2,406 matches
-
pe care l-am consultat, am selectat câteva exemple. La fel de frecventă este sintagma pe sticlă (cu sensul "la televizor"). 5 Pentru sintagma clișeizată pe zona, vezi Dascălu Jinga, în acest volum, p. 6 Sintagma pe telefon este foarte frecventă în corpus. Am înregistrat, rar, și prepoziția în: Vă rog să rămâneți în telefon! (Dan Diaconescu, OTV, 17.X.2007). 7 Sintagmele cu pe alternează cu sintagma în domeniile, având aceeași valoare semantică. 8 Probabil din ...specializat pe probleme de... 9 Iată
[Corola-publishinghouse/Science/85009_a_85795]
-
În cele ce urmează, ne propunem să urmărim funcționarea operatorului alde în limbajul presei și în comunicarea prin internet, comparând-o cu cea din descrierile mai vechi sau ale utilizărilor dialectale. Tendințele actuale vor fi ilustrate prin ocurențe identificate în corpusul de bază al studiilor de dinamică reunite în acest volum (CLRA, care nu a furnizat însă decât foarte puține exemple), în colecțiile on-line ale unor cotidiene naționale și locale 2 și de un număr de exemple din internet obținute cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
din casa, din jurul" (ibid.). Construcția nu mai este însă menționată în GALR I, ceea ce indică o implicită considerare a sa ca învechită și/sau populară. În exemplele recente, sensul "familie" și acordul la plural sunt destul de rare (2 ocurențe în corpusul EZ), dar nu au dispărut cu totul: Așa este cazul familiei Nenciu, care locuiește în blocul A 40, de pe strada Tineretului. Alde Nenciu au "în bătătura" de pe acoperișul blocului doi cocoși și opt găini (EZ, 18.II.1998); În cursul
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
Z și alții ca ei") și una limitativă (alde X, Y, Z = "clasa formată din X, Y, Z"). Pentru decodare sunt necesare și în acest caz informații pragmatice, contextuale. Aproape jumătate (4) din cele 9 atestări ale lui alde în corpusul de bază al cercetării (CLRA) aparțin acestui tip: De la Ceaușescu la Saddam, de la Mahmoud Ahmadinejad, președintele Iranului (...), și până la alde Dan Ioan Popescu și Tăriceanu, toți vor să fie înfăptuitorii a "ceva nuclear" ("Cotidianul", 24.II.2006); Pentru că regele Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
cel mai caracteristic uz al operatorului în limba actuală. E și cel mai individualizat față de perioada anterioară; în același timp, corespunde utilizării masive, în publicistica actuală, a mijloacelor impreciziei, a unor aproximatori (engl. hedges) tipici oralității (cf. Zafiu 2002b). Din corpusul de bază, 3 exemple (o treime!) aparțin acestui tipar: Alde Costea a avut pur și simplu nevoie în toți acești ani de o împuternicire ("Adevărul", octombrie 2002); nu știu câte ministere ale propagandei conduse de alde Dâncu (C. T. Popescu, Nobelul românesc); Cel
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
în acest caz, alde are valoarea elementului de comparație ca: glumițele celor alde tov. P.P. Borodin ("Contrafort", nr. 123-124, 2005); cei alde Gheorghe Ivanovici (ibid., nr. 111-112, 2004); pentru cei alde tine (moldova.net) etc. 4. CONCLUZII Pe baza unui corpus de texte recente, s-a putut constata că în limba actuală standard (cu note colocviale) se întâlnește destul de rar valoarea regională (populară) a lui alde, de desemnare globală a unui grup familial, fiind, în schimb, mult mai prezentă desemnarea "clasificatoare
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
ilustrând o trăsătură caracteristică a limbajului colocvial și a celui din mass-media. 1 Alde a fost considerat de Hasdeu, în 1886 în Etymologicum Magnum Romaniae, "un idiotism românesc, foarte anevoie de tradus în orice altă limbă" (Hasdeu 1998: 611). 2 Corpusul ziarului "Evenimentul zilei" (EZ, arhiva disponibilă pe site-ul www.evz.ro) a fost verificat integral pentru perioada 1996−2008; celelalte cotidiene, dintre care unul național ("Gândul", www.gandul.info) și șase regionale ("Gazeta de Sud", www.gds.ro - pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
de o coordonare de desemnări individuale, chiar dacă asocierea creează o clasă. 16 Distribuția lui alde în variantele regionale ale limbii literare nu poate fi însă descrisă credibil pe baza materialului excerptat până acum; ar fi nevoie de un studiu de corpus cu reprezentare echilibrată a regiunilor istorice sau a graiurilor stabilite de tradiția dialectologică. Până atunci, afirmațiile noastre rămân simple ipoteze bazate pe observații parțiale. 17 Între analogia care conduce la un sens tipologic și colectiv (a) și exemplificarea care presupune
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
elipsele lexicalizate și cele accidentale nu poate fi precizat cu exactitate. Gradul de ambiguitate, dependența contextuală, durabilitatea sunt parametri controlați numai de evoluția neîncetată a limbii. În finalul articolului, am propus un studiu de caz, o analiză pe baza unui corpus alcătuit din publicații cu caracter sportiv. Ca fiecare tip de limbaj, și cel sportiv își alcătuiește propria grilă de elipse, decodabile de către cunoscători. Spre deosebire de cele din limbajul obișnuit, ancorate în realitatea extralingvistică și predispuse la efemeritate, elipsele din limbajele de
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
și doar După cum se poate observa din graficul anterior, în stilul academic și în cel beletristic este mai mare ponderea ocurențelor lui numai față de sinonimul său doar. În stilul jurnalistic, situația este complet diferită, doar fiind de departe preferat. În corpusurile orale, cele două elemente sunt aproape egale ca număr de ocurențe 2. Din analiza comparativă a datelor se poate trage concluzia că în stilurile "conservatoare", care adoptă mai greu inovațiile lingvistice, cum sunt stilul științific și cel juridic-administrativ, numai este
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
în stilurile "conservatoare", care adoptă mai greu inovațiile lingvistice, cum sunt stilul științific și cel juridic-administrativ, numai este unitatea principală, pentru care doar constituie un sinonim. În stilul beletristic, datele statistice reflectă distribuția în ansamblu a unităților în textele din corpus, nu raportul dintre ele în opera fiecărui autor. Menționăm acest fapt pentru că, urmărind fiecare autor în parte, am putut observa în texte o preferință clară pentru numai 3 sau pentru doar4, ceea ce indică faptul că se poate vorbi despre o
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
sfios că, doar [dacă se uita la mine], o și luam la fugă cât puteam (Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile). * propoziții relative: Nu contează doar [ce mănânci], ci și cum mănânci (www.eva.ro) 4. CONCLUZII Conform datelor oferite de corpus, semiadverbele restrictive sinonime numai și doar au o distribuție diferențiată in funcție de stilul limbii și, nu în ultimul rând, de idiolectul autorului. Datele oferite de statistică au arătat că doar este mult mai frecvent decât sinonimul său numai în stilul
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
mintal, Matei Vișniec, Paparazzi sau istoria unui răsărit de soare avortat. Pentru stilul jurnalistic am selectat din CLRV 22, Adevărul, Capital, Cotidianul, Dilema Veche, Evenimentul zilei, Formula As, precum și scripturile de la Realitatea TV și ProTv. La "colocvial" au fost cuprinse corpusurile de limbă vorbită, CORV și IVLRA vol. 1, precum și forumurile site-urilor Cotidianul, Evenimentul zilei, Gândul, Pro-Bike și Radio Guerrilla. 2 180 de ourențe pentru numai, față de 185 pentru doar. 3 Predominant la Paul Goma, Adrian Marino, Vlad Mușatescu, Irina
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
limba română actuală II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) Andra Vasilescu. Elemente de dinamică discursivă a pronumelui Rodica Zafiu, Utilizări actuale ale lui alde Irina Nicula, Dinamica pronumelor și a adjectivelor demonstrative în limba actuală. Observații pe corpusurile de română vorbită Monica Vasileanu, Locuțiunile pronominale alocutive - utilizarea în româna actuală Marina Rădulescu Sala, Numeralul și norma lingvistică Alexandru Nicolae, Utilizarea numeralului multiplicativ în limba actuală III. Verbul (forme, tipare flexionare) Adina Dragomirescu, Dinamica normei lingvistice. Observații statistice asupra
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
vorbirea de zi cu zi cu sensuri diferite de cel tehnic care ne interesează În prezenta lucrare. Ca o consecință logică a ideilor mai sus menționate, În special a faptului că teoria pertinenței poate descrie / explica orice tip de comunicare, corpusul pe care voi Încerca să demonstrez ceea ce mi-am propus este variat și conține Înregistrări directe ale unor fragmente reale de conversație, Înregistrări radio din domeniul aviației, fragmente din texte scrise precum și câteva enunțuri construite artificial, acolo unde a fost
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Heidegger, M. (2006): Ființă și timp, traducere din germană de Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă, Humanitas, București Heidegger, M. (1995): Being and Time, translated by John Macquarrie & Edward Robinson, Oxford, Blackwell Hermeneutics, plato.stanford.edu/entries/hermeneutics/ Hoarță-Cărăușu, L. (2005): Corpus de limbă română vorbită actuală, Cermi, Iași Hoarță-Cărăușu, L. (2005): Pragmatica pronumelui, Cermi, Iași Holtorf, C., “Gadamer’s Hermeneutics”, https://tspace.library.utoronto.ca/citd/holt orf/ 3.10.html Hull, M. (2000): “Hermeneutics Begins at Home: On Retrieving the
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
traducere și note Alexandru Surdu, București, Humanitas Wittgenstein, L. (2003): Cercetări filosofice, traducere din germană Mircea Dumitru și Mircea Flonta, București, Humanitas Zeman, J., Peirce’s Theory of Signs, www.clas.ufl.edu/users/jzeman/peirces th eory of signs.htm 320</reflist> Corpus Înregistrare nr. 1 Data și ora: 27.03.2009, 19 30 Locul: În interior; preluare emisiune TV Participanții: T = consilier prezidențial, la telefon C = analist politic; În studioul televiziunii; specialist În politică externă; adversar, mai mult sau mai puțin voalat
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
reluare, preluare de pe TVRi) Participanții: A = Eugenia Vodă, femeie, circa 45 de ani, realizatoarea emisiunii 333 B = Gabriel Liiceanu, masculin, circa 55 de ani,filosof Înregistrare: Roxana Stanciu Transcriere: Roxana Stanciu Observații: Înregistrarea este un fragment dintr-o Înregistrare din Corpus de Limbă română vorbită actuală, coordonator Luminița Hoarță Cărăușu, Iași, Editura Tehnică Științifică și Didactică CERMI, 2005, p. 219 ....... B: haideți să Începem așa cât Îmi dați? cât Îmi dați? A: mulți Înainte. nu arătați. B: și așa mai departe
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
M., 2004, Operă lingvistică, I, Dialectal, popular, vorbit, Cluj-Napoca, Clusium. Wierzbicka, A.,1992, "The semantics of interjection", în Journal of Pragmatics, 18, 2/3, p. 159-193. Yamashita, J., 1994, "An Analysis of Relative Clauses în the Lancaster / IBM Spoken English Corpus", în English Studies, vol. 1, p. 73-84. Zafiu, R., 1992, " La variante roumaine de la langue de bois - esquisse diachronique", în Journal of the American Romanian Academy of Arts and Sciences,16-17, p. 210-219. Zafiu, R., 1998, "Neutrul și "tendințele limbii
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
atât un complement, cât și un adjunct. Prepoziția de, în limba actuală, introduce numai un complement partitiv, reprezentat de un nume cu formă de genitiv sau de un posesiv 1: un prieten de-ai Mariei unul de-ai noștri. Din corpusul consultat 2 se constată că mai frecvent se întâlnesc prepozițiile formate de la de - din, dintre, marcând atât un complement, cât și un adjunct. Frecvența mai mare a acestor prepoziții se explică prin faptul că apariția celorlalte prepoziții este limitată la
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
fel de laș vine, în mă-sa, să se uite la piese și nu înțelege nimic din ele? ("Dilema veche", 3-9.II.2006). Nimic din toate acestea nu a avut succesul scontat ("22", 15-21.II.2006). Este relevant că, în corpusul nostru, nimic se întâlnește numai împreună cu prepoziția din. Combinarea lui nimic numai cu prepoziția din își găsește explicația în semantica acestuia, pronumele negativ nimic prezentând trăsătura inerentă [-Separativ], față de pronumele negativ niciunul, de exemplu, care se caracterizează prin trăsătura [+ Separativ
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
de asta (buddha.voce.ro/2008) Nimeni dintre noi nu poate face mai mult decât de obicei (www.antena3.ro). 3. PREPOZIȚIILE PARTITIVE ÎNTRE ȘI PRINTRE Prepozițiile partitive între și printre introduc foarte frecvent un adjunct partitiv. Dintre exemplele din corpus ce conțin un adjunct partitiv marcat prin între sau printre, selectăm următoarele: Printre atât de gingașele statuete de Tanagra, una avea aripi mari de arhanghel, sâni de femeie, grei, și însemne virile (Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest) În perioada postplatonică
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
le interpreta ca atare, în mod separat (cf. Nedelcu 2005, Cornilescu 2006). Se poate aprecia, intuitiv, că, în limba actuală, mai frecvent se întâlnesc construcțiile cu nominal la singular, de tipul un prieten de-al meu, fapt observabil și în corpusul consultat, unde am întâlnit 41 de construcții de acest tip și o singură construcție cu de urmat de genitiv/posesiv plural. Dintre exemplele de tipul un prieten de-al meu, indicăm din corpus următoarele: un semen de-al nostru (C. T
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
de-al meu, fapt observabil și în corpusul consultat, unde am întâlnit 41 de construcții de acest tip și o singură construcție cu de urmat de genitiv/posesiv plural. Dintre exemplele de tipul un prieten de-al meu, indicăm din corpus următoarele: un semen de-al nostru (C. T. Popescu, Copiii fiarei) latin de-al nostru (R. Țuculescu, Ce dracu se întâmplă cu trenul ăsta?) un consătean de-al lui (M. Cărtărescu, Orbitor) un cunoscut de-al lui Voltaire (H. R. Patapievici
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
cu noi urii de ucenicii de Chiesariia (Codicele Voronețean); Și mulți de câți au credzutu veriia ispovedindu și spuindu lucrurele sale (Codicele Voronețean); Să ia o parte de sfânta pâine și să o împarță în doauo (Liturghierul lui Coresi). 2 Corpusul utilizat în acest articol este preluat din CLRA și cuprinde următoarele texte: Andrei Pleșu, Despre îngeri, Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest, Cristian Tudor Popescu, Copiii fiarei, Mircea Cărtărescu, Orbitor, Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc, Gabriel Liiceanu, Despre limită, Horia Roman Patapievici
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]