2,935 matches
-
emblema soarelui. Corbul încadrat de soare și de lună apare pe stema Țării Românești în cronicile și cărțile de cult din secolul al XVIII-lea și al XIX-lea. În prima pecete al lui Mircea cel Bătrân, din 1390, capul corbului este orientat spre soare care este însoțit de lună. În majoritatea stemelor, capul corbului este orientat spre soare, există doar patru reprezentări în care este orientat spre lună pecetea lui Radu Mihnea, pe un document din 1623; sigiliul lui Radu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în cronicile și cărțile de cult din secolul al XVIII-lea și al XIX-lea. În prima pecete al lui Mircea cel Bătrân, din 1390, capul corbului este orientat spre soare care este însoțit de lună. În majoritatea stemelor, capul corbului este orientat spre soare, există doar patru reprezentări în care este orientat spre lună pecetea lui Radu Mihnea, pe un document din 1623; sigiliul lui Radu Vodă Șerban, din 1604 și pe stema Țării Românești în "Învățături pentru toate zilele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
patru reprezentări în care este orientat spre lună pecetea lui Radu Mihnea, pe un document din 1623; sigiliul lui Radu Vodă Șerban, din 1604 și pe stema Țării Românești în "Învățături pentru toate zilele", din 1642. Pe stema principatului Transilvaniei, corbul este reprezentat deasupra celor 7 turnuri, cu aripile deschise între soare și lună (luna-crai nou), între simbolul luminii și al întunericului. Simbolismul corbului este contradictoriu; fiind considerat o pasăre solară, mesager solar al cerului, o "pasăre divinatorie", corbul poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
1604 și pe stema Țării Românești în "Învățături pentru toate zilele", din 1642. Pe stema principatului Transilvaniei, corbul este reprezentat deasupra celor 7 turnuri, cu aripile deschise între soare și lună (luna-crai nou), între simbolul luminii și al întunericului. Simbolismul corbului este contradictoriu; fiind considerat o pasăre solară, mesager solar al cerului, o "pasăre divinatorie", corbul poate fi și pasărea care anunță nenorociri, un vestitor al morții. Corbul semnifică haosul, dar și ordinea, murdăria, dar și curățenia, demonismul, dar și sfințenia
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
principatului Transilvaniei, corbul este reprezentat deasupra celor 7 turnuri, cu aripile deschise între soare și lună (luna-crai nou), între simbolul luminii și al întunericului. Simbolismul corbului este contradictoriu; fiind considerat o pasăre solară, mesager solar al cerului, o "pasăre divinatorie", corbul poate fi și pasărea care anunță nenorociri, un vestitor al morții. Corbul semnifică haosul, dar și ordinea, murdăria, dar și curățenia, demonismul, dar și sfințenia, este o pasăre a tenebrelor, dar și a luminii, cu rol apotropaic, dar și funerar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
între soare și lună (luna-crai nou), între simbolul luminii și al întunericului. Simbolismul corbului este contradictoriu; fiind considerat o pasăre solară, mesager solar al cerului, o "pasăre divinatorie", corbul poate fi și pasărea care anunță nenorociri, un vestitor al morții. Corbul semnifică haosul, dar și ordinea, murdăria, dar și curățenia, demonismul, dar și sfințenia, este o pasăre a tenebrelor, dar și a luminii, cu rol apotropaic, dar și funerar, este o pasăre a vieții, dar și a morții. La popoarele europene
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
semnifică haosul, dar și ordinea, murdăria, dar și curățenia, demonismul, dar și sfințenia, este o pasăre a tenebrelor, dar și a luminii, cu rol apotropaic, dar și funerar, este o pasăre a vieții, dar și a morții. La popoarele europene, corbul are un rol profetic, este erou civilizator la celți, acolit și tovarăș al lui Wotan la germani, mesager al lui Apollo la greci.235 În timp ce corbul simbolizează iarna, prin ouăle pe care le face în decembrie, când "crapă ouăle de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și funerar, este o pasăre a vieții, dar și a morții. La popoarele europene, corbul are un rol profetic, este erou civilizator la celți, acolit și tovarăș al lui Wotan la germani, mesager al lui Apollo la greci.235 În timp ce corbul simbolizează iarna, prin ouăle pe care le face în decembrie, când "crapă ouăle de frig", la pol opus este cucul, ca simbol al verii și al căldurii, dar fără a avea statornicia corbului, fiind o pasăre călătoare. În tradiția populară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
al lui Apollo la greci.235 În timp ce corbul simbolizează iarna, prin ouăle pe care le face în decembrie, când "crapă ouăle de frig", la pol opus este cucul, ca simbol al verii și al căldurii, dar fără a avea statornicia corbului, fiind o pasăre călătoare. În tradiția populară, cucul este cel mai bine reprezentat, ocupând un loc privilegiat, în ciuda faptului cu nu este o pasăre cântătoare și nu încântă prin penajul său, fiind considerat un uliu în miniatură, își depune ouăle
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
iar sufletul-pasăre este imaginea ornitomorfică a sufletului care rătăcește tot în Lumea aceasta, în moartea aparentă sau după moartea reală până la trecerea în Lumea cealaltă".238 Aceste "păsări mitice" au fost grupate în două categorii: păsările mesagere care anunță moartea (corbul, cucul, bufnița) și păsări care reprezintă diverse aspecte ale sufletului mortului (păsări reale columbeii, porumbeii, sau fantastice Pasărea Măiastră, Pajura). În mitologia morții, pasărea-suflet are multiple semnificații: alter ego al sufletului, apotropeu al mormântului, trofeu asupra morții, emblemă funerară, ornament
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
privighetoarea este percepută ca un simbol al "artistului și al solitudinii creatore", ciocârlanul călăuzește, ciocănitoarea vestește vremea și știe secretul ierbii fiarelor, țarca este o pasăre vestitoare, iar gaița, cameleonică, gaia "se individualizează prin negarea apei", pupăza anulează opozițiile fundamentale, corbul, ca pasăre infernală, este un mesager funerar, iar "împăratul păsărilor" este vulturul.241 În tradiția populară, păsările au semnificații diferite și în funcție de anotimp. Astfel, se spune că, de Buna-Vestire sau Blagoviștenie la început de primăvară se dezleagă limba păsărilor, în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fie rea"; "Cuculean cu pana neagră / Cântă-n codru să s-aleagă, / Să s-aleagă la voinici / Care-or mai vara pe-aici. Că eu știu că n-oi vara, / Mi-a cântat cucul toamna"; Cântă, cuce, limba-ți pice, / Corbii carnea ț-o mănânce, / Că bine mi-ai cântat mie / Să-mi trăiesc fără soție, / Să lucru fără simbrie!"284 În creația populară, cucul apare antropomorfizat ca argat, îndrăgostit de o fată de împărat, slugă, ca tâlhar care fură caii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Via Dolorosa. Durează chinul până/ Ai dispărut și din zbuciumul mării/ Primordiale apar primele țărmuri neînchipuite./ Prea Puternic îi să vorbești celui ce-o ascultă./ Din Pustie-n Pustie profet pe profet s-a trimis/ Urmele lor le mai paște corbul ieșit din/ Arcă întâi și neîntors și columba blândă/ Cu ramura verde întoarsă vestind un Nou început". Căutarea absolutului devine sensul existenței cu ideea că Absolutul i se refuză. Poetul devine un intrus, un alungat al cetății: "Dar ies fără
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poate nici să moară, nici să trăiască. Suferința este cumplită, ea ne amintește de Blaga, poetul este ca și el "numai tină și rană". Învățat cu rănile, ni se mărturisește că ar avea cuibar corcit cu șerpi pe coapsă și corbii vineți îi sărută pieptul. Uitat în suferință, ca și Iov, părăsit de Dumnezeu, poetul exclamă: Fiind acum părăsit de tine,/ De ce-mi dai cicatricea în loc de rană,/ Doamne/ de ce mă lași pământului vulgar/ la moartea lui comună de au să
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu fir de orz din baligă de cal. (Gh.F.C.) Buboaiele trec dacă le spurci cu murdărie de cîne alb. (Gh.F.C.) Boală lumească Cămeșa cu care o femeie a născut se leapădă, ca să nu capete copilul boală lumească. Boalărea Inima din corb, dacă o vei pune în horn să se usuce și o vei zdrobi, și o vei da în mîncare ori băutură unui om, e bună de orice boală și cu deosebire la cei cu boală rea (nevoie). Bob Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un pașă și un mitropolit, ai noroc la judecată. (Gh.F.C.) Să nu treci peste copilul mic, că nu mai crește. Dacă ai trecut, treci înapoi. (Gh.F.C.) Nu e bine să măsori și să cîntărești copilul, că nu mai crește. (Gh.F.C.) Corb Cică-i blăstămat să nu-și vadă cuibul și puii și să fie negru cum e și inima, fiindcă nu s-a întors la Noe. Cu toate nenorocirile pe care le aduce, corbul nu trebuie împușcat, e pasăre sfîntă. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîntărești copilul, că nu mai crește. (Gh.F.C.) Corb Cică-i blăstămat să nu-și vadă cuibul și puii și să fie negru cum e și inima, fiindcă nu s-a întors la Noe. Cu toate nenorocirile pe care le aduce, corbul nu trebuie împușcat, e pasăre sfîntă. (Gh.F.C.) Cînd corbul croncănește lîngă vreo casă, se crede că va muri cineva. Atunci femeile strigă: „Pe capu-ți!“ (Gh.F.C.) Seul de corb tămăduiește surzenia. (Gh.F.C.) Corbul aduce veste rea. (Gh.F.C.) Dacă împuști un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i blăstămat să nu-și vadă cuibul și puii și să fie negru cum e și inima, fiindcă nu s-a întors la Noe. Cu toate nenorocirile pe care le aduce, corbul nu trebuie împușcat, e pasăre sfîntă. (Gh.F.C.) Cînd corbul croncănește lîngă vreo casă, se crede că va muri cineva. Atunci femeile strigă: „Pe capu-ți!“ (Gh.F.C.) Seul de corb tămăduiește surzenia. (Gh.F.C.) Corbul aduce veste rea. (Gh.F.C.) Dacă împuști un corb, nu mai plouă trei ani. (Gh.F.C.) Vrăjitoarele te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a întors la Noe. Cu toate nenorocirile pe care le aduce, corbul nu trebuie împușcat, e pasăre sfîntă. (Gh.F.C.) Cînd corbul croncănește lîngă vreo casă, se crede că va muri cineva. Atunci femeile strigă: „Pe capu-ți!“ (Gh.F.C.) Seul de corb tămăduiește surzenia. (Gh.F.C.) Corbul aduce veste rea. (Gh.F.C.) Dacă împuști un corb, nu mai plouă trei ani. (Gh.F.C.) Vrăjitoarele te scapă de boala rea cu inimă de corb. (Gh.F.C.) Penele de corb sînt bune la descîntat. (Gh.F.C.) Pedepsia trece cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cu toate nenorocirile pe care le aduce, corbul nu trebuie împușcat, e pasăre sfîntă. (Gh.F.C.) Cînd corbul croncănește lîngă vreo casă, se crede că va muri cineva. Atunci femeile strigă: „Pe capu-ți!“ (Gh.F.C.) Seul de corb tămăduiește surzenia. (Gh.F.C.) Corbul aduce veste rea. (Gh.F.C.) Dacă împuști un corb, nu mai plouă trei ani. (Gh.F.C.) Vrăjitoarele te scapă de boala rea cu inimă de corb. (Gh.F.C.) Penele de corb sînt bune la descîntat. (Gh.F.C.) Pedepsia trece cu ficat de corb. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu trebuie împușcat, e pasăre sfîntă. (Gh.F.C.) Cînd corbul croncănește lîngă vreo casă, se crede că va muri cineva. Atunci femeile strigă: „Pe capu-ți!“ (Gh.F.C.) Seul de corb tămăduiește surzenia. (Gh.F.C.) Corbul aduce veste rea. (Gh.F.C.) Dacă împuști un corb, nu mai plouă trei ani. (Gh.F.C.) Vrăjitoarele te scapă de boala rea cu inimă de corb. (Gh.F.C.) Penele de corb sînt bune la descîntat. (Gh.F.C.) Pedepsia trece cu ficat de corb. (Gh.F.C.) Cornișor Făcîndu-i-se cuiva rău și neputînd să verse
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va muri cineva. Atunci femeile strigă: „Pe capu-ți!“ (Gh.F.C.) Seul de corb tămăduiește surzenia. (Gh.F.C.) Corbul aduce veste rea. (Gh.F.C.) Dacă împuști un corb, nu mai plouă trei ani. (Gh.F.C.) Vrăjitoarele te scapă de boala rea cu inimă de corb. (Gh.F.C.) Penele de corb sînt bune la descîntat. (Gh.F.C.) Pedepsia trece cu ficat de corb. (Gh.F.C.) Cornișor Făcîndu-i-se cuiva rău și neputînd să verse, este bine a fierbe planta numită cornișor și să toarne din acea fiertură atîta într-o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeile strigă: „Pe capu-ți!“ (Gh.F.C.) Seul de corb tămăduiește surzenia. (Gh.F.C.) Corbul aduce veste rea. (Gh.F.C.) Dacă împuști un corb, nu mai plouă trei ani. (Gh.F.C.) Vrăjitoarele te scapă de boala rea cu inimă de corb. (Gh.F.C.) Penele de corb sînt bune la descîntat. (Gh.F.C.) Pedepsia trece cu ficat de corb. (Gh.F.C.) Cornișor Făcîndu-i-se cuiva rău și neputînd să verse, este bine a fierbe planta numită cornișor și să toarne din acea fiertură atîta într-o lingură cît ține unghia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Corbul aduce veste rea. (Gh.F.C.) Dacă împuști un corb, nu mai plouă trei ani. (Gh.F.C.) Vrăjitoarele te scapă de boala rea cu inimă de corb. (Gh.F.C.) Penele de corb sînt bune la descîntat. (Gh.F.C.) Pedepsia trece cu ficat de corb. (Gh.F.C.) Cornișor Făcîndu-i-se cuiva rău și neputînd să verse, este bine a fierbe planta numită cornișor și să toarne din acea fiertură atîta într-o lingură cît ține unghia mezinului, și s-o beie - și pe loc se va ușura
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Voinicii și haiducii aveau limbă de cuc și cap de șarpe tăiate cu ban de argint în luna martie. (Gh.F.C.) Farmece de dragoste se fac cu cap de cuc, scursură de candelă și busuioc din steagul bisericii. (Gh.F.C.) Cucul, corbul, bufnița, uliul, cocostîrcul ori pupăza nu se mănîncă, sînt spurcate. (Gh.F.C.) Cucuvea Cînd cîntă cucuveica pe casă, va muri cineva din casa aceea. Cînd cîntă cucuveaua pe coșul casei ori pe alte oleaburi*, e rău de pustietate, cică moare cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]