19,772 matches
-
Partea I, nr. 210 din 3 martie 2022, „controlul judecătoresc al proceselor-verbale de stabilire și sancționare a contravențiilor nu se face pe calea contenciosului administrativ, ci, potrivit prevederilor art. 31-36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, printr-o procedură specifică materiei contravenționale“. ... 21. Totodată, prin Decizia nr. 175 din 26 mai 2020, precitată, paragraful 21, Curtea a constatat că prin normele constituționale ale art. 52 alin. (1) și (2) se conferă persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes
DECIZIA nr. 176 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273634]
-
în limitele stabilite prin lege organică. Or, în speță, este criticată o ordonanță a Guvernului ce reglementează regimul juridic al contravențiilor, procedura aplicabilă fiind una specială, derogatorie de la normele dreptului comun, și nu procedura contenciosului administrativ. De altfel, domeniul contravențional, spre deosebire de contenciosul administrativ, nu se regăsește printre cele strict și limitativ prevăzute de art. 73 alin. (3) din Constituție, în privința cărora legiferarea are loc numai prin lege organică. În același context, prin Decizia nr. 726 din 24
DECIZIA nr. 176 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273634]
-
României, Partea I, nr. 538 din 16 iulie 2008, în ceea ce privește susținerea potrivit căreia dispozițiile legale criticate creează o discriminare nejustificată, deoarece plângerile împotriva anumitor acte administrative se soluționează potrivit Legii nr. 554/2004, iar cele formulate împotriva proceselor-verbale contravenționale, tot acte administrative, se soluționează potrivit Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, Curtea a constatat că persoana împotriva căreia s-a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției nu este pusă în fața unui verdict definitiv de vinovăție și de răspundere, ci doar
DECIZIA nr. 176 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273634]
-
Curtea învederează că, așa cum a reținut în jurisprudența sa, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu normele constituționale, iar nu compararea dispozițiilor mai multor legi între ele. ... 23. În jurisprudența sa în materie contravențională, Curtea a constatat că reglementarea competenței teritoriale a instanțelor judecătorești în cauzele având ca obiect plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenție este menită să dea expresie dreptului la un proces echitabil prin asigurarea administrării, cu celeritate, a probelor. ... 24. Întrucât nu
DECIZIA nr. 176 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273634]
-
h) și t), „cu aplicarea art. 15 alin. (2) și art. 1 alin. (5) din Constituție“, deoarece, în conformitate cu Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Anghel împotriva României, „acuzațiile în materie contravențională sunt asimilate acuzațiilor penale“. ... 6. Într-un stat de drept, incriminarea faptelor asimilate acuzațiilor penale, așa cum sunt faptele contravenționale, trebuie să se realizeze prin intermediul legilor primare, nicidecum în conținutul actelor administrative cu caracter normativ, respectiv hotărâri ale Guvernului
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Anghel împotriva României, „acuzațiile în materie contravențională sunt asimilate acuzațiilor penale“. ... 6. Într-un stat de drept, incriminarea faptelor asimilate acuzațiilor penale, așa cum sunt faptele contravenționale, trebuie să se realizeze prin intermediul legilor primare, nicidecum în conținutul actelor administrative cu caracter normativ, respectiv hotărâri ale Guvernului. Art. 73 alin. (3) lit. t) din Constituția României impune obligativitatea reglementării prin lege a domeniilor pentru care Constituția prevede
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
caracter normativ, respectiv hotărâri ale Guvernului. Art. 73 alin. (3) lit. t) din Constituția României impune obligativitatea reglementării prin lege a domeniilor pentru care Constituția prevede acest lucru. Or, art. 15 alin. (2) din Constituție prevede caracterul retroactiv al legii contravenționale mai favorabile. Rezultă de aici că faptele contravenționale trebuie incriminate în conținutul legilor primare, iar nu în actele administrative cu caracter normativ, care nu pot retroactiva. ... 7. Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
alin. (3) lit. t) din Constituția României impune obligativitatea reglementării prin lege a domeniilor pentru care Constituția prevede acest lucru. Or, art. 15 alin. (2) din Constituție prevede caracterul retroactiv al legii contravenționale mai favorabile. Rezultă de aici că faptele contravenționale trebuie incriminate în conținutul legilor primare, iar nu în actele administrative cu caracter normativ, care nu pot retroactiva. ... 7. Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece prin niciunul dintre textele constituționale invocate
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
contravenții în toate domeniile de activitate. “ ... ... 12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la supremația Constituției și a legilor, art. 15 alin. (2) sub aspectul retroactivității legii contravenționale mai favorabile și art. 73 alin. (3) lit. h) și t) privind reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora și a celorlalte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice. ... 13. Examinând excepția
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
nr. 535 din 7 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005). ... 15. Aplicând jurisprudența menționată la cauza de față, Curtea reține că Hotărârea Guvernului nr. 69/2012 privind stabilirea încălcărilor cu caracter contravențional ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere și ale normelor de aplicare a acesteia, precum și a sancțiunilor contravenționale și a altor măsuri aferente aplicabile în cazul constatării încălcărilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 14 februarie 2012, prin care au fost reglementate faptele contravenționale pentru a căror săvârșire a fost sancționat autorul, a
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
normelor de aplicare a acesteia, precum și a sancțiunilor contravenționale și a altor măsuri aferente aplicabile în cazul constatării încălcărilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 14 februarie 2012, prin care au fost reglementate faptele contravenționale pentru a căror săvârșire a fost sancționat autorul, a fost adoptată, așa cum rezultă și din preambulul său, cu respectarea art. 108 din Constituție și a art. 85 alin. (2) [care face trimitere la alin. (10) din același articol] din
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
27/2011 privind transporturile rutiere, potrivit căruia „încălcările prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 și ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009, ale prezentei ordonanțe, precum și ale normelor de aplicare a acesteia atrag răspunderea civilă, administrativă, penală și contravențională, în condițiile legii“ și că „încălcările prevăzute la alin. (1) cu caracter contravențional și sancțiunile aplicabile în cazul constatării acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului“. ... 16. Distinct de cele reținute în jurisprudența anterior menționată, Curtea observă că în motivarea
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 și ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009, ale prezentei ordonanțe, precum și ale normelor de aplicare a acesteia atrag răspunderea civilă, administrativă, penală și contravențională, în condițiile legii“ și că „încălcările prevăzute la alin. (1) cu caracter contravențional și sancțiunile aplicabile în cazul constatării acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului“. ... 16. Distinct de cele reținute în jurisprudența anterior menționată, Curtea observă că în motivarea excepției în prezenta cauză autorul pornește de la caracterizarea faptelor contravenționale de către
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
cu caracter contravențional și sancțiunile aplicabile în cazul constatării acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului“. ... 16. Distinct de cele reținute în jurisprudența anterior menționată, Curtea observă că în motivarea excepției în prezenta cauză autorul pornește de la caracterizarea faptelor contravenționale de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 4 octombrie 2007 pronunțată în Cauza Anghel împotriva României, ca fiind „acuzații în materie penală“. În această hotărâre Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că procedura în cadrul căreia
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 4 octombrie 2007 pronunțată în Cauza Anghel împotriva României, ca fiind „acuzații în materie penală“. În această hotărâre Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că procedura în cadrul căreia se contestă o faptă contravențională, poate fi asimilată unei proceduri penale, iar nerespectarea garanțiilor fundamentale - printre care prezumția de nevinovăție - care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri ale autorităților impune în privința aceasta o problemă prin raportare la art. 6 din Convenție. Deși statele au
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
de nevinovăție - care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri ale autorităților impune în privința aceasta o problemă prin raportare la art. 6 din Convenție. Deși statele au posibilitatea de a nu sancționa unele infracțiuni sau le pot pedepsi pe cale contravențională, și nu pe cale penală, autorii respectivelor fapte nu trebuie să se afle într-o situație defavorabilă pentru simplul fapt că regimul juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil în materie penală (a se vedea paragrafele 51, 67 și 68
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
aplicabil în materie penală (a se vedea paragrafele 51, 67 și 68 din Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Anghel împotriva României). ... 17. Referitor la acest aspect, Curtea constată că din cuprinsul hotărârii antereferite nu rezultă că faptele contravenționale sunt asimilate faptelor penale, ci că, sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție și a garanțiilor procedurale, acestea trebuie să se bucure de același regim. Nu poate fi reținută astfel incidența în cauză a prevederilor art. 73 alin. (3) lit. h
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
Constituție nu există vreo dispoziție prin care să fie reglementată obligația de a legifera prin legi organice în domeniul contravențiilor, astfel că nici art. 73 alin. (3) lit. t) din Legea fundamentală nu este incident în cauză. Totodată, sintagma „lege contravențională mai favorabilă“ cuprinsă în art. 15 alin. (2) din Constituție trebuie interpretată lato sensu, sub incidența sa intrând atât legea ca act normativ de reglementare primară, cât și ordonanțele Guvernului și actele administrativ-normative de aplicare a legii la care fac
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
în materie penală, cu referire concretă la legea aplicabilă pentru stabilirea termenului de prescripție a executării sancțiunilor pecuniare aplicate în statele membre ale Uniunii Europene și recunoscute de instanțele de judecată române, în situația particulară în care sancțiunile privesc amenzi contravenționale, precum și cu privire la momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție a executării sancțiunii pecuniare aplicate de autoritățile din statele membre ale Uniunii Europene și recunoscute de instanțele române. ... 8. Doamna procuror a învederat că practica
DECIZIA nr. 8 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273420]
-
14. Din art. 290 și art. 292 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală rezultă că între sancțiunile pecuniare care pot fi recunoscute de către instanțele române putem regăsi fie amenda penală, fie amenda contravențională, fie alte sume de bani stabilite prin hotărâri de instanțele străine. ... 15. Or, art. 301 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, care dispune cu privire la legea care guvernează executarea, folosește sintagma „pedeapsă pecuniară“, deși
DECIZIA nr. 8 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273420]
-
procesului penal, termenul de prescripție a executării pedepsei amenzii fiind prevăzut la art. 162 alin. (1) lit. c) din Codul penal, în cazul persoanei fizice, respectiv la art. 149 din Codul penal, în cazul persoanei juridice. ... 18. În situația amenzii contravenționale, executarea acesteia este reglementată de dispozițiile art. 39 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și ale art. 215 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, similar oricărei creanțe fiscale, termenul de 5 ani de
DECIZIA nr. 8 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273420]
-
privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală întrucât o astfel de interpretare ar conduce, în definitiv, prin aplicarea dispozițiilor art. 302 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, la posibilitatea înlocuirii unei sancțiuni contravenționale cu pedeapsa închisorii, în caz de neexecutare. ... 21. În consecință, a susținut că executarea sancțiunii pecuniare după recunoașterea sa este guvernată de legea statului de executare care reglementează respectiva sancțiune, în funcție de natura sa, inclusiv în ceea ce privește
DECIZIA nr. 8 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273420]
-
în materie penală, cu referire concretă la legea aplicabilă pentru stabilirea termenului de prescripție a executării sancțiunilor pecuniare aplicate în statele membre ale Uniunii Europene și recunoscute de instanțele de judecată române, în situația particulară în care sancțiunile privesc amenzi contravenționale. ... 31. Prima problemă de drept este generată de punerea în executare a sancțiunilor pecuniare reprezentând amendă administrativă ori aplicate pentru săvârșirea unor fapte care se pedepsesc ca infracțiuni în statul emitent, însă nu și în România, fără a fi necesară
DECIZIA nr. 8 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273420]
-
Codul de procedură fiscală, cu trimitere la art. 215 din acest act normativ și la art. 39 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în cazul în care sancțiunea pecuniară recunoscută are natura unei amenzi contravenționale. ... ... 34. În motivarea acestei orientări s-a reținut că dispozițiile art. 301 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală prevăd explicit că executarea hotărârii este guvernată de legea română în același mod ca în cazul unei
DECIZIA nr. 8 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273420]