1,915 matches
-
naturii, care implică "o minte curățită de privirea pătimașă a lucrurilor; o minte care nu le vede ca obiecte de sine stătătoare și slujind patimilor. De aceea capetele acestea se numesc naturale și vorbesc despre curățirea minții. Fără îndoială, această contemplare naturală nu se face fără ajutorul Duhului Sfânt. Ea este a doua treaptă a urcușului duhovnicesc"4. Puterea soteriologică a rugăciunii inimii și a minții revelată de Sfântul Maxim Mărturisitorul 5 apare și în gândirea lui Evagrie Ponticul, în sensul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
se permite toată informația turistică necesară asupra cazării și altor servicii turistice. Pentru succesul turismului automobilistic se necesită de asemenea servicii auxiliare cum ar fi stații de benzină, restaurante, moteluri, parcări, popasuri cu instalații sanitare, puncte de repaus și de contemplare a frumuseților naturale, semnale pentru punctele de interes accesibile, ateliere de reparare a automobilelor. Numărul de servicii esențiale și distanța care le separă diferă în funcție de natura zonei, dar se recomandă o distanță de aproximativ o oră între ele. Puncte de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
a se bucura de o zonă de frumusețe naturală neafectată: A vedea animale mari mișcându-se liber și fără teamă în mediul lor natural este unul dintre cele mai emoționante și exaltante spectacole din lume, ce poate fi asemuit cu contemplarea unui măreț edificiu sau cu audierea unei mari simfonii (Julian Huxley). Turismul atent planificat poate juca un rol important în conservare. Comunitățile locale trebuie să beneficieze din turism, să primească pregătire și sprijin pentru a întemeia propriile lor afaceri de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a fi simbolistica subdiacentă discursului și textului teologic pe care Diel o ,,deconspiră" cu eleganță și măiestrie. Astfel, tentațiile demonice sunt simboluri ale subconștientului, iar ,,elevația divină" simbol al supraconștientului. La rândul său ,,Cerul" testamentar ar fi semnul manifest al contemplării supraconștiente. Convingerea lui Paul Diel este că toate textele evanghelice conțin referințe secrete, oculte, la misterele vieții psihice omenești. Ele fac obiectul acelei ,,preștiințe psihologice" prezentă în toate marile mitologii și religii. Cu ajutorul ,,preștiinței psihologice", autorul cărții pune în joc
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
mișcări este treptat Înlocuită cu aspirația spre forță. 2.1.2. Caracteristici socio-morale Sub influența rigorilor și a regulilor vieții școlare, a cerințelor acesteia, se produce o schimbare de fond a Întregii activități psihice, are loc investirea gândirii copilului de la contemplarea și Înțelegerea intuitivă a fenomenului, a cazului, la logica regulii, a legii pe care o exprimă cazul, fenomenul și operarea În această conceptie, fapt ce reprezintă o adevăratĂ revoluție În actul de cunoaștere, o schimbare de structură a ințelegerii]. Totodată
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
cu certitudine în anul 1904, dar care, din modestie sau pentru că așa cereau rigorile relațiilor pe care le avea cu firmele care-l solicitau, a rămas în anonimat. Din enumerarea realizărilor medalistice care poartă semnătură N Sternberg Jassy și din contemplarea imaginilor, se poate observa că, bună parte dintre acestea, conțin elementul exerga, majoritatea au în reprezentări elemente decorative, alcătuite din ghirlande, steme și panglici, două prezintă edificii, alte două, compoziții cu animale și două reprezentări umane, corect executate, dar inerte
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
20 octombrie 2007, cu ocazia simpozionului național „Dumitru Martinaș și populația romano-catolică din Moldova”, organizat la împlinirea a 110 ani de la nașterea profesorului de Asociația Romano-Catolicilor „Dumitru Martinaș”, Arhivele Naționale Bacău și Asociația Arhiviștilor din Bacău. Lipsit fiind de posibilitatea contemplării directe a medaliei nu ne putem permite să formulam judecați de valoare cu privire la gravura în sine. Ne vom limită așadar la formularea unor impresii privind mesajul pe care medalia îl comunica, prin reprezentări și legende. Pe avers (fig. 28av) este
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
arte vizuale (respectiv la cele trei facultăți ale Universităsii de Artă „George Enescu”), la relația care există în actul creației artistice între condiția umană și aspirația spre absolut, la dorința omului de a se desprinde, prin actul creației și al contemplării artistice, de perenul încorsetat al existenței și eliberarea în sferele înalte ale spiritualității. A doua față, Universitatea de Arte „George Enescu”, comemorare 50 de ani de la moartea lui George Enescu (1955-2005) O reprezentare geometrica din zona centrală poate fi văzută
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
însă cuvântul speculum din titulatura capitolelor acestui volum? Din definiția oglinzii, răzbate aici doar funcția de redare (optică), de preluare a unei informații exterioare și de reproducere a ei prin intermediul unei imagini (obținute fizic). "Teoria", în virtutea etimologiei sale grecești, desemnează contemplarea ideilor sau a unui obiect stimulativ, activitate din care poate emerge o schemă, la rândul ei generatoare de noi idei sau interpretări. Teoria scrutează de la distanță semnificațiile și le integrează într-o nouă viziune asupra lucrului însuși și asupra lumii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sau a unui obiect stimulativ, activitate din care poate emerge o schemă, la rândul ei generatoare de noi idei sau interpretări. Teoria scrutează de la distanță semnificațiile și le integrează într-o nouă viziune asupra lucrului însuși și asupra lumii acestuia. Contemplarea imaginarului este în sine o interpretare a acestui fenomen care transcende realitatea - deși e puternic ancorat în ea -, tocmai datorită gândirii imaginative. Teoria este așadar capabilă a genera "radiografii" și lecturi diferite ale imaginarului, aparent insurgent, oricum dificil de încadrat
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vânătorului, împotrivirea mamei la plecarea fiului, părăsirea comunității tradiționale, animalul gonaci și cel vânat, aventura cinegetică prin labirintul forestier, semnul "lustral" (apa curgătoare cu funcția ei de purificare), muntele "cosmic", sensul descendent al traseului inițiatic, timpul necesar al înstăpânirii (zorile), contemplarea teritoriului ca prim act de luare în posesie a lui. Dacă majoritatea acestora intră într-un plan matricial, organic, orizontal, de dezvoltare treptată a relației cu noua cucerire teritorială, parcursul are și un sens masculin complementar, al verticalității: simbolul ignic
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
al ascezei). Între cetate și sat − topoï reprezentativi ai relației urban−rural −, se remarcă zonele de trecere și funcțiile lor: poarta palatului sau a orașului, podul, drumul, hanul (loc de popas, care însă devine primejdios când e situat la răscruce). Contemplarea sau organizarea spectacolului lumii se face din locuri privilegiate, ale privitorului-stăpân sau ale povestitorului (le regăsim neschimbate în literatura secolului XX, în Moromeții lui Marin Preda): tron, foișor, prispă (loc mai înalt) sau chiar marginea drumului. În simbologia domus-ului, ușa
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
diferitelor episoade din viața sfântului fondator al ordinului și ilustrațiile biblice sofisticate). Sunt, totodată, și promotorii uneia dintre puținele teorii medievale ale imaginii: ca și la Ioan Damaschinul, imaginea divinității provoacă spiritul credincios să-i pătrundă esența, prin starea de contemplare; în plus, reprezentarea naturii, a marii creații, reprezintă o altă cale de apropiere de natura Creatorului însuși. Sufletul credincios este capabil, prin intermediul imaginii sacre, să-și reprezinte cu precizie valoarea divină în trei moduri: prin vestigium (orice tip de viziune
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în spațiul catolic curând după înfrângerea Bizanțului de către cruciați în 1204). O istorie a imaginii religioase occidentale duce așadar de la statuile gotice ale catedralelor de secol XII sau XIII la exercițiile sistematice ale iezuiților, de imaginare, de reprezentare și de contemplare mistică a scenelor Nașterii, Răstignirii sau infernului, ca faze prealabile ale viziunii "reale" a lui Iisus Christos din timpul Judecății de Apoi. În urma crizei provocate de Reformă (și care începuse în fapt să se manifeste încă din timpul creștinismului medieval
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
of joint, o face cu un fel de speranță sălbatică despre care se poate vorbi mai cu seamă la el. Căci nu astfel rostește Hamlet acele cuvinte și nu astfel le scrie Shakespeare. Beția iraționalului și vocația extazului abat de la contemplarea absurdului un spirit clarvăzător. Pentru Șestov, rațiunea este zadarnică, dar există ceva dincolo de rațiune. Pentru un spirit absurd, rațiunea este zadarnică și nu mâi există nimic dincolo de rațiune. Acest salt poate, cel puțin, să ne lămurească și mai bine asupra
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
-mi joc și eu partida. Între istorie și eternitate am ales istoria, pentru că-mi plac certitudinile. De istorie cel puțin sunt sigur, și cum să neg această forță care mă zdrobește? Vine întotdeauna o vreme când trebuie să alegi între contemplare și acțiune. Adică să devii un om. Asemenea sfâșieri sunt cumplite. Dar pentru o inimă mândră nu se află cale de mijloc. Există Dumnezeu sau timpul, crucea sau spada. Ori lumea aceasta are un înțeles mai înalt, care-i depășește
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
că se poate cădea la un compromis și că poți trăi în veac, crezând în veșnicie. Aceasta înseamnă a accepta. Dar eu resping un atare cuvânt și vreau totul sau nimic. Dacă aleg acțiunea, să nu credeți că pentru mine contemplarea e un pământ necunoscut. Dar ea nu-mi poate da totul și, lipsit de veșnicie, vreau să mă aliez cu timpul. Nu vreau să rețin nici nostalgia, nici amărăciunea, ci vreau doar să văd limpede pricina lor. V-o spun
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
ideea de perseverență. Ideea de perseverență prezintă un proces complex de existență. Multiplicitatea operei de artă vine tocmai din afirmarea unei duble ipostaze a operei ca obiect material și ca experiență estetică. Deci, experiența estetica este bazată sau dedusă prin contemplarea unui obiect de artă care are la bază o prezență fizică. În acest sens, Santayana dezvoltă ideea de esență, potrivit căreia "esența estetică este percepută ca o compoziție clară de qualia ce poate oferi o calitate obiectului contemplat"8. Relațiile
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
înseamnă o apropiere de universul reprezentărilor. Cel mai mare pericol în explicarea naturii operei de artă constă în încercarea de a oferi o înțelegere clară a existenței sale prin intermediul relației subiective. Primul pericol ține de imaginație și este dobândit prin intermediul contemplării operei de artă. Imaginația poate produce opera care, în calitate de existent, devine exterioară ei și poate produce un efect invers, adică are potența imaginației. Acest lucru nu explică existența ei, acest mod de existență e doar o caracteristică fenomenală, un efect
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a minții 14. Pentru Heidegger, estetica vrea să stabilească relația noastră cu frumosul. De aceea pentru el estetica este o metodă de meditație asupra artei, prin care sunt arătate reprezentațiile frumosului din artă prin intermediul sentimentului - experiența estetică. Astfel, istoricitatea și contemplarea artei dezvăluie relația subiect-obiect ca fiind una specifică esteticii, unde opera de artă se relevă sub formă de obiect cu anumite însușiri artistice și sau estetice. Arta analizată prin intermediul esteticii ne face să înțelegem opera de artă ca un obiect
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
prin care opera de artă poate apărea într-un spațiu și timp date. Astfel înțelegerea operei de artă presupune înțelegerea rolului imaginii în cadrul artistic. Pentru a putea cerceta imaginea din punct de vedere ontologic, aceasta trebuie să fie disponibilă pentru contemplare 1. Întrebarea ce se ridică este: ce legătură există între contemplare, imagine și reprezentare? Dacă este cazul să contemplăm reprezentarea, noi analizăm doar datul care, pentru intelect, e doar o subiectivitate goală a existentului. Reprezentarea este, prin urmare, un semn
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
timp date. Astfel înțelegerea operei de artă presupune înțelegerea rolului imaginii în cadrul artistic. Pentru a putea cerceta imaginea din punct de vedere ontologic, aceasta trebuie să fie disponibilă pentru contemplare 1. Întrebarea ce se ridică este: ce legătură există între contemplare, imagine și reprezentare? Dacă este cazul să contemplăm reprezentarea, noi analizăm doar datul care, pentru intelect, e doar o subiectivitate goală a existentului. Reprezentarea este, prin urmare, un semn hypomnestic. Cu alte cuvinte, în analiza semnului ca atare semnul rămâne
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de plăcere. Fenomenalitatea obiectului de artă este, astfel, dovedită imediat, în timp ce valoarea experienței estetice necesită o explicație. Apariția obiectului de artă duce la posibilitatea experienței estetice ce are loc cu ajutorul actului intuirii. Întregul proces poate avea loc doar în actul contemplării doarece sinteza apariției este posibilă prin contemplare. Se creează un echilibru între experiența estetică și apariția obiectului. Rolul pe care îl are percepția în cadrul apropierii de obiectul de artă este unul de lărgire a dimensiunii înțelegerii artei în general. Fenomenalitatea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
astfel, dovedită imediat, în timp ce valoarea experienței estetice necesită o explicație. Apariția obiectului de artă duce la posibilitatea experienței estetice ce are loc cu ajutorul actului intuirii. Întregul proces poate avea loc doar în actul contemplării doarece sinteza apariției este posibilă prin contemplare. Se creează un echilibru între experiența estetică și apariția obiectului. Rolul pe care îl are percepția în cadrul apropierii de obiectul de artă este unul de lărgire a dimensiunii înțelegerii artei în general. Fenomenalitatea obiectului care jubilează între apariție și aparență
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
la baza existenței imaginii cinetice. Ca și în cazul picturii și al desenului, fotografia și filmul au o suprafață materială ce diferă de la una la alta. Ambele arte necesită o reconstrucție a dimensiunilor abstracte - spațiul lor narativ. Acest proces de contemplare a fotografiei este numit scanare. Procesul de scanare reprezintă o sinteză a două intenții: una manifestată în imagine, iar cealaltă fiind a contemplatorului (privitorului). Imaginile sunt definite de simboluri fiind imagini conotative și oferă spațiu de interpretare. Prin intermediul imaginii se
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]