ne lege, s-a lărgit enorm, aruncându-ne în două emisfere. Căutări Căutător de comori deșarte, ferecă strigătul disperării, în stânca neagră, căreia alții, i-au stors aurul, asemeni sculptorului care, aruncă departe dalta, contemplând blocul de marmură, zămislit de natură, cu nici o latură știrbită. * Prea multe poteci încâlcite, ai de cutreierat. Imaculatul ce-l cauți, nu-i în verdele frunzelor, nici în albastrul cerului, nu! nici apele de cleștar nu-l au, poate nu
GÂNDURI ŞI FLORI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348269_a_349598]
-
de tăieturile sabiei este fereastra inimii sale străpunsă de sabia prevestită de Simeon. Maria apare ca Maica durerilor și cea asociată de Isus la mântuirea lumii, prin contribuția ei de suferință. Acest gând îl exprimă foarte frumos poeta Maria Pawlikowska, contemplând icoana Mariei încărcată cu aur și pietre prețioase: "Fecioară de culoarea abanosului, cu două tăieturi pe față! Era prea frumos pentru noi să te privim! Tu care ești plină de toată frumusețea, suferi pentru noi rănită de ura toată. și
ICOANA MADONA NEAGRĂ DE LA CZCESTOCHOWA de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348285_a_349614]
-
au spus: - Nu ne răspunzi nimic, părinte? Am venit la tine ca să ne alegem cu un folos sufletesc. Atunci bătrânul le-a răspuns: - Iertați-mă, dar nu știu ce ați vorbit până acum. Eu vă spun ceea ce am: noaptea și ziua nu contemplu altceva decât pe Domnul nostru Iisus Hristos, răstignit pe Cruce. Și declarându-se mângâiați sufletește din aceste cuvinte, au plecat. CAPITOLUL 65 DESPRE ACELAȘI Avva Ioan, zis și Molivas, ne-a povestit despre avva Ștefan următoarele: Odată era foarte greu
LIVADA DUHOVNICEASCA (22) de ION UNTARU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348339_a_349668]
-
părăsirii albastrului nefericit, a definitivării artistului, ca formatician expresiv al formei detașate de teluric, într-o concepție apropiată entităților celeste, mărește aspectul senzual al culorii, curiozității, posibilizând imaginația spre forme dorite pipăibil și încercabile. Privirea alunecă treptat pe fiecare linie, contemplând Femeie pe fotoliu, o leagă de alte linii, creează un contur și îi dă forme care excită simțurile atunci când cu ele se naște trupul unei femei șezânde, ai cărei sâni alungiți ca perele, de culoarea crudă a piersicii, se odihnește
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348385_a_349714]
-
sub soarele dogoritor, israeliții trebuiau să privească la Hristos în această privire a credinței stătea reușită lor. Noi cei de astăzi ce călătorim spre Canaanul ceresc trebuie să privim de asemenea prin credință la Hristos. Privirea noastră trebuie să-L contemple pe Hristos în lucrarea Sa publică, în lepădarea Să de sine, demonstrând iubirea agape pe crucea calvarului murind pentru păcatele noastre. Hristos cel înviat și proslăvit, înălțat apoi la ceruri și mijlocind în sanctuarul ceresc pentru noi. Aici este secretul
LA HOTARELE CANAANULUI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348420_a_349749]
-
despre univers, însă acest puțin pe care îl cunoaștem este atat de minunat. Dorința mea este să pot știi ce a fost în mintea Creatorului atunci când a gândit crearea universului, aș vrea să cunosc gândurile Lui din acele momente.” De câte ori contemplu frumusețea spirituală a Lui Dumnezeu pe undeva trăiesc câte ceva din afirmațiile acestui om, mă simt atât de finit în fața imensității divine. Un tanar student la teologie îmi spunea: ,, Dacă mănânci o felie dintr-un tort îți dai seama că este
EXPLORAND ORIZONTURI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348482_a_349811]
-
ne sunt descrise suferințele, umilință și proslăvirea Lui Mesia toată lucrarea Să de a mântui oameni din orice popor. Lectură Psalmilor și rugăciunea ne vor aduce liniște sufletească și eliberare de poverile vieții ce ne apasă și ne strivesc uneori. Contemplând frumusețea spirituală a Psalmilor vom fi inobilati și vom avea gânduri curate, aspirând tot mai mult la lucrurilr cerești. Însă cred că în urmă lecturii Psalmilor vom simți prezența Lui Dumnezeu insotindu-ne pas cu pas pe cărările vieții. Nu
FRUMUSETEA PSALMILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348491_a_349820]
-
o străveche recomandare monahală, îl sfătuia pe starețul Sarovului: „Fii ca o mamă pentru călugării tăi” - Găsim relatat tot în lucrarea lui Olivier Clement. Andrei Scrima, în cartea sa „Despre Isihasm”, citându-l pe Sfântul Ioan Cassian, susține că „pot contempla divinitatea numai aceea care, cu ochi foarte puri, se înalță deasupra acțiunilor și gândurilor joase și pământești, se retrag și urcă împreună cu El (cu Iisus Hristos) pe acel munte înalt al singurătății, acolo unde Iisus Hristos, desfăcând sufletele din tumultul
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
le statornicește într-o credință vie și le face să urce pe cea mai înaltă culme a virtuților unde El își arată mai apoi, neacoperită, slava... și strălucirea chipului Său celor care au ochii inimii destul de puri pentru a le contempla...” Mintea, unită cu inima, accede la o formă înnoită de înțelegere, la o gândire plină de pace și de dragoste, purtată de rugăciune, căci de acum înainte aceasta nu se mai întrerupe în timpul gândirii. Practica invocării Numelui lui Iisus nu
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
acum în mine aici, Printr-o speranța că de la micii licurici, Ce strălucesc pe cerul nopții fără stele, Când tu-mi intuiești chiar și ideile mele! Când nu ești lângă mine te adun în vis, Și inc-o noapte te contemplu-n paradis, Atunci cerurile se-ntalnesc mai pătruns, Când de noi căile noastre s-au ascuns! O lume singurateca dar numai împreună, Tu esti tot ce acest sentiment încununa, Ce ma creează cu gândul la tine mereu, Pe tine la
AL MEU CER! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345344_a_346673]
-
sfânt, se așează Să nu-ți faci Doamne griji, iată Ți-aducem știre Aici în locul sacru, regăsit, se înalță mânăstire! PĂMÂNTULE ! De când alergam după fluturi, apoi mă odihneam În grădina copilăriei, moștenită neam după neam Rămân încântată Pământule când te contemplu Simțind cum îmi primești tu pașii, ca un templu În tine și pe tine au loc toate viețuitoarele Măiestrit alcătuite de Creator, micile și marile Oamenii, din tine rup bulgării, din piatră, din lut Din trupul tău înalță case, apoi
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
ar putea lesne să cadă în banalitate „gnostică”, numai că maestru îi este kynicul între cinicii moderni (a se vedea distincția lui Peter Sloterdijk din Critica rațiunii cinice), Emil Cioran, perceput ca marele discipol eminescian, întru adevăr. Ion Iancu Vale contemplă fotografia în alb-negru a lui Cioran precum Dionis fotografia tatălui său din perete, la modul arheic: „privesc fizionomia puternic brăzdată/ de țăran și nobil român/ și mă întreb de fiecare dată, tot/ mai nedumerit și mai uimit/ «de unde oare atâta
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
călcând pe iarba verde și ascultând păsărelele cântând în atâtea triluri. În acele locuri era frumos de admirat cerul și norii, iar apoi urcându-mă pe un deal puteam privi în zare și admira superba linie a orizontului pe care contemplând-o aveam impresia că atingeam nemărginirea. Uneori mă duceam chiar și iarna prin acele locuri atunci când zăpada nu era prea mare pentru că mă atrăgea frumusețea acelor locuri naturale. Însă cel mai mare farmec îl avea acel loc în timpul primăverii și
BUCURIILE OAMENILOR SIMPLII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376787_a_378116]
-
omul plecă să aducă de la păscut calul, cu care urma să tragă căpițele de pe țarină spre locul unde se va clădi stogul. Ceilalți munceau mai departe la greblat fân în căpițe. Ionuț, în inocența sa de copil, era încântat să contemple de la distanță munca la fân a acelor oameni. Ar fi vrut și el să se apropie și să ceară să-l lase să ajute la greblat, dar nu îndrăznea: vedea câinele dormind lângă claie, chiar lângă locul unde trebuia să
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
Rămânând statornică, -firească urmare-, -Împotriva năvălirilor barbare- Prin grai, credință și-obiceiul românesc. Cum Mihai Viteazul te-a dorit întreagă, Te-ai pregătit istoric ani grei pământești Și,..prin jertfa ființei sale sufletești Regele a reușit să te-nțeleagă... Azi, contemplându-te, simțim căldura ta, Deși, ușor, lin, se îmbracă pământul Cu strai alb-gros că, înverșunat doar vântul Din an în an, dar rar, ne poate supăra... Din vatra-ncinsă, în care , râde focul Străluce bucuria în privirea noastră Sărbătorindu-te
PATRIA de LIA RUSE în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376927_a_378256]
-
balsamul pe inimi rănite, S-o cerem în rugă în clipe sfințite. Porunca Iubirii, poruncă divină, Trăită în fapte, trăită-n lumină, E tot ce ne ține uniți pe pământ, De nu știi Iubirea, învaț-o! Să-ți cânt?...” (Porunca iubirii) Contemplând asupra a ceea ce este primordial, întrebările și frământările poetei creează o frumoasă revelație asupra vieții. „Oare ce-am fi fără iubire? Ce ne-ar mai întreține existența dacă aceste neprețuite daruri ar rămâne în umbră?”. „Dacă ar muri Iubirea Dacă
MARIANA MIHAI – DESPRE PUTEREA SIMPLITĂŢII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377010_a_378339]
-
de alta a intrării în biserică, sunt portretele ctitorilor: înspre sud „pan Ioan Glogoveanu biv vel logofăt” și fii săi „pan Teodor vel șetrar sin ego” și „pan Nicolae brat ego”; înspre nord pănița Maria Glogoveanca și fiica ctitorilor Stanca. Contemplând acest tablou ctitoricesc cu ocazia unui simpozion științific organizat de primăria orașului Cerneți în 2014 cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la ridicarea lăcașului, în compania istoricului Mite Măneanu și a scriitorului Florian Copcea , am fost surprins de personajul
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1310 din 02 august 2014 Toate Articolele Autorului Labiș- zidit la temelia mânăstirii poeziei românești Moto: „Nu mai cuget, cred mereu, Strâns în mine ca-ntr-un templu Însă demn în miezul meu Cu zgârcenie contemplu” "MOARTEA CĂPRIOAREI"...( din amintirile sorei lui, Margareta Labiș) În vara anului 1954, fratele meu a sosit acasă, la Mălini, pe neașteptate. Plecase din București împreună cu Fănuș Neagu, care se oprea pentru o noapte la Cornul Luncii, unde avea o soră
LABIŞ-ZIDIT LA TEMELIA MĂNĂSTIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376495_a_377824]
-
Suișului îi fluturai iluzii, Țipând din răsputeri s-audă surzii. Erau, de fapt, doar simple vorbe goale? În câte toamne pârguit-am gândul Îngemănată-n sângeriu de dalii Cu raze blânde, mângâind vitralii Când viile-și musteau, timide, rodul... Și, contemplând, simțeam căldura mâinii Cum moale, lin, îmi oblojea frământul - În șuier aspru-nverșunat doar vântul Mai biciuia neiertător tăciunii Din vatra-ncinsă-n care râdeau macii. Îngenunchind pe pat de frunze moarte Iubiri vetuste, născociri deșarte... Se zbuciumau a neputință vracii
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
alte lumi... Pe trepte abisaleSuișului îi fluturai iluzii,Țipând din răsputeri s-audă surzii.Erau, de fapt, doar simple vorbe goale? În câte toamne pârguit-am gândulîngemănată-n sângeriu de daliiCu raze blânde, mângâind vitraliiCând viile-și musteau, timide, rodul...Și, contemplând, simțeam căldura mâiniiCum moale, lin, îmi oblojea frământul -În șuier aspru-nverșunat doar vântulMai biciuia neiertător tăciuniiDin vatra-ncinsă-n care râdeau macii.Îngenunchind pe pat de frunze moarteIubiri vetuste, născociri deșarte...Se zbuciumau a neputință vracii.Pe-un țărm pustiu
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
a zis în tonul neutru al unui email detașat m-am întrebat dacă nu a uitat să spună nu căci după aceea tăcerea a urmat ce să fi spus altceva? ce mai era de zis încă? două lumi ce se contemplă, cu o privire fixă și fermă, cu ochii plecați - cealaltă poți să citești în engleză întrebase deși eram ucenice în arta scrierii cu sânge pe piele de pește - alabastru avea un masterat de la o universitate de seamă conferit că o
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ALEXANDRA BALM în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375104_a_376433]
-
cele mai frumoase peisaje („view points”) gândul ne duce la comentariul unui vizitator: „Aici poți vedea cum respiră Dumnezeu!” Nu trebuie să faci decât câțiva pași, pentru a-i ieși în întâmpinare, sau să te oprești pentru câteva momente ca să contempli cerul. Cel puțin așa ne-a spus fata care susținea pancarta cu semnul STOP în dreptul singurului șantier provizoriu din incinta parcului. „Cel mai frumos job pe care l-am avut în viața mea!”, ne-a mărturisit. „Dacă mai ai și
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
Lumea se perindă la șpazier, cumva alene. Fațadele multicolore se aliniază ordonat, străpunse din loc în loc de ochii de lumină ai portalelor de intrare, prin care se întrevăd curți adânci, înconjurate de balcoane cu balustrade de lemn. În Piața Mare, lumea contemplă sau traversează, dar mai nimeni nu se grăbește. În Piața Mică se șede la terase, se-adună prietenii pe la mese, salutându-se cochet cu un pupic pe obraz, mondeni ca răsfățații din anturajul „schicki-micky” münchenez. Parcă se știu toți, familiari
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]