2,446 matches
-
operă. Ceea ce a scris el reprezintă mai degrabă expresia și mărturia a ceea ce a gândit într-un moment sau altul asupra propriei existențe, a modului cum trăia și a modului cum s-ar cuveni să trăiască. Dacă în cazul majorității covârșitoare a autorilor de care se interesează istoricii filozofiei cunoașterea împrejurărilor vieții, a personalității și caracterului sunt importante în măsura în care ele pot să indice și să explice influențe ideatice la care au fost supuși și să dea astfel socoteală de modul în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
logico filozofic].) Pentru tânărul Wittgenstein, care a fost în același timp elevul celor mai de seamă logicieni ai vremii, al lui Frege și al lui Russell, și un fiu al Vienei, determinarea a ceea ce este o propoziție avea o însemnătate covârșitoare. O asemenea determinare făcea posibilă delimitarea a ceea ce „poate fi spus“ de ceea ce „nu poate fi spus“, și anume considerând doar forma logică, adică făcând cu totul abstracție de ceea ce comunică o propoziție sau alta. Din această perspectivă vor putea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și ordinele cunocute în Evul Mediu, devenite elementul privilegiat al Adunărilor de stări, cât și reprezentativ "activ" al acestora, au avut un rol foarte important în sistemul insituțional, iar raporturile pe care le-au dezvoltat cu monarhia de o varietate covârșitoare au marcat decisiv istoria statelor europene. 2.1. Suveranitate și separația puterilor în Evul Mediu 43 "Să fie oare adevărat că Evul Mediu n-a cunoscut conceptul de suveranitate?" De la această incitantă interogație pornește într-o recentă lucrare Michel Senellart
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Ambuteiaj) fac dovada faptului că autorul Cărții invaziilor este un homo artifex care își calculează și efectele, și riscurile procedurale. În treacăt fie spus, filosoful austriac Ludwig Wittgenstein, ale cărui lucrări (Tractatus Logico-Philosophicus, 1921 și Cercetări filosofice, 1953), au influențat covârșitor analiza posibilităților și esenței limbajului și gândirii în descrierea științifică a lumii, este citat în mai multe rânduri de Dan Bogdan Hanu. Neîndoielnic, poetul român este adeptul teoriei despre funcția esențială a relației limbaj lume, căci notează, la rândul lui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
acestuia că inspirație pentru noua poezie.174 Ermeticii mai identificau în Leopardi o altă consonanta ce nu ține de artă condeiului ci de o starea ființei: recunoșteau în versurile maestrului recanatez o poezie familiară deoarece ea izvora dintr-o durere covârșitoare ce nu le era deloc străină.175 Vedeau în precursorul lor un personaj târât de vârtejul propriului timp interior, care își găsea o oarecare împăcare în ritmul versurilor și în forță imaginilor, rimele sale căpătând astfel nuanțe existențiale; identificând și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
liberă și sigură pe ea, că autorul reușise să ajungă la acea ascuțime a minții, la seninătatea și detașarea specifice poeziei clasicilor.228 Precum Montale, care îl asocia pe sicilian cu Leopardi afirmând existența la cel dintâi a unei dorințe covârșitoare de infinit, Salvatore Pugliatti identifica în poezia acestuia un alt element esențial, comun cu versurile poetului din Recanati. În 'Gazzetta di Messina', din data de 22 iunie 1930, comentând volumul Ape și pământuri el a scris că pentru Quasimodo creionarea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
aparențele, a rămasă apropape intactă de-a lungul timpului.372 Singurătatea romanticului provenea din conflictul omului cu natura și era combătuta cu disperarea celui care, așa cum reiese din versurile poemului Ginestra, conștientizase necesitatea solidarizării tuturor oamenilor împotriva acestei forțe malefice covârșitoare. Spre deosebire de viziunea otocentescă totalizatoare, cea a poeților de secol XX alunecă pe un versant subiectiv. Fiind un dat acceptat ce ținea mai degrabă de universul intim al fiecăruia, solitudinea lor autoconfesivă nu genera revoltă și putea fi uneori utilizată că
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
romantic o exercitase asupra imaginarului sau, transmite totodată o anumita sațietate la care acesta ajunsese, din care s-a născut, în mod firesc, dorința de a renunța la ascendente. Că o consecință a necesității de a se separa de figură covârșitoare a antecesorului, în versurile lui Quasimodo din a doua perioadă de creație regăsim dese răbufniri împotriva preluărilor, pe care autorul, trebuie să repetăm, începuse să le resimță că pe o povară, deși știa că fac parte din "arheologia" să de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
op. cît., p. 23. 457 Un traducător trebuie să cunoască la nivel de limbă maternă idiomul textului inițial deoarece el trebuie să poată gândi instinctiv în acea limba, în absența controlului rațiunii. Discutând procedeele traducerii, Leopardi dă dovadă de o covârșitoare modernitate. El refuză categoric știrbirea textului de pornire din care trebuie păstrat fiecare cuvânt: Nelle parole și chiudono e quasi legano le idee come negli anelli le gemme, anzi s'incarnano come l'anima nel corpo, Zibaldone, 2584. El militează
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a realului: greieri, șoareci, și care din acest lent proces de neantizare dezlănțuie melancoliile ce-și organizează arhitectura lor de umbre" (ibidem, 25). Eminescu și Schopenhauer I. Petrovici identifică influențe din filosofia indică-budistă, din filosofia grecească, din filosofia lui Kant, covârșitoare rămânând influența "doctrinei pesimiste a lui Schopenhauer"6. G. Călinescu pune mare preț pe înrâurirea schopenhaueriană asupra lui Eminescu, dar nu și pe gradul de specializare a autorului care poartă archaeii prin vieți suc cesive, în materie de filosofie (apreciere
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și pe tensiunea culturală, pe ciocnirea ferventă a mentalităților colective. Personajul tragic shakespearian este mereu (și) prizonierul unui interval mentalist, ale cărui contradicții insolvabile îl depășesc. El nu-și poate asuma schizoidia culturală și, ultimativ, se prăbușește, sub presiunea ei covîrșitoare. În Hamlet, mai acut decît în oricare alt loc din opera lui Shakespeare, se observă paradigma tragediei ca război de formule mentalitare. Subiectul piesei a fost preluat de dramaturg dintr-o veche culegere de cronici medievale Histories tragiques a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cum spuneam, un veritabil "film" (diacronic) al predării, populat cu personaje cînd misterioase și oculte, cînd exotice și imprevizibile. Începutul se încheagă în ceea ce autorul denumește "narațiunile hagiografice" despre Empedocle și Pitagora. Influența acestor doi guru ai antichității a fost covîrșitoare, ducînd la crearea unor școli de cosmografie, filozofie și matematică, prelungite prin filiații simbolice pînă în zilele noastre. Ambii maeștri însă cunosc deteriorarea propriei autorități, sfîrșind tragic sau doar nedrept. Empedocle, "distrus de ura castei preoțești" (p.23) ori, în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
benigne, sînt, în realitate, rotițe dintr-un mecanism infernal al asasinatelor comandate). Realizează faptul că, într-un fel sau altul, toți protagoniștii "cruciulițelor" au conexiuni cu omniprezentul univers interlop (o fenomenalitate paradoxală în roman: manifestă în mod discret și totuși covîrșitoare ca intensitate!). Își dă seama, în consecință, și de ce adevărul total nu i-ar fi spus decît în condițiile în care munca sa nu ar mai fi necesară. În paralel, comunitatea mafiotică propriu-zisă ("victimele" necrologurilor sale) îl contactează printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
lettre, va lega deconstrucția de postmodernitate, în spirit derridean. Alina-Iuliana Popescu extrapolează această idee și-o alipește tenace de modelul creator neomodern, ignorând, cu voie, conștientizat, faptul că între neomodernism și postmodernism distanța rămâne, cu toate încercările forțate de apropiere, covârșitoare. Urmează, în ordinea propusă de autoare, deconstrucția canonului. Teoria pornește, cum era de așteptat, de la cărțile lui Derrida, pe care autoarea l-a citit temeinic, din scoarță-n scoarță, deși, la drept vorbind, a avut a se confrunta cu un
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
politică pot fi evidențiate anumite tipuri caracteriale - relativ distincte - de discurs, analiza acestora fiind de natură să deschidă perspective noi de Înțelegere a mesajului politic. Astfel, sociologii care studiază fenomenul comunicării politice recunosc impactul stilului discursului și chiar influența sa covârșitoare asupra opțiunilor indivizilor, atunci când se produce Într-un sistem totalitar. Și În sistemele democratice stilul de discurs politic permite un anumit tip de vizibilitate a lumii politice propuse să devină practică istorică, care poate decide În chip hotărâtor adeziunea electoratului
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
a lui J. Georg Schwandtner Sewandtneri, Scriptores rerum Hungaricarum, Vindobonae, 1768, ori Enciclopedia economico-tehnologică tipărită în 1788 de Johann Georg Krünitz. În afara unor almanahuri, albume și enciclopedii, al căror profil le apropie mai mult ori le încadrează domeniului umanistic, majoritatea covârșitoare a lucrărilor donate dezvăluie profilul și preocupările tehnico-economice ale lui Carol Mihalic de Hodocin, mereu extinse și actualizate cu apariții recente în epoca sa privitoare la: tehnica organizării moșiilor și a construcțiilor agricole; construcția morilor, a pivnițelor sau a diferitelor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Costinescu. Din cuprinsul acelui amplu raport rezulta că fostul director, "eșind din cuprinderea principiilor organice statornicite în privința acestei școli, nu numai că n-au adus nici un folos, ba încă au și cauzat Casei Școalelor mari și simțitoare cheltuieli, cu mult covârșitoare acelor statornicite la înființarea acestei școale și fără nici un fel de rezultat în priința ei, care agiunsese în disorganizația cea mai mare, pierzând și creditul, încât, deși comisia (de anchetă n.ns.), cât și Epitropia au fost silite a primi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se "tăia" pensiile. Statul trebuia să umple cumva vidul creat prin noi surse bănești. Imediat, mass-media a fost invadată de articole, comentarii, prognoze isterizante privind impactul creșterii acestui impozit indirect asupra prețurilor, inflației și nivelului general de trai. În proporție covîrșitoare, teoria dominantă a fost că mărirea TVA-ului va determina escaladarea prețurilor, creșterea inflației, scăderea puterii de cumpărarea a leului și devalorizarea acestuia, precum și un imbold suplimentar pentru evaziune fiscală. Toate acestea, ziceau sursele, în mod automat! De asemenea, au
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
dar nimeni ni se poate scutura de sentimentul unei creații voluntare, în fața perfecțiunii infinitezimale a reglajelor la scară universală, de la cel mai mic component atomic pînă la uriașele galaxii, unde totul răspunde unor legi de o precizie și o frumusețe covîrșitoare. Finalul acestei cărți tulburătoare este mai mult decît orme ssian, e de-a dreptul cioranian: Mă îndoiesc de Dumnezeu deoarece cred în el. Cred în Dumnezeu deoarece mă îndoiesc de el. Mă îndoiesc în Dumnezeu"... Scrisul mă va distruge" Agota
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
buni. Este literalmente foarte greu să corespunzi În totalitate exigențelor acestei profesii, mai ales Într-o Țară ca a noastră, În care gimnastica are valoarea ei recunoscută. Dacă În toate profesiunile „ omul sfințește locul „ În gimnastică acest dicton are Înportanță covârșitoare, pentru multe motive. O listă a Însușirilor necesare ar lungi nepermis capitolul și mai ales ar constitui pentru cei din *afara tagmei * prilej de comentarii neobiective, ironice, sau chiar ostile. În consecință vom puncta câteva obligații și Însușiri fundamentale, de
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
principalele abordări cont rad ictorii cu privire la globalizarea financiară? Care sunt principalele perioade istorice de globali pieței de capital cu cea de globalizare a pieței financiare - noțiune folosită, de altfel, de aproape întreaga litera tur ă internațională în domeniu. Deși majoritatea covârșitoare a economiștilor a păr ă, în prezent, procesul de globalizare, în general, unii își pun întrebări cu privire la opor tunitatea globalizării financiare sau a necesit ăți i unei reale guvernări in ternaționale a acestui proces și aceasta din ca uză că
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
pează oportunitățile de câștig, cu eforturi minime și în condiții de risc controlat. Dintre aceste premise analizate, rata de crește re economică, la fel ca și potențialul de creștere a mediului gazdă (regiune, țară, industrie, com panie), deține o importanță covârșitoare. Evolu ția macroindicatorilor sau microindicatorilor oferă semnale deosebit de pu ter nice pentru deținăto rul de capital, creșterea acestora fiind asocia tă cu dezvoltarea mediului res pectiv și, implicit, cu rentabilități ridicate ale titlurilor emise. Fragmentarea economiei/industriei respective, existența a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
este una dedicată bolilor; momentul este, așadar, favorabil pentru alte perspective, cât mai diverse, din care una centrată pe "spaimă" nu are de ce să lipsească, cu atât mai mult cu cât, referențial cel puțin, sintetizarea ei este de un interes covârșitor. Cătălin Ghiță recurge la ea în chip restrictiv, ceea ce-i direcționează discursul, neîngăduindu-i să se lăbărțeze asemenea lui Tiamat din Enuma elish una dintre marile figuri ale spaimei pe care le cunoaște mitologia universală. Adică, se oprește asupra prozei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lui Benjamin îi poate fi atribuit un loc anume, între Kant, de la care pleacă, și Bergson sau Nietzsche, pe care îl invocă în mai multe rânduri. Pe de altă parte, nu referința filozofică predomină în scrierile sale. Cea literară este covârșitor mai semnificativă, ceea ce justifică, de altfel, un important segment din istoria receptării sale. Etero genitatea surselor face ineficientă rezumarea unei „metode“ de cunoaștere a lui Benjamin. Mai importantă este întâlnirea concretă cu textul, obiectul sau orașul, care se descriu frag
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lor, nu în lucrurile însele. Am încercat, până în acest moment, să argumentez această idee plecând atât de la filozofia limbajului a lui Benjamin, cât și de la filozofia istoriei: mereu într-o pers pectivă dialectică, absolutul este regăsit în lume tocmai prin covârșitoarea sa absență. În textul care intră în atenție în aceste pagini, caracterul invizibil, incomprehensibil al violenței este cel care îi certifică originea sa divină: „Where the recursive visibility of mythic violence offers a criterion for understanding it as its own
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]