5,110 matches
-
că este Încă profitabilă pentru ambele părți. 2. Aranjați oportunități regulate de a vă Întâlni cu angajații pentru a vedea dacă sunt mulțumiți de afacerea pe careau Încheiat-o. Sondajele În legătură cu satisfacția angajaților sunt instrumente bune de verificare a „balanțelor” corporației, dar nu la fel de bune precum discuțiile individuale. 3. Evitați crizele de legitimitate cu angajații dumneavoastră. Asigurați-vă că nu promiteți mai mult decât dumneavoastră și compania puteți oferi. Dacă vreo ofertă pe care o faceți nu este foarte sigură, specificați
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Managerul care implementează cu succes o schimbare este acela care se pricepe să-și ajute echipa să nu se teamă de incertitudine. Transformarea eșecului În victorie 1. Faceți-le cunoscute angajaților dezavantajele Ă atât pe plan personal, cât și pentru corporație Ă de a deveni prea Închistați. Încurajați-vă oamenii să-și rezolve problemele cu flexibilitate și să-și asume riscurile În chip cumpătat, prezentându-le situații ipotetice date de schimbarea propriu-zisă. 2. Aproape 90% dintre deciziile pe care le ia
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
tot facă diferența respectivă vizibilă. Litera stacojie Rezolvarea problemei performanțelor mediocre este un proces care implică mai multe etape, prima dintre ele fiind o apreciere corectă. Prietenul meu, Rob Snyder, directorul executiv al unui centru de Învățare afiliat la o corporație din nordul statului Kentucky, avertizează: „Nu permiteți stării actuale de lucruri să vă afecteze concepția despre ceea ce e bine”. Rob ne sfătuiește să nu stabilim standarde prea joase, bazate pe ceea ce a realizat până În momentul respectiv compania. A doua etapă
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
fapt, în ultimul timp au apărut chiar unele voci contestatare ale capitalismului actual ca sistem care ar răspunde întru totul nevoilor, aspirațiilor omenirii în întregul său, mai ales în condițiile globalizării. Se propun variante ale acestuia<footnote C. David Korten, Corporațiile conduc lumea, Editura Samizdat, București, 1991; Lumea post corporatistă, Editura Antet, București, 1999. footnote>. Considerăm, de aceea, că se justifică analiza unor componente ale economiei viitorului omenirii. Gândirea social-economică și politică din ultimele decenii este extrem de preocupată de găsirea unor
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
nr. 7/ 1990, p. 45 footnote>. Există însă acțiuni restrictive impuse de stat în ceea ce privește unele reguli generale privind păstrarea ordinii publice, respectarea normelor sanitare, protejarea mediului înconjurător. În cadrul economiei de piață, fiecare entitate economică, de la individ până la cea mai mare corporație, este liberă să cheltuiască, să economisească și să contracteze relații economice după interesul propriu, ținând seama însă și respec tând regulile impuse de societate. Potrivit altor opinii, economia de piață este economia în care alocarea resurselor este rezultatul a milioane
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
deschise și fatalități consumate. Creștinii nu pot discuta această stare de fapt decât folosindu-se de nomenclatorul teologic al Înțelepciunii divine. Teologia identifică și denumește forțele oarbe - fie puteri pneumatice (e.g. ideologii elitiste sau entuziasme populare), fie agenți fizici (e.g. corporații economice și grupări politice) - care alcătuiesc smogul invizibil ce răsare, plutește și apune deasupra vieților noastre. Cum altfel vom afla de ce oare existența modernilor târzii este atât de tristă și de neîncăpătoare? Teologia spune lucrurilor pe nume, lăsându-i pe
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
suprafață. Rapoartele cu privire la câștiguri au adus suprize neplăcute. Investitorii au fost dezamăgiți, iar managerii au trecut și ei prin perioade de criză. După zilele amețitoare de succes, puțini erau dornici să reia cu aceeași energie corvoada managementului obișnuit. Președintele unei corporații mi-a mărturisit: „Nu am un public pentru care să joc”. Situația s-a agravat în urma unei recesiuni și multe dintre conglomeratele ambițioase s-au dezintegrat pur și simplu. Investitorii se așteptau la ce e mai rău, iar pentru unii
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
final, situația s-a stablizat. Companiile care au supraviețuit, adesea sub altă administrație, au ieșit încet-încet din criză. Imaginea cea mai completă despre un ciclu expansiune-recesiune mi-au oferit-o trusturile de credit ipotecar. Acestea reprezintă o formă specială de corporație care a luat naștere din cauza legislației. Elementul-cheie e reprezentat de faptul că, dacă distribuie 95% din venit, atunci nu trebuie să plătească impozitul pe profit al societății. Oportunitatea creată de această legislație nu a fost exploatată în mare parte până în
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
ci de dorințe, pe care le manipulau și le stimulau. Ele foloseau metode tot mai sofisticate de studiu de piață și privind motivația. Ținta acestor metode, consumatorul, nu a rămas neafectat, răspunzând stimulilor. Așa s-a dezvoltat consumerismul - alimentat de corporațiile interesate de profit∗. Treptat, metodele dezvoltate în scopuri comerciale au găsit piață de desfacere și în politică, schimbând natura acesteia. Inițial, alegerile presupuneau faptul că persoanele care candidau luau cuvântul și își precizau poziția, după care electoratul opta pentru candidatul
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Aceasta ar fi făcut guvernele responsabile în față cetățenilor țării respective în ceea ce privește alocarea banilor. Numele campaniei a fost ales de un agent de publicitate și s-a dovedit a fi foarte atrăgător. Campania s-a conectat cu atitudinea dominantă împotriva corporațiilor multinaționale din Vest și a luat amploare. Cu toate acestea, raționamentul ce stătea la baza campaniei nu a rezistat unei analize mai amănunțite îmotiv pentru care îl numesc eroare fertilă). Companiile listate în principalele burse de valori nu au putut
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
la guvern. Din fericire, guvernul britanic, stimulat de ONG-uri, a preluat conducerea. Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional au fost, de asemenea, de mare ajutor. Datorită lor, Extractive Industry Transparency Initiative îEITI) a luat naștere spre sfârșitul anului 2002; corporații, guverne și societatea civilă s-au reunit pentru a stabili standarde de transparență pentru companii și guverne din țările dependente de petrol, gaze naturale și exploatări miniere. EITI nu e un nume răsunător, dar, cu ajutorul guvernului britanic și al instituțiilor
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
a ceea ce pot realiza fundațiile private care lucrează cu ONG-uri. După cum am menționat la începutul acestei secțiuni, societatea civilă nu poate înlocui statele suverane, dar poate influența modul în care se comportă ele sau alți agenți, cum ar fi corporațiile multinaționale. Principalul obstacol în calea progresului în privința blestemului resurselor îl reprezintă China și, în mai mică măsură, India. în goana sa după rezerve de energie și alte materii prime, China este pe cale de a deveni sponsorul regimurilor corupte. Este principalul
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
resurse? - se poate contura o paradigmă care să asigure dreptul generațiilor viitoare la resursele actuale, minerale în special, și după ce algoritm se împarte stocul resurselor între generații? - interesul național în valorificarea resurselor poate fi opus procesului de globalizare, intereselor marilor corporații transnaționale? Și alte zeci de asemenea întrebări pe care complexitatea lumii actuale le generează. Autorii cărții nu au pretenția că au găsit răspunsuri la întrebările de mai sus, dar oferă un instrument de ghidare a gândirii eventualilor cititori, astfel încât aceștia
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
necontrolate a procesului de urbanizare; - siguranța locului de muncă; - soluții la fenomenul de înstrăinare a tineretului; - revenirea la valorile tradiționale; - controlul inflației și al șomajului; - evitarea sau gestiunea corectă a crizelor economice, financiare, geopolitice și militare; - oprirea expansiunii puterii marilor corporații transnaționale, orientate după alte criterii ale activităților, decât după principiile dezvoltării durabile. Revenind la propunerile UE, rezumate în caseta 4, care interesează și România ca țară membră, nu se poate să nu se observe următoarele mesaje: - luarea în considerare a
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
României poate ilustra bine acest aspect); - creșterea continuă a cheltuielilor militare și provocarea de intervenții armate: anual, bugetul militar mondial este de circa un trilion de dolari; - existența a circa 40 de țări numite „ratate” sau în dificultăți financiare majore; - corporațiile transnaționale care conduc economia au strategii proprii de evoluție, care pot fi sau nu concordante cu principiile dezvoltării durabile. Ce evoluează totuși în condiții de durabilitate? Răspunsuri: - ecosistemele naturale, părți ale acestora sunt însă supraex ploatate; - mica gospodărie rurală; - așezările
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
a săgeții timpului menționate de N. Georgescu-Roegen la abordarea entropică a proceselor economice. Dar părțile care stabilesc termenii compromisului (avizarea unei investiții) nu sunt simetrice în puterea de decizie deoarece: - politicile și strategiile proprii întreprinzătorilor, organizați de multe ori în corporații internaționale, depășesc capacitatea instituțională a autorităților, deoarece posedă putere financiară, se folosesc de un lobby foarte puternic (ofensiv, agresiv); - au loc manifestări geopolitice, sau ale sferelor de influență economică, militară, politică; - au obligații în cazul alianțelor politice și economice; - există
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
la un nivel cel puțin compatibil cu capacitatea de producție/absorbție a Terrei.”<footnote Popescu, D Maria (1999), op. cit. footnote> Transpusă în politici și strategii, ecoeficiența se regăsește în practica economică prin obiective formulate în raport cu: eficiența valorificării resurselor naturale, globalizare, corporații transnaționale, țări îndatorate și calitatea decidenților.<footnote Bran, Florina, Hîncu, D. (2009), „Măsurarea ecoeficienței”, în Calitatea - acces la succes, anul 10, nr. 12, pp. 49-52. footnote> Eficiența maximă a valorificării resurselor naturale înseamnă: - organizarea fluxurilor orizontale și verticale ale valori
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Este adevărat că multe presiuni sunt exercitate asupra statului pentru a-și externaliza o parte din beneficii precum profitul obținut din exploatarea resurselor naturale. Globalizarea, prin vectorii săi: liberalizarea pieței mărfurilor, capitalului, resursei umane, informațiilor, reușește să slăbească puterea statelor. Corporațiile transnaționale din domeniul economiei, interesate în valorificarea unei resurse, au putere financiară uriașă în raport cu unele bugete naționale, ceea ce se transformă în avantaje pentru investitorul străin. Țările îndatorate instituțiilor internaționale de credit (FMI, Banca Mondială etc.) își pierd o parte din
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
absolvenți de școală. Sursa: Pencea, Sarmiza (2007), „Atractivitatea României ca țară de destinație pentru relocalizarea serviciilor pe plan global”, în Oeconomica, anul V, nr. 4. Procesul de globalizare fiind în desfășurare, este normal ca strategiile firmelor, ca exponente ale globalizării (corporațiile transnaționale), să cuprindă în sfera lor de acțiune și extinderea spațiului economic de influență, generator de profit și de alte avantaje economice sau noneconomice. Strategiile desfășurate în acest scop s-au diferențiat în timp, putându-se deosebi: - strategiile cu vocație
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
la condițiile locale; - strategiile multinaționale, care adoptă oferta de produse, tehnicile de marketing la condițiile locale; - strategiile bazate pe valorificarea conjuncturii locale, care au ca dezavantaj posibilitatea delocalizărilor activităților economice; - strategiile transnaționale, care sunt cele mai avantajoase pentru instituțiile financiare, corporațiile transnaționale, deoarece acestea valorifică experiența acumulată din practica globală, dar care cere adaptări la condițiile locale. La nivelul firmelor, strategia sau politica investițională asigură redistribuirea între firmele participante a drepturilor de control asupra uneia sau mai multor firme. Modalitatea realizării
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
nu are un singur sens; SUA, de exemplu, atrăgea în 2008, 2.228 mii miliarde dolari, Marea Britanie 942 miliarde dolari, iar locul trei a revenit Hong Kong-ului cu 835 miliarde dolari. În mod ideal, efectele ISD - chiar dacă investitorii aparțin marilor corporații transnaționale - ar trebui să se repartizeze echivalent asupra investitorilor și a țărilor (firmelor)-gazdă. Conjunctural însă, pot apărea asimetrii între cele două părți, fiind posibilă identificarea unei presiuni din partea celui puternic, cu bani, asupra celui care are nevoie de ISD
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
care o comunitate umană reacționează la semnalele provenite din modificările mediului natural și ale climatului social.<footnote Popescu, D. Maria (1999), op. cit, p. 182. footnote> Cercetările recente din perspectiva managementului modern aduc clarificări conceptului de cultură națională, cultură a corporației, civilizația organizației, stilurilor, formei și conținutului culturii <footnote Catană, A., Catană, D. (1996), „Matricea culturală a românilor din perspectiva managementului modern”, Tribuna Economică, nr. 42-43. footnote> . Concluziile acestor studii sunt utile la elaborarea strategiilor de dezvoltare economico sociale, în scopul
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
prezentă, sunt o sursă de venit pentru țările dezvoltate care știu și pot să le valorifice. A apărut practica biopirateriei, care înseamnă furt de gene din gospodăriile populațiilor locale sau din bănci de gene, care sunt apoi brevetate de mari corporații transnaționale și valorificate pe piața mondială. ONU apreciază că, în urma unor asemenea practici, țările sărace pierd anual peste 5,4 miliarde de dolari<footnote Ioan, Ildikó, Bran, Florina, Rădulescu, Carmen Valentina (2010), op. cit. footnote>. În România sunt circa 2.000
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
în care aceasta din urmă este tratată diferit de restul țărilor membre<footnote Ionașcu, D. (2013), „La șase ani de la aderare, României i se refuză drepturi considerate normale în Occident”, în Jurnalul Național, 4 februarie, p. 9. footnote>; - interesele unor corporații transnaționale, care, recurgând la forța financiară, economică, lobby, manipularea opiniei publice, coruperea autorităților, reușesc, de multe ori, să obțină decizii favorabile lor sau dezavantajoase față de interesele naționale. Pentru a ordona acești factori de decizie (care nu sunt exclusivi) și a
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
realizarea produselor, serviciilor, rezultantă a acestei interdependențe fiind diferența dintre costuri și prețul de vânzare, deci profitul. Integrarea economiilor nu înseamnă în mod necesar armonia între parteneri. Între națiuni apar diferențe de putere, de interese, purtătorii acestora fiind, de regulă, corporațiile transnaționale. Dacă interesele actorilor din spațiul economic coincid, acestea devin factor comun de coeziune, colaborare, coexistență pașnică. Dacă diferențele dintre interese sunt sesizabile, se ajunge la sfere de influență, asocieri asimetrice de potențial economic al partenerilor. Interesul național capătă mai
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]