5,191 matches
-
prin tot soiul de procedee mai mult sau mai puțin naturale. Chiar și când devenim părinți uitam de „șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile ființei” și dragostea părinteasca o măsurăm în lucrurile materiale cu care ne copleșim odraslele. Suntem mândrii când le așezăm în camera lor, pe pereții cărora sunt pictați tot felul de războinici din lumi trecute sau viitoare, un calculator,și ne mândrim cu cât de repede au învățat să joace jocuri în care violența
ŢARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEŞTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUŞA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365114_a_366443]
-
Aveam parcă un fel de robinet închis prin care lacrimile nu mai voiau să curgă. - În prima noapte petrecută lângă sicriul celei care a fost Ana LEONTE soția mea și i-am văzut numele scrise pe cruce durerea parcă mă copleșea din ce în ce mai mult. Îmi cream în memorie versurile ce aveam să le scriu în dimineața zile de 1 septembrie 2013 când le-am și postat pe siteul; http://confluente.ro/Ai devenit un nume scris pe o mihai leonte 1377996746.html - 1 septembrie 2013 ziua fatidică în care îmi vedeam
SINGUR, DAR CU VOI PRIETENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365122_a_366451]
-
Sfânta Liturghie, Mîntuitorul Iisus Hristos ne cheamă pe toți la bunătate unii cu alții. Cu cât suntem noi mai buni cu cei din jurul nostru, cu atât mai mult și Dumnezeu își arată bunătatea Sa covârșitoa¬re față de noi. Dumnezeu ne copleșește cu iubirea Sa de fiecare dată. Lumina soarelui care ne-nconjoară, aerul care ne însoțește din abundență și toate câte avem și de care ne folosim zi de zi pentru existența noastră sunt darurile lui Dumnezeu, pe care ni le
DESPRE DREPTATEA LUI DUMNEZEU ŞI JUDECATA OMULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365154_a_366483]
-
doi ani de când ființăm și ca editură. AMG. 2 La care dintre aceste târguri ați participat și în ce calitate? Ce v-a impresionat? L.Z. Cum am spus deja, la Gaudeamus, Bookfest, Kilipirim, Apulum. M-a impresionat (m-a copleșit!) marea de cărți în care pur și simplu mă pierdeam, fascinată (le-aș fi cumpărat pe toate!), dar și marea de oameni dornici să cunoască, să vadă, să atingă hârtia, să savureze cuvântul scris, mai ales tineretul avid nu doar
O MEGA LIBRĂRIE PENTRU SUFLET ŞI MINTE INTERVIU CU POEŢII LUMINIŢA ZAHARIA ŞI ROMEO TARHON de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365152_a_366481]
-
cu chestiuni importante ce necesitau, întru rezolvare, mult cuget și simțire. A luat poziția “gânditorului”; stând în șezut, cu genunchii ridicați, cu coatele sprijinite de genunchi, cu mâinile sprijinindu-și capul, cu fața îngropată în palme, așteptându-se să fie copleșit de înțelepciune. Nu s-a întâmplat una ca asta. S-a simțit copleșit de tristețe, o tristețe care parcă nu era a lui, o sumă a tristeților altora, intuite numai, neexprimate fățiș, mascate nu arareori de o veselie amară, de
VI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365163_a_366492]
-
poziția “gânditorului”; stând în șezut, cu genunchii ridicați, cu coatele sprijinite de genunchi, cu mâinile sprijinindu-și capul, cu fața îngropată în palme, așteptându-se să fie copleșit de înțelepciune. Nu s-a întâmplat una ca asta. S-a simțit copleșit de tristețe, o tristețe care parcă nu era a lui, o sumă a tristeților altora, intuite numai, neexprimate fățiș, mascate nu arareori de o veselie amară, de acel binecunoscut haz de necaz. Destăinuirile făcute cu fereală, trunchiate de teamă, își
VI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365163_a_366492]
-
-și urască chiar și propria ființă, trecuse la un registru comportamental diferit, diametral opus. Îngenunchiase în fața ei cuprinzându-i genunchii, implorând-o să-l ierte. Lacrimi amare izvorâte din căință i-au însoțit rugămințile fierbinți. Atâtea dovezi de dragoste au copleșit-o; a cedat, sufletu-i reîmprospătându-se. * - Ți-ai înșelat vreodată soția? Întrebarea a căzut ca o ghilotină, numai la așa ceva nu se aștepta. Și-a mascat năuceala afișând adânci reflecții. Ce rost avea o asemenea întrebare? În cele din
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
ar fi suficienta pentru o primăvară atât de necesară țării noastre suptă de căpușe. Să ierte Dumnezeu păcatele îngerului care tocmai a sosit la el. Dar rog Domnul Dumnezeul meu să dea minte și legiuitorilor țârii de unde îngerul a plecat copleșit de nedreptăți. Referință Bibliografică: Testamentul / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2053, Anul VI, 14 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
TESTAMENTUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365194_a_366523]
-
își pregătise cuvintele de despărțire : - Fii pe pace, te înțeleg și nu-ți face probleme în ceea ce mă privește. Nu sunt eu aceea care să ducă, mult timp, lipsă de companie. * Eliberat de propriile-i frământări, Albert s-a lăsat copleșit de un dor nespus. A pornit să o caute pe Erica, să redescopere acele sentimente de care se lăsase pătruns fără de voie, sentimente față de care i se crease deja starea de dependență. Zărind-o, în cele din urmă, s-a
II. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365179_a_366508]
-
de ceea ce a ajuns să se întâmple cu el, că încercă să-i reamintească faptul că datorită Iuriei s-a ambiționat să învețe pentru a urma liceul, că izvorul său de sensibilitate, într-un fel sau altul, a fost Iuria. Copleșit de amintiri, încântat de realitate, Albert nu poate decât să-și propună împăcarea cu sine. * Ceea ce nu reuțiseră, pe deplin, insistențele Toloșicăi asupra lui Jen, a reușit atitudinea Ericăi față de acesta. Pe căt de nepăsător fusese față de insistențele Ericăi pentru
III. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365180_a_366509]
-
uitând de Vianu, de dramaturgia contemporană, de teză, de preocupările privind vocația poporului român. Miruna, bruneta cu ochi negri, părea să fie cea mai înverșunată din grupul atacatorilor. Albert nu mai avea timp să-și asculte vibrațiile sufletului. Zăpada îl copleșea simțindu-i răcoarea pe față. Picuri din zăpada topită i se strecurau pe sub gulerul cămășii. Și-a abandonat servieta. S-a avântat asupra Mirunei, nu înainte de a înșfăca o pală de zăpadă. Parcă ar fi fost așteptat de o veșnicie
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
-și urască chiar și propria ființă, trecuse la un registru comportamental diferit, diametral opus. Îngenunchiase în fața ei cuprinzându-i genunchii, implorând-o să-l ierte. Lacrimi amare izvorâte din căință i-au însoțit rugămințile fierbinți. Atâtea dovezi de dragoste au copleșit-o; a cedat, sufletu-i reîmprospătându-se. - Ți-ai înșelat vreodată soția? Întrebarea a căzut ca o ghilotină, numai la așa ceva nu se aștepta. Și-a mascat năuceala afișând adânci reflecții. Ce rost avea o asemenea întrebare? În cele din
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
lipindu-i-se de trup. Ofranda însă nu îi era destinată; gândurile partenerelor păreau să fie îndreptate către iubirile trecute ori vii încă dar îndepărtate făcându-l pe Albert să se simtă ca într-o galerie cu opere de artă, copleșindu-l. Un ciudat sentiment de culpabilitate îi completa starea sufletească. A încercat apoi un nostalgic sentiment de regret. Ce face să sece aceste izvoare de iubire și dăruire? Oricum, ceva tot dinlăuntrul nostru. Ceva ce așteaptă la pândă, cu o
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
cuvânt... Și-nalță furtuni de trăire, răscolind al serii pământ. Gonește sălbatic în pustiul color Fornăie-n nările apusului dojenitor Împarte adâncul mistuitor Și cântă... acum tânguitor... Pe tâmple-mi se strânge sudoare de vise, în rânduri... Tălpile-mi ard, copleșite de ropot de gânduri... Dar știu că eliberez vortexul din adâncuri Trăind și despachetând noi prezenturi... (ascultând Hans Zimmer - Chevalier de Sangreal http://www.youtube.com/watch?v=xI5HmmizYwY) Blue Mireille, 19.07.2013 Referință Bibliografică: Ropot de gânduri / Mirela
ROPOT DE GÂNDURI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365265_a_366594]
-
de supremă spiritualizare” și „transparență” reciprocă: „Trupul și lumea nu se desființează, dar ele devin mediul prin care se manifestă lumina interioară.” Aceasta este „starea de îndumnezeire, de asemănare cu Spiritul dumnezeiesc”, în care energiile umane nu sunt desființate, ci copleșite de energiile divine, ceea ce exclude orice identificare panteistă. În finalul cursului din anul 1947, Părintele Dumitru Stăniloae era de părere că „poate termenul de sofianizare” — preluat de la Serghei Bulgakov sau Lucian Blaga — „ar reda mai precis decât termenul de îndumnezeire
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
și mă țin de promisiuni. Om cu suflet inimos, doctorul l-a operat, Gratuit se înțelege, iar cel mic s-a vindecat. Povestind după o vreme de necazul ce-au avut Mama s-a cam tulburat și cu suflet abătut, Copleșită de-ntâmplare ceva și-a dorit să știe, Cât să fi costat minunea? Mult, putin, o avuție? Îmbrăcându-și păpușica i-a răspuns a ei fetiță: Zece lei și cinci bănuți și-o fărâma de credință. Referință Bibliografica: CÂT COSTĂ
CÂT COSTĂ UN MIRACOL? de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364809_a_366138]
-
religiei, se încheia pe un ton cinic, cu pretenții programatice de acțiune, ce se doreau a se rezolva în mod irevocabil această „maladie” a societății moderne . Dacă privim în trecut la cele două mii de ani de istorie creștină, vom fi copleșiți atât de bucurii cât și de dezamăgiri. Motivele bucuriei și ale satisfacției sunt următoarele: - Supraviețuirea Bisericii. Biserica s-a născut într-o lume ostilă și a suferit grave persecuții, nu doar în timpul primelor secole, dar și în zilele noastre . În pofida
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
deja îmi amorțise simțurile de plăcere, și.....totuși realizez că rândunicile care îmi umpleau diminețile de veselie și care îmi vesteau că va fi o nouă zi, nu mai erau.... Încep să cercetez cuiburile lor care păreau părăsite, și mă copleșește o tristețe.. Citește mai mult MONOLOGUL MEUDERICARDA BARBUBună seara, ție suflet pur.... În fiecare dimineață mă trezeam într-o mică zarvă(parcă abia acum îl înțeleg pe Arghezi), hmm...parcă un amestec de ciripit de rândunici, agitație de vrăbriuțe și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
deja îmi amorțise simțurile de plăcere, și.....totuși realizez că rândunicile care îmi umpleau diminețile de veselie și care îmi vesteau că va fi o nouă zi, nu mai erau.... Încep să cercetez cuiburile lor care păreau părăsite, și mă copleșește o tristețe..... XII. SFATURILE UNUI PSIHOLOG., de Silvia Katz, publicat în Ediția nr. 690 din 20 noiembrie 2012. Relația cu Trecutul: prietenie sau frustrare? IULIA RUGU (Psiholog) Pentru cei care încă mai caută răspunsuri, un alt punct de vedere asupra
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
petrecut in Copou! Am uitat de...Lume! Pe seară am ajuns la Palatul Culturii unde am admirat noua construcție cu parcul minunat. Am auzit mulți ieșeni care se lăudau cu acest ”Palas” însă cei mai mulți erau parcă, mai necăjiți și mai copleșiți de tot ceea ce se întâmpla în jurul lor. La ce bun acest imens ”Palas” înconjurat de numeroase restaurante internaționale? La ce bun toate acestea, când omul de rând abia își duce viața de la o zi la alta, cu un venit care
CINE A ”VÂNDUT” ORAŞUL? de DOINA THEISS în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364967_a_366296]
-
stăpânul ce domnește regatul cerului, pe care încercam să-mi las cu grație semnătura cu creionul emoțiilor. Acest spectacol sublim, pe care îl dă cerul de atâtea ori, dar pe care abia azi l-a descoperit privirea mea m-a copleșit, iar luna cu raza ei albă ce-mi mângâia creștetul mă făcea să pășesc prin acele clipe în eternitate și gândeam în sinea mea, doar așa poate arăta Raiul, dacă există cumva. M-am îmbrăcat în rochia acestui magic apus
MAGIA UNUI APUS DE SOARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366330_a_367659]
-
creșteau odată? Unde sunt azi înțelepții lumii care să preschimbe ura și dispețul în gânduri de bine și fapte dăruitoare? Unde sunt zâmbetul fratelui și sărutul speranței? Dă-mi Doamne anii zâmbetului senin pe care-l adresam trecătorului îngândurat sau copleșit de durere. Mă voi înapoia în timp și voi răpune spiritul răului spre a aduce în schimbul lui elogiul bucuriei Tale. Si dacă reîntoarcerea mea este pecetluită de Tine, dă-mi măcar forța lucrurilor de bine spre a răsării în puterea
RUGA de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366352_a_367681]
-
în stil art-deco sau neoclasic se amestecă armonios, Viena, unde gândul te duce fără să vrei la balurile de odinioară unde valsurile lui Strauss erau nelipsite, New York, metropola care pare a fi încă visul tuturor turiștilor, New York-ul care te copleșește pur și simplu prin zgârie-norii care împânzesc Manhattan-ul, adevărați coloși de sticlă, prin mulțimea de turiști adunați din toată lumea, prin spiritul de libertate ce-l respiri la orice pas, Budapesta, Madrid, Praga, Los Angeles, Venezia, Barcelona, Montreal ... atâtea orașe minunate
CEL MAI FRUMOS ORAS DIN LUME de MARA CIRCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366586_a_367915]
-
străluciri de stele fermecate (adunate din zeci de suflete-nsetate de poezie) îmi trimit dragoste și iubire. În ceas de taină, drag truditor neobosit întru lumină, George Stroia, îți aud vorba caldă (din plai de dor moldovenesc) cu care mă copleșești în aduceri aminte. În acest volum ai depozitate în faguri de miere, stropiți cu aurul slovei înaripate, atât de plăcuți cititorului, nu mai puțin de 826 de pagini în format A4, ocazie fericită de-ați trimite o caldă îmbrățișare și
CARTE SFÂNTĂ, MAMĂ BUNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366601_a_367930]
-
devenit o stare de spirit, întreținută în fiecare de fiecare, un promiscuu tronson al sufletelor înlănțuite, unde fiecare (iarăși!) era zaua din lănțicul ce țintuia sau lega fedeleș întunericul „aurit”, ca pe un bun moștenit. Intrarea în libertate ne-a copleșit. Am uitat că este o condiție a speciei și ne folosim de coate, ne centrăm coardele vocale pe inflexiunea aritmică a echivocului, pentru a ne impune crezul, un anumit crez care simulează năzuința organică și plurivocitatea, un fel de „vox
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]