KorAP: Find »[drukola/base=contrar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...92 >

2,276 matches

Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607

Heraclit funcția contrariilor este mai nuanțată: noțiunea însăși de contrariu presupune distincții, ierarhie și prin urmare ordine, însă o ordine dinamică (fr.26, 51); coincidentia oppositorum este o relație mobilă, implică schimbare reciprocă (fr.36; D.K.22, A.5), armonia contrariilor este susținută de  unitatea lor esențială și invizibilă. Războiul, , tensiunea,  perpetuă a contrariilor este generatoare, este sursa tuturor lucrurilor și a schimbărilor imanente lor (fr.14); orice tip de distincție și separație înseamnă război, este energia nevăzută și devine astfel

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
și prin urmare ordine, însă o ordine dinamică (fr.26, 51); coincidentia oppositorum este o relație mobilă, implică schimbare reciprocă (fr.36; D.K.22, A.5), armonia contrariilor este susținută de  unitatea lor esențială și invizibilă. Războiul, , tensiunea,  perpetuă a contrariilor este generatoare, este sursa tuturor lucrurilor și a schimbărilor imanente lor (fr.14); orice tip de distincție și separație înseamnă război, este energia nevăzută și devine astfel o putere cosmogonică. Pythagoreicii 4 priveau toate lucrurile existente ca pe un echilibru

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
generatoare, este sursa tuturor lucrurilor și a schimbărilor imanente lor (fr.14); orice tip de distincție și separație înseamnă război, este energia nevăzută și devine astfel o putere cosmogonică. Pythagoreicii 4 priveau toate lucrurile existente ca pe un echilibru între contrarii  și ordonau (Aristotel, Metaph. A, 5) toate realitățile pe un tabel al contrariilor care conținea zece opoziții fundamentale: limitat - nelimitat, par - impar, unu - multiplu, dreapta - stânga, masculin - feminin, repaus - mișcare, drept - curb, lumină - întuneric, bine - rău, pătrat - oblong. Pe baza

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
tip de distincție și separație înseamnă război, este energia nevăzută și devine astfel o putere cosmogonică. Pythagoreicii 4 priveau toate lucrurile existente ca pe un echilibru între contrarii  și ordonau (Aristotel, Metaph. A, 5) toate realitățile pe un tabel al contrariilor care conținea zece opoziții fundamentale: limitat - nelimitat, par - impar, unu - multiplu, dreapta - stânga, masculin - feminin, repaus - mișcare, drept - curb, lumină - întuneric, bine - rău, pătrat - oblong. Pe baza acestora, filozofii vor continua să-și fundamenteze teoriile referitoare la contrarii fie păstrându

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
tabel al contrariilor care conținea zece opoziții fundamentale: limitat - nelimitat, par - impar, unu - multiplu, dreapta - stânga, masculin - feminin, repaus - mișcare, drept - curb, lumină - întuneric, bine - rău, pătrat - oblong. Pe baza acestora, filozofii vor continua să-și fundamenteze teoriile referitoare la contrarii fie păstrându-le ca atare, fie derivând din ele alte perechi de contrarii. Empedocles a considerat la baza tuturor fenomenelor naturii patru elemente materiale sau rădăcini ( fr.6): focul , aerul , apa  și pământul  (fr.17), acestea sunt puse în mișcare

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
multiplu, dreapta - stânga, masculin - feminin, repaus - mișcare, drept - curb, lumină - întuneric, bine - rău, pătrat - oblong. Pe baza acestora, filozofii vor continua să-și fundamenteze teoriile referitoare la contrarii fie păstrându-le ca atare, fie derivând din ele alte perechi de contrarii. Empedocles a considerat la baza tuturor fenomenelor naturii patru elemente materiale sau rădăcini ( fr.6): focul , aerul , apa  și pământul  (fr.17), acestea sunt puse în mișcare prin influența a două principii contrare: După cum iubirea și ura își câștigă dominația

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
astfel medietatea, centrul, jumătatea a două tendințe sau acțiuni contrare (creșterea și descreșterea:  ). Lumea sensibilă se conduce după legea alternării (schimbarea sau trecerea unui contrariu în celălalt), legea nașterii periodice a unui contrariu în celălalt (71d ) și mișcarea circulară a contrariilor ( sau   în opoziție cu mișcarea rectilinie ( sau   de neconceput întrucât ar provoca fixarea, imobilizarea fenomenelor, proceselor la un moment dat (72 b). Lumea sensibilă (   , supusă efemerității, multiplicității elementelor, unui schimb continuu de contrarii se definește prin opoziție cu Lumea inteligibilă

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
în celălalt (71d ) și mișcarea circulară a contrariilor ( sau   în opoziție cu mișcarea rectilinie ( sau   de neconceput întrucât ar provoca fixarea, imobilizarea fenomenelor, proceselor la un moment dat (72 b). Lumea sensibilă (   , supusă efemerității, multiplicității elementelor, unui schimb continuu de contrarii se definește prin opoziție cu Lumea inteligibilă (), tărâmul ființei sau realității autentice (,  echivalentă cu substanța, esența () (e.g. Phil.42 c1). Lumea ideilor este obiectul științei veritabile (), Ideea de Bine ( Unu) devine cauza adevărului () (Rep.VI, 508 e3-e5), a înțelepciunii () și

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
remarcabilă (Metaph. X, 4; Categ.10, De interpretatione XIV) în problema contrarietății, fiind preocupat intens de problematica ei și de distincțiile între diverse tipuri de opoziții din mai multe motive: 1. pentru a explica devenirea (schimbarea) ca o succesiune de contrarii. 2. logica nu poate elucida chestiunea judecăților, adică a unirii unui predicat (atribut) cu un subiect, dacă nu ar admite unitatea contrariilor. 3. etica aristotelică se concentrează asupra noțiunii de Bine () ce-și găsește sfera de aplicabilitate în virtuți () concepute

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
diverse tipuri de opoziții din mai multe motive: 1. pentru a explica devenirea (schimbarea) ca o succesiune de contrarii. 2. logica nu poate elucida chestiunea judecăților, adică a unirii unui predicat (atribut) cu un subiect, dacă nu ar admite unitatea contrariilor. 3. etica aristotelică se concentrează asupra noțiunii de Bine () ce-și găsește sfera de aplicabilitate în virtuți () concepute ca medietăți () între două extreme (excesul și lipsa) sau contrarii. Aristotel distinge patru specii de opuși (): relativii () jumătate-dublu; contrarii () bine-rău; contradicția () care

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
ar admite unitatea contrariilor. 3. etica aristotelică se concentrează asupra noțiunii de Bine () ce-și găsește sfera de aplicabilitate în virtuți () concepute ca medietăți () între două extreme (excesul și lipsa) sau contrarii. Aristotel distinge patru specii de opuși (): relativii () jumătate-dublu; contrarii () bine-rău; contradicția () care își găsește expresia în afirmație () și negație (); privația este reductibilă la contradicție și contrarietate, relativii, opușii cei mai slabi, au o structură proprie fiind de altfel o categorie principală (Categ.4,6), iar contradicția este opoziția autentică

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
tot ce nu cuprinde termenul pozitiv, adică un număr nedeterminat de lucruri, procese, fenomene, etc., acesta poate fi desemnat numai prin negarea pozitivului. Contradicția nu admite intermediari sau termen mediu, termenii contradictorii nu pot coexista (sănătate-nonsănătate sunt contradictorii, sănătate-boală sunt contrarii). O noțiune poate avea mai mulți contrarii: răul se subdivide în specii (subspecii), care nu cuantifică răul, ci binele sau nu este deloc bine, sau este prea puțin sau prea mult (Phys.187a, 227a); generozitatea are doi contrarii: zgârcenia (lipsa

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
un număr nedeterminat de lucruri, procese, fenomene, etc., acesta poate fi desemnat numai prin negarea pozitivului. Contradicția nu admite intermediari sau termen mediu, termenii contradictorii nu pot coexista (sănătate-nonsănătate sunt contradictorii, sănătate-boală sunt contrarii). O noțiune poate avea mai mulți contrarii: răul se subdivide în specii (subspecii), care nu cuantifică răul, ci binele sau nu este deloc bine, sau este prea puțin sau prea mult (Phys.187a, 227a); generozitatea are doi contrarii: zgârcenia (lipsa) și risipa (excesul). Contrarii aparțin aceluiași subiect

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
sănătate-boală sunt contrarii). O noțiune poate avea mai mulți contrarii: răul se subdivide în specii (subspecii), care nu cuantifică răul, ci binele sau nu este deloc bine, sau este prea puțin sau prea mult (Phys.187a, 227a); generozitatea are doi contrarii: zgârcenia (lipsa) și risipa (excesul). Contrarii aparțin aceluiași subiect, de vreme ce fac parte din același gen, fapt care face posibilă și argumentează unitatea contrariilor, Aristotel întrevede trei cazuri posibile (Categ.11): a) Aparțin aceluiași gen b) Aparțin unor genuri contrarii c

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
avea mai mulți contrarii: răul se subdivide în specii (subspecii), care nu cuantifică răul, ci binele sau nu este deloc bine, sau este prea puțin sau prea mult (Phys.187a, 227a); generozitatea are doi contrarii: zgârcenia (lipsa) și risipa (excesul). Contrarii aparțin aceluiași subiect, de vreme ce fac parte din același gen, fapt care face posibilă și argumentează unitatea contrariilor, Aristotel întrevede trei cazuri posibile (Categ.11): a) Aparțin aceluiași gen b) Aparțin unor genuri contrarii c) Sunt ei înșiși genuri. Această teorie

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
nu este deloc bine, sau este prea puțin sau prea mult (Phys.187a, 227a); generozitatea are doi contrarii: zgârcenia (lipsa) și risipa (excesul). Contrarii aparțin aceluiași subiect, de vreme ce fac parte din același gen, fapt care face posibilă și argumentează unitatea contrariilor, Aristotel întrevede trei cazuri posibile (Categ.11): a) Aparțin aceluiași gen b) Aparțin unor genuri contrarii c) Sunt ei înșiși genuri. Această teorie vine în sprijinul unor teorii din fizică, cum ar fi cea a mișcării ( Categ.14, Phys. III

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
de schimbare (), ea include nașterea și distrugerea (), adică schimbarea potrivit substanței (), creșterea și descreșterea, modificarea cantitativă, alterarea () și nealterarea, modificarea calitativă, adică trecerea de la un contrariu la altul, deplasarea (); în domeniul eticii pentru definirea virtuților ca medietăți între două extreme (= contrarii); în metafizică pentru elucidarea unei probleme, ca de pildă a substanței complete, o ființă individuală (): o astfel de substanță este (  corp animat, însuflețit compus dintr-un principiu material () și unul formal (), formând prin unitatea contrariilor (materie și esență) un tot

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
ca medietăți între două extreme (= contrarii); în metafizică pentru elucidarea unei probleme, ca de pildă a substanței complete, o ființă individuală (): o astfel de substanță este (  corp animat, însuflețit compus dintr-un principiu material () și unul formal (), formând prin unitatea contrariilor (materie și esență) un tot armonios ( De Anima II, 412b). Filozofia latină urmează îndeaproape limitele trasate de spiritul grec în teoria contrariilor, singura contribuție notabilă fiind crearea sau adaptarea terminologiei elene. Opera filozofică a lui Marcus Tullius Cicero a avut

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
astfel de substanță este (  corp animat, însuflețit compus dintr-un principiu material () și unul formal (), formând prin unitatea contrariilor (materie și esență) un tot armonios ( De Anima II, 412b). Filozofia latină urmează îndeaproape limitele trasate de spiritul grec în teoria contrariilor, singura contribuție notabilă fiind crearea sau adaptarea terminologiei elene. Opera filozofică a lui Marcus Tullius Cicero a avut drept finalitate principală dezvăluirea la Roma a doctrinelor filozofice grecești; meritul ei este de a fi reușit să creeze un limbaj filozofic

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
negantia (e.g. Academica II, 97 contraria... ea dico, cum alterum aiat, alterum neget; de fato 37 contraria... hoc loco ea dico, quorum alterum ait quid, alterum negat). Cicero susține cu strictețe ideile consacrate deja demult în filozofia greacă referitoare la contrarii și la rolul lor aparte: așezarea lor în rândul calităților și faptul de a fi un mijloc de definire a devenirii și de a reprezenta diferența maximă (Tusc.V, 50: contrarium est, quod positum in genere diverso ab eo, cui

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
in genere diverso ab eo, cui contrarium dicitur, plurimum distat ut frigus calori, vitae mors); necesitatea logică a adevărului unui contrariu și a falsității celuilalt (Tusc.IV, 53 necesse est ... in rebus contrariis duabus... alterum verum esse, alterum falsum); armonia contrariilor (De finibus bonorum et malorum, IV, 20 res..concurrent contrariae; sic omnia nimia...in contraria fere convertuntur R I, 68). Cicero aplică teoria contrariilor în fizică și etică, însă lipsit de constanță și originalitate, ca de pildă în De Finibus

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
celuilalt (Tusc.IV, 53 necesse est ... in rebus contrariis duabus... alterum verum esse, alterum falsum); armonia contrariilor (De finibus bonorum et malorum, IV, 20 res..concurrent contrariae; sic omnia nimia...in contraria fere convertuntur R I, 68). Cicero aplică teoria contrariilor în fizică și etică, însă lipsit de constanță și originalitate, ca de pildă în De Finibus (C.IV) susține concilierea necesităților fizice cu idealul virtuții echivalat cu binele suprem, acceptând astfel doctrina peripateticilor și academicilor, pentru care exigențele naturii sensibile

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
doctrina peripateticilor și academicilor, pentru care exigențele naturii sensibile a omului nu trebuie ignorate, deși virtutea este recunoscută ca fiind superioară și cea mai nobilă în cadrul structurii umane, în fizică (Rep. VI, 17) urmându-l pe Platon și pythagoreici, așează contrariile la baza sistemului planetar (mișcările contrare ale astrelor) și armoniei divine ce se naște din mișcările sferelor. Lucius Annaeus Seneca, personalitate marcantă care a avut o contribuție originală în aria stoicismului, nu a fost preocupat de logică, considerând-o între

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
verborum exigit et structuram et argumentationis, ne pro vero falsa subrepant), fapt posibil doar prin aplicarea principiilor non-contradicției, identității și a terțiului exclus. Prin adoptarea stoicismului, care este fundamentat pe doctrinele lui Heraclit, Seneca nu putea elimina întru totul teoria contrariilor, el admite unitatea lor (De Benef. 5,10,1 duo contraria in unum coeunt), ciclicitatea și eternitatea Universului se fondează pe contrarii (Ep.107, 8 contrariis rerum aeternitas constat), lupta, continua schimbare a unui contrariu în altul se dezvăluie atât

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
exclus. Prin adoptarea stoicismului, care este fundamentat pe doctrinele lui Heraclit, Seneca nu putea elimina întru totul teoria contrariilor, el admite unitatea lor (De Benef. 5,10,1 duo contraria in unum coeunt), ciclicitatea și eternitatea Universului se fondează pe contrarii (Ep.107, 8 contrariis rerum aeternitas constat), lupta, continua schimbare a unui contrariu în altul se dezvăluie atât la nivelul genesis-ului (nat.6,13,2 frigidum et calidum semper in contraria abeunt una esse non possunt, dial.3,3,8

Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]