4,302 matches
-
vârsta. Toate aceste rezultate rămân deci să fie confirmate. În plus, după neuro-endocrinologul (specialist în glande) Russel Reiter 37 melatonina ar fi cel mai puternic dintre antioxidanții organismului. Însă capacitatea antioxidantă a acestei substanțe și utilizarea sa terapeutică rămân foarte controversate și provoacă dezbateri foarte aprinse în mediul științific și medical. Ar fi prin urmare preferabil să avem mai multe informații despre ea înainte de a o utiliza. Melatonina și plămânii celulari După doctorul Balch 38, melatonina întreține o legătură privilegiată cu
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
către modernitate Încărcat, În primul rând, de această tensiune Între atracție și refuz, negare și valorizare, goliciune a sensurilor și revelație, rațional și irațional, primitiv și modern. Rit, ceremonie, liturghietc "Rit, ceremonie, liturghie" În antiteză cu această tumultoasă și (mereu) controversată evoluție, termenul ritual oferă parcă imaginea unei istorii a consensului. La origine stă un străvechi cuvânt indo-european (rta), care se referea la ordinea universului, altfel spus la echilibrul dintre lumea divină și cea umană. Cuvântul latin derivat (ritus) desemna ordinea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
propun, În consecință, utilizarea termenului ritual pentru comportamentele animale și a sintagmei „ceremonie rituală” pentru manifestările umane (Ch. Laughlin Jr et alii, 1979, p. 27). Unii antropologi au Îmbrățișat și dezvoltat ideile etologilor, deoarece acestea ofereau un răspuns la probleme controversate precum generalitatea sistemului ceremonial, relația dintre acțiune (gest) și rațiune (mitul și alte forme de explicare a ritului), relațiile dintre diferitele funcții ale ritului, precum și spinoasa chestiune a originii riturilor. Antropologii și etologii sunt Însă conștienți că riturile umane, chiar dacă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lesne adepți și a progresat în rândul populației din orașe, în timp ce lumea rurală s-a dovedit, la început, conservatoare și se închina vechilor zeități păgâne.12 I. Creștinismul daco-roman (secolele IV-VI) Despre originea apostolică a creștinismului românesc O problemă controversată este aceea privitoare la apostolatul Sf. Andrei în Scythia (Dobrogea). Cum s-a născut această tradiție? După cum rezultă din cuprinsul epistolelor, regiunile sud-dunărene învecinate au fost evanghelizate direct de Sf. Apostol Pavel și ucenicii săi. În ceea ce privește ținuturile noastre, Pr. Prof.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-lea și începutul celui de-al IV-lea, spiritualitatea păgână prezenta condiții similare, tendințe apropiate, orientări comune, aceasta continua să aibă adepți, mai ales în zona rurală. În ceea ce privește începuturile și ascensiunea creștinismului în spațiul ponto-dunărean, în epoca romană, o problemă controversată este aceea a izvoarelor privitoare la aceste începuturi. Am văzut mai sus că ideea originilor apostolice ale creștinismului daco-roman este șubredă. Opinii divergente au generat și datele transmise de doi autori creștini, Tertulian (160-240) și Origen (184-253). Referitor la urmele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
aceste secole, este preponderent creștin, asistăm practic la supremația spiritualității creștine, iar populația romanică se integra în Biserică. Perioada 400-600 reprezintă momentul decisiv al creștinării celei mai mari părți a masei romanice nord-danubiene, concomitent cu generalizarea romanizării .50 O problemă controversată: ce religie a fost înlocuită de creștinism ? Legea lui Zalmoxis sau religia romană tradițională ? Sau și una și alta ? Răspunzând la aceste întrebări, P. P. Panaitescu afirmă că "amândouă aceste religii, a dacilor și a romanilor, erau de mult apuse
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și în popor. În aceste condiții, cum să credem că descălecatul lui Negru Vodă este o legendă?! După atâtea mărturii, Djuvara ajunge la concluzia că "putem pune semnul egal între Thocomerius și Negru Vodă".11 Mai departe, în aceeași carte controversată, el se referă la semnificația termenului "descălecare", frecvent numit și "descălecătoare". El spune: Faptul că verbul a descăleca, desemnează coborârea de pe cal, a luat la români, care s-au menținut o mie de ani în aria neamului lor datorită adăpostului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
raporturile cu voievodul Transilvaniei, Ladislau Kan. Acest voievod, al cărui nume nu ne este cunoscut, a preluar misiunea unificării formațiunilor politice de la est de Carpați.24 Moldova înainte de descălecat Dacă tradiția istorică a întemeierii Țării Românești de către Negru Vodă este controversată, contestată, tradiția despre nașterea Moldovei nu a întâmpinat nici o obiecție, aceasta este "cu mult mai certă și mai precisă", spune D. Onciul, în Originile Principatelor Române (Scrieri istorice, p. 69). Informația despre descălecatul Moldovei, înregistrată de cele mai vechi letopisețe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
156-157; C. Mătasă, Câmpul lui Dragoș. Toponimia veche și actuală din județul Neamț, București, 1943; Șt. S. Gorovei, Dragoș și Bogdan, întemeietorii Moldovei, București, 1973; Idem, Tradiția ¨descălecatului¨, înțelesuri și confuzii, în AIIAI, 1983, p. 89-105; Idem, Întemeierea Moldovei. Probleme controversate, Iași, 1997. 26. Gh. Brătianu, op. cit., p. 159-186; N. Iorga, op. cit., p. 170-172; N. Grigoraș, Românii de la est de Carpați și organizarea lor până la întemeierea statului medieval Moldova, în Cercetări Istorice, 8, 1977; Idem, Țara românească a Moldovei până la Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
I, în MI, 1973, nr. 2, p. 37-43. Idem, Tradiția "descălecatului ", înțelesuri și confuzii, în AIIAI, 1983, p. 89-105. Idem, La începuturile relațiilor moldo-bizantine, în vol. Românii în istoria universală, III, 1, Iași, 1988, p. 567-578. Idem, Întemeierea Moldovei. Probleme controversate, Iași, 1997. Grămadă N., Vicina. Izvoare cartografice, originea numelui, identificarea orașului, în rev. Codrul Cosminului, Cernăuți, I, 1924, p. 435-459. Grecov B. D., Iacubovschi A. I., Hoarda de Aur și decăderea ei, București, 1953. Grecu V., Bizanțul și catolicismul în trecutul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ulfila 59 Concluzie 61 Generalizarea creștinismului 65 Episcopia Tomisului 65 Teologi și cărturari din Scythia Minor 69 Creștinismul în nordul Dunării în secolele V-VI 71 Arhiepiscopia de Justiniana Prima 74 Reactrivarea vieți creștine pe linia Dunării 75 O problemă controversată: ce religie a fost înlocuită de creștinism ? 78 Terminologia creștină în limba latină 81 Sfârșitul creștinismului antic 84 II. Creștinismul medieval (secolele VII-X) 85 Decăderea creștinismului în Dobrogea 85 Evoluția creștinismului în secolele VII-X 88 Definitivarea creștinismului nostru (secolele IX-X
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
angajați în dramaticele confruntări ale lumii contemporane. Astfel, în romanul Un anotimp pentru fiecare (I-II, 1985-1986), al cărui subiect este plasat în anii ‘50, istoria este văzută pe spații mici, autorul citind, fără prea mare acuitate, textul unei epoci controversate. Romanul Un gotic târziu (1975) face o atentă analiză a psihologiei feminine, o radiografie a cinismului, fiind plasat în lumea intelectualilor universitari, ca și romanul Licheni (1974). Din perspectivă modernă este abordat mitul creației în romanul Baladă neterminată (1988). La
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
10; Cosma, Romanul, I, 186-187; Lucian Chișu, Haloul de ceață, L, 1993, 41; Gheorghe Grigurcu, „Apropierea iernii”, CNT, 1993, 42; Grigore Scarlat, „Apropierea iernii”, PSS, 1993, 10-11; Alex. Ștefănescu, „Tarlaua vastă a cooperativei”, RL, 1994, 35; Teodor Vârgolici, Un scriitor controversat, ALA, 1994, 220; Ulici, Lit.rom., I, 428-430; Al. Pintescu, „Eminescu în conștiința critică”, PSS, 1995, 17; Const. M. Popa, Breviar eminescian, R, 1995, 3-4; Dicț. scriit. rom., I, 739-740; Titu Popescu, „Vârsta amintirilor”, „Observator” (München), 1996, 1-2; Micu, Scurtă
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea: drumul de la imitația pură la cea autohtonizantă (N. Filimon) și la momentul când - argument esențial - „forma își integrează organic mentalitatea istorică în ficțiunea epică” (prin I. Creangă, I. Slavici și Duiliu Zamfirescu). Teza cea mai controversată a lui C. privește originea romanului românesc ca text, pe care el o găsește în povestire (ca mod narativ generic, nu ca specie literară), adică practic în toate varietățile de proză anterioare: basm, legendă, roman popular, Biblie și narațiune religioasă
COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
pașoptiste) ori, dimpotrivă, particulară (analiza Pastelurilor lui V. Alecsandri sau discuția asupra poemului Cântarea României, pentru care C. propune, cu argumente greu de respins, dubla paternitate: Russo-Bălcescu). După monografia Anton Pann din 1964 (unde autorul pune la punct aspecte biografice controversate, analizează și evaluează participativ opera, fără însă a cădea în hagiografie, reface, cu vocație epic-evocatoare, traiectoria vieții poetului într-un București patriarhal și pitoresc), volumul De la Alecsandrescu la Eminescu (1966) vine să-l continue pe cel de debut. De data
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
profilul generației pașoptiste, psihologia pionieratului, diversitatea teoretică, dar și despre unitatea acțiunii practice, dialectica visare-faptă („romantici ai energiei, nu ai nostalgiei”), congruența între militantism civic și specific artistic, între originalitate și influențe. Secțiunea secundă a cărții clarifică aspecte obscure sau controversate, propune pregnante profiluri ce beneficiază de darul formulărilor memorabile (despre Heliade, Bălcescu și Hasdeu), sinteze tematice (titanismul pașoptist), abordări sociologice (traducerile de la mijlocul veacului), iar ultimul grupaj reunește studii comparatiste (preromantismul sud-est european, devenirea istorică a termenului „romantic”, Lamartine în
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
de acel scepticism nuanțat, de acea virtuozitate de a răstălmăci ideile, multiplicând cu voluptate aforismele incertitudinii. [...] O întrebare: Este posibil ca cineva să-și însușească un spirit care nu intră în dimensiunile lui spirituale?” Dezbaterea punct cu punct a ideilor controversatei „scrisori” implică și numeroase acuze („lipsă de delicateță sufletească”, „acrobație a sofismelor”, „insistență de a ne convinge că nu are nimic cu fosta lui patrie”), azvârlite cu o anume amărăciune, căci, declară Șeicaru, „Nu ne este, desigur, indiferentă atitudinea unui
COURRIER ROUMAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286456_a_287785]
-
înfometare sau exercițiu fizic în exces, însă este însoțit de aceleași sentimente de vinovăție, stânjeneală, dezgust și depresie. Eventuala includere a existenței unui comportament de compensare (de pildă, purgarea ocazională) printre criteriile de diagnostic ale acestei categorii este un subiect controversat. Deloc surprinzător, episoadele frecvente de hiperfagie neînsoțite de eliminare pot determina probleme de greutate, inclusiv supraponderabilitate și obezitate. Debutul se situează, de obicei, la sfârșitul adolescenței sau la începutul vârstei adulte. O comorbiditate frecventă este depresia. Tulburări de nutriție în
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
comerțului Și a pieței pentru eliminarea discrepanțelor Și a sărăciei; eliminarea statului socialist Și a abordărilor birocratice ale problemelor; importanța educației Și a resurselor umane (UNCED, 1992). Dresner (2007: 42) consideră că din Agenda 21 lipsesc o serie de teme controversate: tendințele de consum, populația, datoria internațională Și militarismul. Deși Capitolul 4 al documentului se referă la consum, nu include nicio referință la faptul că modelele de consum Și de producție nesustenabile, în special în țările industrializate, sunt o problemă foarte
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
modelele de consum Și de producție nesustenabile, în special în țările industrializate, sunt o problemă foarte gravă. Capitolul în sine este extrem de vag în stabilirea unor ținte clare cu privire la reducerea consumului. Militarismul Și datoria internațională au fost considerate teme prea controversate Și nu au fost menționate deloc, în ciuda faptului că ambele sunt extrem de importante (Dresner, 2007: 43). O altă problemă a fost legată de punerea în practică a acestor propuneri. Guvernele țărilor industrializate au ales să își retragă angajamentele, mai ales
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
sau global, caz în care ar putea avea un efect mult mai puternic. AȘa cum afirmă Scheyvens, „de exemplu, este relativ simplu (Și benefic pentru relațiile publice) să pompezi bani în inițiative pentru turismul comunitar, dar este mult mai dificil Și controversat să sprijini sindicatele Și drepturile angajaților din turism sau să contești controlul pe care îl au companiile străine Și elita locală asupra sectorului turistic” (Scheyvens, 2007: 135). 3.3.4. Slow tourism Pentru un remediu rapid împotriva stresului încearcă să
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
despre poeții romantici, literatura fantastică, epoca marilor clasici, precum și recenzii de întâmpinare ale cărților de critică și istorie literară. Primul său volum, Realismul literaturii fantastice (1975), a fost primit cu interes, reprezentând cel dintâi eseu de proporții asupra unei teme controversate, abia atunci repusă în discuție la noi. În contextul epocii, autorul pornește de la definirea fantasticului ca spațiu literar cu un conținut psihologic și o expresie artistică specifice; experiențele creatoare sunt ordonate într-o imagine diacronică. Trimiterile la studiile consacrate fantasticului
BESTELIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285713_a_287042]
-
, Aristide (1.I.1883, București - 1.I.1961, Paris), autor dramatic. Un personaj controversat a fost B., bancher cu notabile gesturi de filotimie și, deopotrivă, rafinat om de cultură. După absolvirea Facultății de Drept (1904), devine jurisconsult și se înscrie în Barou. La campania militară din Bulgaria și la primul război mondial participă ca
BLANK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285759_a_287088]
-
românește a textelor vechi, realizând o tălmăcire fidelă, de coloratură arhaică a Letopisețului de când s-a început Țara Moldovei, a Letopisețului de la Putna ș.a. Pentru a stabili însemnătatea istorico-literară a textelor, B. întreprinde o analiză detaliată, urmărind, concomitent, soluționarea unor controversate chestiuni de datare, localizare și paternitate. Dacă cercetările de mai târziu vor aduce rectificări sau noi puncte de vedere, comentariile lui B. asupra celor trei cronicari din secolul al XVI-lea, Macarie, Eftimie și Azarie, și-au păstrat, în mare
BOGDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285785_a_287114]
-
take the King from uș, we shall be able to say that no career was ever more Christianly, more charitably or more bravely fulfilled" footnote> III.2. Richelieucreatorul monarhului absolut În 1624 intra în scenă un personaj mai mult decat controversat, care va schimba atât destinul lui Ludovic al XIII-lea, cît și pe cel al Franței. Adesea fiind numit"ministrul-șef", Richelieu este întâiul om politic care a deținut toate prerogativele de prim ministru, în sensul modern al termenului. Rămas
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]