79,874 matches
-
Intervenții publice și/sau contribuții la colocvii, congrese, zile de studiu 6-Evaluare 6.1 Statistici 6.2 Rapoarte 6.3 Anchete 7-Cooperare 7.1 Asociații profesionale 7.2 Asociații studențești 7.3 Alte instituții 7.4 Alte secții 7.5 Cooperare internațională 7.6 Instituții cultural educaționale 7.7 Comisii 7.8 Congrese, colocvii, zile de studii... 8-Informatică 8.0 Schema generală 8.1 Unitatea imediat superioară 8.2 Diferite portaluri, rețele 8.3 Alte softuri documentare 9 Valorificare 9.1
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de Informare și Comunicare) și a rolului pe care informația îl are în luarea deciziilor. Bibliotecarul creează, prelucrează, organizează, reperează, selectează, analizează, sintetizează, difuzează și conservă informația pe orice suport. Modul nou de lucru impus de societatea cunoașterii, acela de cooperare și partajare, la nivel național și internațional, se regăsește și la nivelul informării și formării profesionale. Calitatea serviciilor oferite de sistemul info-documentar pentru beneficiar depinde de competențele acestora, de experiența angajaților. Schimbarea constantă a nevoilor societății, tehnologiile în continuă evoluție
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Management și marketingul în bibliotecă v Conferința de presă. Întocmirea dosarului pentru această activitate v Biblioteca și utilizatorii ei v Biblioteca publică : centru cultural, educațional de informare și documentare a unei colectivități v Bibliotecile universitare românești în societatea informațională v Cooperare interbibliotecară în societatea informațională v Biblioteca-centru informațional al unei societăți v Biblioteca personală v Biblioteca-centru informațional al unei comunități v Managementul unei biblioteci : concept, evoluție, rezultate : studiu de caz v Forme specifice de activitate în biblioteca publică v Relația informare-comunicare
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
administrația publică locală sau pentru sectorul ONG. Argumentul standard pentru prima variantă este dat, de obicei, în termeni de putere și competență; în sprijinul celei de-a doua variante sunt invocate flexibilitatea, capacitatea sporită de a mobiliza resursele locale de cooperare, transparența sporită, distanțarea de jocurile politice. La rândul ei, opțiunea favorabilă administrației susține că ONG-urile nu au competență, folosesc banii din proiecte pentru îmbogățirea celor care le coordonează și - nu pentru binele public - sunt supradeterminate de către donatori externi sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
externi sau elite locale, și nu de interesul grupurilor marginale pe care ar trebui să le servească. Ipoteza de acțiune pe care o susțin este cea a interacțiunii celor două categorii de actori în activitățile DEVCOM. Pot interacționa la modul cooperării sau competiției sau controlului reciproc. Astfel, își pot spori șansele de reușită în condițiile unor resurse limitate și pot reduce tentațiile de corupție prin provocarea permanentă a partenerului sau competitorului la o transparență sporită. Desigur, nu este suficient să spui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
al unui cartier, al unei vecinătăți sau al unei grupări de blocuri din oraș. Toate acestea pot fi identificate drept comunități în funcție de ținta de acțiune. Starea socioculturală de comunitate activă, actuală, cu majoritatea membrilor orientați similar, în interacțiune de tip cooperare, este rară în spațiu și discontinuă în timp. O comunitate potențială devine comunitate activă numai în circumstanțe particulare. Acțiunile DEVCOM sunt menite să ducă la astfel de situații de creare a binelui comun prin participare locală sau comunitară. În fapt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din localitate poate fi calificată drept acțiune DEVCOM, considerând că atât organizatorii, cât și beneficiarii sunt membrii aceleiași comunități? În acest caz, acțiunea se desfășoară în, prin și pentru comunitate, este de factură voluntară și are o componentă explicită de cooperare, de capital social. La prima vedere, activitatea satisface toate condițiile incluse în definirea DEVCOM. Și totuși, ea face parte din altă familie. Este o activitate recurentă (la fiecare zi de hram), reglementată tradițional și nu duce la o schimbare în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dezvoltării comunitare: una, centrată pe putere (power approach), pune accentul pe comunitățile sărace care se autoorganizează și folosesc strategii de confruntare pentru depășirea obstacolelor și a avea acces la aceleași oportunități ca și comunitățile bogate. Abordarea centrată pe programe subliniază cooperarea dintre comunitățile sărace și cei care dețin resurse - guvernele sau corporațiile -, pentru promovarea unor programe de ajutorare a persoanelor din comunitățile sărace. Abordarea centrată pe putere vede societatea ca fiind divizată între înstăriți și săraci. Aceste două abordări își au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
experiment similar, cel al facilitatorului comunitar, are loc la nivelul județelor Cluj și Bistrița-Năsăud prin Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, în parteneriat cu CENPO și cu Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Cele două experimente se asociază prin crearea unui cadru de cooperare între Centrul de Asistență Rurală și Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, respectiv partenerii locali ai acestora. Cooperarea are drept scop final crearea unei politici publice cu privire la posibilele soluții de dezvoltare locală,folosind ca instrument agentul de dezvoltare locală - promotorul local
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pentru Societatea Civilă, în parteneriat cu CENPO și cu Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Cele două experimente se asociază prin crearea unui cadru de cooperare între Centrul de Asistență Rurală și Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, respectiv partenerii locali ai acestora. Cooperarea are drept scop final crearea unei politici publice cu privire la posibilele soluții de dezvoltare locală,folosind ca instrument agentul de dezvoltare locală - promotorul local sau/și facilitatorul comunitar. Conținutul inovațieitc " Conținutul inovației" PL a fost definit instituțional pentru a lucra la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
agenți sau agenții cu rol în dezvoltarea comunitară (precum RuralNet 1) nu poate fi decât benefică pentru optimizarea procesului. Formarea agenților de dezvoltare locală astfel încât ei să atragă resurse în spațiul local-regional, dar să și contribuie la consolidarea orientărilor spre cooperare socială locală este o cerință pe cât de dificil de implementat, pe atât de importantă. PL este un tip de antreprenor social (vezi, mai jos, anexa despre construirea societății civile prin dezvoltare comunitară). El își asumă riscuri pentru realizarea unor bunuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de dezvoltare. Care sunt valorile și, în genere, elementele culturale care susțin participarea voluntară la acțiunile DEVCOM? Probabil că în contexte diferite acționează configurații culturale diferite. La un nivel de maximă generalitate se poate presupune că: - valorile identitare, - propensiunea spre cooperare, - competența civic-administrativă1 și - abilitățile profesionale și/sau manageriale utile în raport cu natura proiectului comunitar au un rol esențial în susținerea culturală a participării comunitare. Cultura participativă pare să fie o formă combinată de capital simbolic, social și uman (vezi caseta 3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cele patru dimensiuni dă naștere la erori specifice pe care le denumesc prin raportare la dimensiunea ce se supraestimează. Eroarea „capitalului social” pare să fie cea mai răspândită și constă în reducerea fenomenului participativ la capitalul social, la propensiunea spre cooperare. Centrarea excesivă pe ideea că participarea rezultă din sentimente identitare poate fi încadrată în seria „erorilor capitalului simbolic”, date de reducerea explicației la valori sau la capitalul simbolic. Eroarea „capitalului uman” rezidă în reducerea explicației participării la factori ai capitalului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
să găsească anticorpi la bolile pe care le are, să facă active potențialități pe care ea însăși le neagă în vorbe, dar le are în fapt („la noi, oamenii nu se mai ajută între ei ca altădată” versus istorii de cooperare efectivă atunci când a fost cazul). În aceeași serie a fenomenelor compensatorii ar mai fi de menționat și faptul că „a avea încredere” fără „a ști” nu este totdeauna productiv sau că „a ști” nu este suficient fără cultura participării, cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
menționat și faptul că „a avea încredere” fără „a ști” nu este totdeauna productiv sau că „a ști” nu este suficient fără cultura participării, cu încredere, relații, experiențe etc. 5. Între funcționalitatea instituțiilor publice ale unei localități și propensiunea spre cooperare/participare, relațiile pot fi pozitive sau negative, de directă sau de inversă proporționalitate. Uneori, instituțiile locale bune, eficiente reduc propensiunea spre autoorganizare, alteori o stimulează. Se pare că și în viața comunitară lucrurile stau ca în medicină, unde nu totdeauna
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de incluziune socială. Acest lucru poate fi făcut prin construirea de legături între comunitățile majoritare și minoritare, inclusiv în situațiile de conflict. 30. UE, guvernele naționale, organizațiile și agențiile donatoare și de dezvoltare comunitară trebuie să colaboreze pentru a promova cooperarea transfrontalieră și națională referitoare la poziția minorităților și la provocările specifice cu care acestea se confruntă în cadrul contextelor locale specifice. aprilie 2004 Despre antreprenoriatul socialtc "Despre antreprenoriatul social" Următoarea definiție combină accentul pe disciplină și responsabilitate cu noțiunea de valoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Contrareacțiile de critică socială au dus la înlocuirea parțială a mișcărilor DEVCOM cu mișcări de contestare a ordinii sociale, de activism social, de reorganizare comunitară. În anii ’80, DEVCOM intră sub influența afirmării neoliberalismului. Accentul nu se mai pune pe cooperare locală, ci pe antreprenoriat, pe reducerea intervenției statului în producerea bunurilor publice. Interesul major este orientat spre dezvoltarea capitalistă locală ca mijloc de ieșire din sărăcie. De la soluțiile de tip cooperare comunitară se trece tot mai mult la cele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
influența afirmării neoliberalismului. Accentul nu se mai pune pe cooperare locală, ci pe antreprenoriat, pe reducerea intervenției statului în producerea bunurilor publice. Interesul major este orientat spre dezvoltarea capitalistă locală ca mijloc de ieșire din sărăcie. De la soluțiile de tip cooperare comunitară se trece tot mai mult la cele de tip antreprenoriat. La rândul ei, abordarea neoliberală a DEVCOM ajunge să fie contestată,în anii ’80 și ’90, de către comunitarism, populismul radical și postmodernism. Mișcările sociale postmoderniste susțin curente precum feminismul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de a duce la diminuarea activităților economice necesare pentru DEVCOM. Postmodernismul a susținut mai mult acțiunile de reorganizare comunitară decât pe cele de dezvoltare economică locală. Mișcarea esențială a ideilor pare să fi pornit dinspre DEVCOM tradiționalistă, cu accent pe cooperare, stat, activități economice, modernizare, înspre neoliberalism orientat spre capitalismul comunitar, ambele contestate de către mișcările postmoderniste. Atât neoliberalismul, cât și postmodernismul au slăbit DEVCOM, susțin Midgley și Livermore (2005, p. 162), în special în varianta economică. Ideologia care încearcă să depășească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
spre exemplu, orientează acțiunile sociale în funcție de modelul „societății bune”, fundamentată pe moralitate, pe echilibrul între libertatea individuală și ordinea moral asumată. În schimb, ideologiile de tip „capital social” lucrează în special prin evidențierea potențialului de acțiune pe care îl are cooperarea (tabelul 21). Deocamdată, în România postdecembristă și în lumea locală care promovează societatea civilă, discursul dominant se desfășoară în termeni de cooperare, asociere, încredere. Acesta este, în esență, discursul liberal, codificat în bună măsură în științele sociale de Putnam (2000
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
schimb, ideologiile de tip „capital social” lucrează în special prin evidențierea potențialului de acțiune pe care îl are cooperarea (tabelul 21). Deocamdată, în România postdecembristă și în lumea locală care promovează societatea civilă, discursul dominant se desfășoară în termeni de cooperare, asociere, încredere. Acesta este, în esență, discursul liberal, codificat în bună măsură în științele sociale de Putnam (2000). În perspectiva liberalistăa societății civile, asociațiile sunt bune prin definiție, echivalente funcțional. Simpla lor prezență este considerată, în viziune liberală standard, suficientă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
public ori a unor valori sociale. Este un antreprenor pentru care misiunea socială este mai importantă decât profitul personal (Dees, 2001). Asistent comunitar (community worker) - „o persoană plătită sau neplătită care lucrează în parteneriat cu altele în cadrul unei acțiuni de cooperare. Un asistent comunitar trebuie să fie format pentru a acționa ca facilitator sau catalizator pentru acțiune, ca agent de energizare. El sau ea trebuie să fie capabil(ă) să asigure informații, suport și consultanță persoanelor astfel încât acestea să poată face
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
reguli de promovare a participării comunitare. Strategie de viață - structură de acțiune rațională, relativ durabilă la nivelul agentului care o adoptă, caracterizată prin ordonare algoritmică, efort pentru acumulare și distribuire de resurse în vederea realizării scopului în situații de conflict sau cooperare care impun alegeri majore ca mod de rezolvare. Toleranță - „mod de interacțiune socială bazat pe valorizarea egalității drepturilor de afirmare umană și a relativității contextuale a valorilor” (Sandu, 2003, p. 24). „Discriminare” se referă la adoptarea unor comportamente de tratare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
largi sunt, în consecință, dezirabile. Vecinătate - 1. „relație socială constituită între persoane care locuiesc sau lucreazăîn apropiere. Persoanele aflate în situație de vecinătate adoptă unele față de altele comportamente condiționate de șansele sporite de intercunoaștere și interacțiune pe care le au (cooperare sau conflict, evitare etc.). Modelul tradițional al relației de vecinătate de tip sătesc, caracterizat printr-o interacțiune intensă, tinde să fie înlocuit în noile ansambluri urbane prin relații de vecinătate cu intensitate minimă, bazate pe raporturi de anonimat. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cunoscută este cea a lui Rex Harlow, care reprezintă în esență o sinteză a peste 472 de alte definiții date PR-ului: "PR este o funcție distinctivă a managementului, care ajută la crearea unei punți comunicaționale, a unei acceptanțe și cooperări reciproce dintre o organizație și mediul exterior, a unei convergențe între propria structură și propria imagine, precum și la menținerea acestor legături. Prin intermediul PR trebuie cunoscute toate problemele și toate întrebările-capcană referitoare la propriul sistem; PR sprijină managementul în încercarea acestuia
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]