1,450 matches
-
pătrată), s-a înlocuit învelitoarea de tablă de pe acoperișul bisericii și al turlei și s-a montat o ușă metalică și ferestre termopan. În prezent, Biserica romano-catolică din Hârlău este filială a Parohiei romano-catolice "Sf. Înălțarea Sfintei Cruci" din satul Cotnari. Liturghii sunt celebrate doar în zilele de marți (dimineața) și duminică (seara) sau cu ocazia unor sărbători religioase. Comunitatea catolică din Hârlău avea în anul 2004 un număr de 25 de familii cu 47 de credincioși.
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
Ștefăniță Vodă sau Hanul lui Cuza, starea în care se află acest han ne îndeamnă la aduceri aminte. Și nu orice fel de aduceri aminte, ci din acelea din vremurile lui bune și încă dintre cele înmiresmate cu parfum de Cotnari, cu fleici și frigărui unse cu mujdei. Sutele de ani care s-au scurs i-au determinat pe oamenii din comună să ceară în 1963 sau demolarea ruinelor, sau transformarea lor în indiferent ce numai să nu rămînă ca o
Hanul Drăgușeni () [Corola-website/Science/321692_a_323021]
-
duce de la Iași la Vaslui. De pe marginea abruptă a Dealului Repedea (353 metri) se deschide o largă priveliște asupra Bahluiului și a orașului Iași. Ca loc de contemplare a peisajelor geografice, Dealul Repedea stă alături de Muntele Cozla (Piatra Neamț), Dealul Cătălina (Cotnari) și Muntele Tâmpa (Brașov). În zilele luminoase de aici pot fi văzute Dealul Mare - Hârlău și chiar Ceahlăul. Cercetările geologice efectuate aici, printre primii, de geologul Grigore Cobălcescu, au demonstrat că în urmă cu 5-7 milioane de ani (în perioada
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari este o biserică ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1493 în satul Cotnari (județul Iași). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare , ca parte
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari este o biserică ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1493 în satul Cotnari (județul Iași). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare , ca parte a Ansamblului medieval "Curtea Domnească" din Cotnari. Satul Cotnari este atestat din anul 1441
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari este o biserică ctitorită de Ștefan cel Mare în anul 1493 în satul Cotnari (județul Iași). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare , ca parte a Ansamblului medieval "Curtea Domnească" din Cotnari. Satul Cotnari este atestat din anul 1441 sau după alte surse, din 1448, aici
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
cel Mare în anul 1493 în satul Cotnari (județul Iași). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare , ca parte a Ansamblului medieval "Curtea Domnească" din Cotnari. Satul Cotnari este atestat din anul 1441 sau după alte surse, din 1448, aici existând conform tradiției o curte domnească. Cu timpul, curtea s-a destrămat, din ea rămânând astăzi doar niște hrube (vestitele pivnițe domnești). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
în anul 1493 în satul Cotnari (județul Iași). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare , ca parte a Ansamblului medieval "Curtea Domnească" din Cotnari. Satul Cotnari este atestat din anul 1441 sau după alte surse, din 1448, aici existând conform tradiției o curte domnească. Cu timpul, curtea s-a destrămat, din ea rămânând astăzi doar niște hrube (vestitele pivnițe domnești). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari este
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
Satul Cotnari este atestat din anul 1441 sau după alte surse, din 1448, aici existând conform tradiției o curte domnească. Cu timpul, curtea s-a destrămat, din ea rămânând astăzi doar niște hrube (vestitele pivnițe domnești). Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Cotnari este atribuită de tradiție domnitorului Ștefan cel Mare (1457-1504). Pisania a fost distrusă, astfel că nu se cunosc date referitoare la construcția lăcașului de cult. În Lista monumentelor istorice din județul Iași este trecut anul 1493 ca an al construcției
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
și naos și înclocuirea acestuia cu o arcadă simplă. Lăcașul de cult a mai fost reparat în anii 1869 și 1890. În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, biserica a fost restaurată cu sprijinul financiar și logistic al SC Cotnari SA, fiind pictată de către o echipă condusă de prof.univ. Nicolae Sava. Ea a fost resfințită la 2 iulie 2001 de un sobor de ierarhi și preoți în frunte cu IPS Teodosie Petrescu - Arhiepiscop al Tomisului, PS Ioachim Giosanu "Băcăuanul" - Arhiereu-vicar
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
1788-1854), „cu casele și toată pajijia casei de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, cu heleșteele și poienele de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari și dughenele și cârciumile toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului și moșiile Onești, Pașcani și Ozonești, cu toate acareturile de acolo”. Moșia va trece pe rând, prin moștenire, la Teodor Ghica-Deleni (1820-1865), Grigore Ghica-Deleni (1847-1938) și Teodor Ghica-Deleni
Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni () [Corola-website/Science/325995_a_327324]
-
boierii moldoveni pentru unele munci care cereau o calificare superioară sau era unul dintre ostenii creștini rămași pe frumoasele plaiuri moldave, după luptele purtate împotriva păgânilor. Satul a existat și pe vremea lui Ștefan cel Mare, deoarece Drumul domnesc, dintre Cotnari și Hîrlău, trecea și prin Scobinți. Dovadă este dată de existența unor beciuri, crame, locuințe din piatră și cărămidă din partea de sud a Dealului voievodului. Unii cercetători au afirmat că platoul Dealului lui Vodă ar fi adăpostit chiar o curte
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
întărește Mănăstirii Neamț stăpânirea peste „o prisaca din Dealul lui Vodă cu 4 fălci de vie, cu crama și pivniță dăruite de mitropolitul Varlaam. O situatie din 1830, întocmită de ispravnicul ținutului Hîrlău pentru „suma pogoanelor de vie din podgoria Cotnari”, spre a se stabili producția aproximativa și, în raport cu aceasta, suma banilor vădrăritului, ne dă următoarele suprafețe ocupate cu vii, pentru satul Scobinți: Pe Dealul lui Vodă a existat o vie boiereasca, cuprinzând câteva zeci de hectare, în partea de est
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
lucrări rămase în manuscris (aflate în arhiva familiei). Începând din 1945 s-a ocupat îndeaproape de probleme de climatologie.Astfel,l-a preocupat istoria și evoluția rețelei de stații meteorologice din Moldova,clima orașelor (Iași,Galați,Huși,Bacău,Român),Oradea,Cotnari,Depresiunea Onești-Cașin,zona Sucevei,litoralul românesc la Mării Negre.A realizat și sinteze asupra climei și microclimatelor din regiuni mai întinse - fostele regiuni Suceava,Bacău și Iași,zona Băltii Brăilei,Județul Vaslui,etc. Între problemele care le-a avut în antenție
Ion Gugiuman () [Corola-website/Science/325168_a_326497]
-
de asemenea livezi și îndeosebi cu vii. Aceste podgorii împreună cu altele din ținutul Trotusului și Bacăului erau renumite pe toată Moldova, de ele ingrijindu-se paharnicul al III-lea după cum relatează Dimitrie Cantemir. Primul paharnic avea în grija viile din Cotnari, al doilea din zona Husilor și al treilea viile din ținutul Trotusului și Bacăului. Albinăritul a fost practicat pe scară largă atât de locuitorii satului Buciumi cât și de cei din localitățile învecinate. Nu întâmplător platoul cuprins între Racauti și
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
1990-2003). De asemenea, face parte din colegiile de redacție ale revistelor „Europa XXI” (Iași) și „Historia Urbana” (Sibiu), publicații ale Academiei Române. Activitatea sa a fost distinsă cu mai multe premii: Stela Cheptea a efectuat cercetări arheologice la Iași, Baia, Hârlău, Cotnari etc. În anul 2001, a coordonat cercetările arheologice de la Curtea Domnească din Hârlău. Săpăturile arheologice efectuate la Biserica "Sf. Gheorghe" din Hârlău în anul 2001 au dus la descoperirea sub naosul actualei biserici a fundațiilor și ruinelor a două biserici
Stela Cheptea () [Corola-website/Science/322623_a_323952]
-
ritualul nunții, o cameră dedicată ritualului înmormântării etc. În clădire sunt organizate lansări de carte, expoziții de pictură sau diferite alte evenimente culturale. De asemenea, în curtea muzeului sunt organizate uneori spectacole folclorice, cu degustări de vinuri din soiurile podgoriei Cotnari. În fața clădirii se află un bust al domnitorului Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). Casa Tăutu din Hârlău este masivă, cu fundație de piatră și ziduri din piatră și cărămidă groase de 70-90 cm. Acoperișul este din tablă, în patru ape, având
Casa Tăutu din Hârlău () [Corola-website/Science/322074_a_323403]
-
1788-1854), „cu casele și toată pajijia casei de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, cu heleșteele și poienele de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari și dughenele și cârciumile toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului și moșiile Onești, Pașcani și Ozonești, cu toate acareturile de acolo”. Moșia va trece pe rând, prin moștenire, la Teodor Ghica-Deleni (1820-1865), Grigore Ghica-Deleni (1847-1938) și Teodor Ghica-Deleni
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
Monteoru, Costișa, Noua), epoca fierului (ceramică, brățări și verigi de bronz din cimitirul de la Stoicani, cuțit de bronz de la Tămăoani, pumnal de fier scitic din mormântul de la Comarna, vas grecesc attic descoperit la Frumușița, ceramică din siturile arheologice de la Stâncești, Cotnari, Băiceni, piese de harnașament de la Trușești. Civilizația geto-dacică din Moldova este reprezentată prin unelte, ceramică, obiecte de podoabă, statuete de lut de la Poiana și Piatra-Neamț, ceramică carpică din așezările de tip Scheia-Văleni și din necropolele de incinerație de tip Vârtișcoi-Poienești
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
se consumă sarmale, claponi rumeniți în țiglă și plăcinte poale-n brâu. El nu uită să menționeze și tradițiile bahice moldovenești, căpitanul Ilie Turculeț afirmând la un moment dat "„căci, ca drept moldovan, dau mare cinste și laudă vinului de la Cotnari”". Romanul dezvăluie și alte calități specifice ființei românești precum voia bună, jovialitatea, cumsecădenia sau bonomia. Călătoria prin Moldova îi prilejuiește abatelui Paul de Marenne ocazia să facă unele observații și comentarii legate de țara pe care o tranzitează. Drumețul remarcă
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
și o sticlă rom de casă de 0,5 litri, potrivit alba24.ro. Din pivnița de consum s-au luat 20 de sticle "Riesling de Românești" (producția anului 1937), 20 din "Muscat de Dobrovăț" (din 1936), 20 din "Grasa de Cotnari" (1936), 20 din "Profiriu de Dobrovăț" (1937), 20 din "Pelin de Segarcea" (1937), 15 din "Burgogne Românesc" (1937), 15 din "Cabernet de Rușețu" (1937) și 15 de Malaga (categoria I de 750 ml). S-a mai consumat și cinci sticle
Paștele la Casa Regală. Meniul unei mese de sărbătoare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103062_a_104354]
-
și recunoaștere științifică s-au bucurat cercetările sale privind delimitarea podgoriilor și a centrelor viticole din România în unități teritoriale naturale și stabilirea arealelor favorabile producerii vinurilor de calitate superioară îndreptățite să poarte denumirea 'de origine'. A studiat vinurile de la Cotnari și Uricani, iar vinul 'Busuioaca de Bohotin' îi datorează reintroducerea în circuitul vinurilor autentificate. Activitatea sa de cercetare este concretizată în peste 500 de titluri, din care mai mult de jumătate sunt studii și lucrări științifice. Peste 30 de lucrări
Academia Română este în doliu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101205_a_102497]
-
reviste străine. Academician Valeriu Cotea este autorul 'Tratatului de oenologie' (în 2 volume: 1985, 1989), ca și altor importante lucrări precum 'Oenologie' (1982), 'Podgoriile și vinurile României' (2000, lucrare publicată în română, franceză și engleză, distinsă cu Premiul Academiei Române), 'Podgoria Cotnari' (2006, volum de asemenea distins cu Premiul Academiei Române), 'Tehnologii de producere a vinurilor' (2006), 'Tratat de oenologie' (2009). Timp de 25 de ani a lucrat în cadrul Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV) din Paris, în calitate de expert, președinte al grupului
Academia Română este în doliu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101205_a_102497]
-
al lui Petru Maior). Acest Corp, la 7 ianuarie 1918, a fost transformat într-o brigadă formată din regimentele "I „Turda”" - comandant locotenent-colonelul Dragu Burescu (cu baza la Scobinți) și "II „Alba-Iulia”" - comandant locotenent colonelul Constantin Pașalega (cu baza la Cotnari și Ceplenița). Unitatea a fost subordonată, inițial, "Diviziei de grăniceri" - redenumită, din 24 ianuarie 1918, Divizia a 16-a și a redevenit, iarăși, la 1 februarie 1918, Corp subordonat direct Marelui Cartier General al Armatei Române. În componența acesteia a
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
brigadă formată din regimentele "I „Turda”" - format în la începutul lunii decembrie 1917 și comandant de locotenent-colonelul Buricescu Dragu (cu baza la Scobinți) și "II „Alba-Iulia”" - format pe 20 decembrie 1917 și comandant locotenent colonelul Pașalega Constantin (cu baza la Cotnari și Ceplenița). Unitatea a fost subordonată inițial "Diviziei de grăniceri" - redenumită din 24 ianuarie Divizia a 16-a și a redevenit iarăși la 1 februarie 1918, Corp subordonat direct Marelui Cartier General al Armatei Române. În componența acesteia a intrat
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]