3,019 matches
-
Limbii Române din Cluj, care îl premiază pentru culegerile lui. Culegeri: Datinele poporului românesc la nuntă, în plășile Beiușului și Vășcăului, Beiuș, 1937; Dorea, istețul Drăgăneștilor, București, 1937; Avram Iancu și ungurii (1848), București, f.a.; Balade și legende, București, 1937; Craiul pruncilor, București, f.a.; O sută de frați și o sută de surori, București, 1938; Cei doi grofi, București, 1938; Strigături bătrânești, București, 1938; Doine din Bihor, București, f.a.; Hore bihorene, București, 1938; Poezii poporale din Bihor, București, 1938; Chiuituri bihorene
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
Vodă în operele lui Vasile Alecsandri și Mihai Eminescu sunt puse în legătură cu ceea ce știința tradițională desemnează drept „monarhul ascuns”, „regele lumii”, cel care dirijează universul din punct de vedere spiritual. De asemenea, toate basmele lui Ion Creangă, ca și povestea Crailor de Curtea-Veche a lui Mateiu I. Caragiale (trecută într-o „exegeză nocturnă”) sunt analizate din perspectiva adevărurilor oculte prezente în aceste scrieri sub aparența de fabulă. O mențiune specială merită jurnalul scriitorului, denumit de el însuși „alchimic”: neavând, cu excepția notării
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
de obicei printr-un jurnal, însemnările lui L. transpun pas cu pas desăvârșirea sa spirituală ca transmutare inițiatică în acord cu regulile științei tradiționale - a trecerii „plumbului” existenței cotidiene în „aurul” adevărului revelat. Toată critica mateină a vorbit de ezoterismul Crailor... V. Lovinescu vrea să dovedească mai mult decât atât: Craii... este o scriere deliberat hermetică, un Athanor, un «vas filozofal» alchimic, în care aflăm toate simbolurile hermeneutice fundamentale (de la «crucea cosmică» la culorile heraldice). Unele explicații ajung departe și par
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
cu pas desăvârșirea sa spirituală ca transmutare inițiatică în acord cu regulile științei tradiționale - a trecerii „plumbului” existenței cotidiene în „aurul” adevărului revelat. Toată critica mateină a vorbit de ezoterismul Crailor... V. Lovinescu vrea să dovedească mai mult decât atât: Craii... este o scriere deliberat hermetică, un Athanor, un «vas filozofal» alchimic, în care aflăm toate simbolurile hermeneutice fundamentale (de la «crucea cosmică» la culorile heraldice). Unele explicații ajung departe și par [...] cam fanteziste. Autorul are însă prevederea să declare în mai
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
declare în mai multe rânduri că lectura lui este una posibilă, nu absolută. Adevărul este că lectura simbolologică vine în întâmpinarea unei curiozități a cititorului, provocată de critica tradițională care s-a mărginit să vorbească mereu de stratul ezoteric al Crailor de Curtea-Veche, dar n-a explicat niciodată în ce constă el. Unele ipoteze sunt verosimile prin coerența lor interioară (Curtea-Veche ca o Cetate Primordială sub masca unei «cetăți a Smintelii», simbolistica multiplă a Crailor...) și deschid o cale de analiză
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
vorbească mereu de stratul ezoteric al Crailor de Curtea-Veche, dar n-a explicat niciodată în ce constă el. Unele ipoteze sunt verosimile prin coerența lor interioară (Curtea-Veche ca o Cetate Primordială sub masca unei «cetăți a Smintelii», simbolistica multiplă a Crailor...) și deschid o cale de analiză ce duce spre subsolurile textului matein. EUGEN SIMION SCRIERI: Al patrulea hagialâc. Exegeză nocturnă a „Crailor de Curtea-Veche”, București, 1981; La Dacie hyperboreénne, Puisseaux (Franța), 1987; Creangă și Creanga de aur, București, 1989; Monarhul
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
prin coerența lor interioară (Curtea-Veche ca o Cetate Primordială sub masca unei «cetăți a Smintelii», simbolistica multiplă a Crailor...) și deschid o cale de analiză ce duce spre subsolurile textului matein. EUGEN SIMION SCRIERI: Al patrulea hagialâc. Exegeză nocturnă a „Crailor de Curtea-Veche”, București, 1981; La Dacie hyperboreénne, Puisseaux (Franța), 1987; Creangă și Creanga de aur, București, 1989; Monarhul ascuns, îngr. Alexandrina Lovinescu și Petru Bejan, pref. Ștefan S. Gorovei, Iași, 1992; Incantația sângelui. Câteva elemente ezoterice din iconografia și literatura
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
o cronică a anilor 1593-1601, structurată în capitole, cu titluri ce jalonează principalele evenimente: campania la Dunăre și dincolo de fluviu, bătălia de la Călugăreni, eliberarea Transilvaniei și intrarea lui Mihai în Alba Iulia, „unde ca rege se așază în palat și crai era socotit în tot Ardealul”, intrarea voievodului în Moldova, unde „bogdanii veniră toți să i se închine”, apoi înfrângerile din Transilvania și din Țara Românească, urmate de plecarea lui Mihai la împăratul Rudolf, care îl primește „cu cinste mare și
STAVRINOS (c. 1570. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289891_a_291220]
-
în nopțile corăbierilor / dar în piatră la rădăcini de stânci doarme abia adormitul fiu al Telidei”. Construite în același stil whitmanian de orație, celelalte poeme relativ întinse din Kairos variază tematic la extrem, unul exaltând comunitatea de suflet a „fiilor Craiului Amurg” din Punta Europa cu adoratorii lui Zalmoxis (Pendul ibero-dacic), altul evocându-l pe Lumânărică al lui Costache Negruzzi (Lux Caucaniae), câteva bucolice dezvoltând reflecții pe teme ca elementele, infinitul, veșnicia etc., și tot astfel Solilocvii, în timp ce două compuneri, Twist
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
, Gheorghe (24.VIII.1877, Tohanu Vechi, azi Zărnești - 20.III.1959, Mălin, j. Bistrița-Năsăud), prozator și memorialist. Dintr-o familie de țărani de sub Piatra Craiului, S. este fiul Mariei și al lui Gheorghe Stoica. Frecventează cursul primar în localitatea natală, apoi gimnaziul și Școala Comercială la Brașov. Cu înzestrare pentru declamație, cutreieră Transilvania, luând parte la turneele lui Zaharia Bârsan. Își urmează chemarea și se
STOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289954_a_291283]
-
a întors acasă, dar care, odată întoarsă în București, a reintrat în „codul” locului: „deci au lepădat hainele acelea și au luat rumânești”. Altfel, ținte ale unor proiecte matrimoniale, adesea ambițioase („Bogdan vodă den Moldova cerând de multe ori de la craiul leșesc să-i dea pe Elisafta soru-sa, să-i fie doamnă și nevrând muma featei și fata, pentru că au zis că este grozav și orb de un ochiu...”; „că și el [Bogdan al IV-lea Lăpușneanu] vrea să ia fată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mânia lui Vlad Vintilă), unde a și murit. Radu Greceanu ne spune că Munții Carpați erau trecuți, în căutarea protecției și spre a evita niște vremuri primejdioase, și dinspre Ardeal către Valahia: „Atuncea și jupânésele boiarilor ardeléni care la Tucheli craiul să închinase, s-au rădicat cu totul și au trecut în țara Românească, pentru că nu era a sta în Ardeal, de vreme ce oștile toate să trăgea a eși din Ardeal, neputând sta înaintea oștilor nemțești, carii din sus grele venea...” Uneori, gonite
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ochi lăcrimând, Pe câmpi alergând, De toți întrebând Și la toți zicând ... este o tentativă de menajare născută din iubire: Tu, mioara mea, Să te-nduri de ea Și-i spune curat Că m-am însurat Cu-o fată de crai, Pe-o gură de rai. Iar la cea măicuță Să nu spui, drăguță, Că la nunta mea A căzut o stea...458. în bocete, toposul „rechemării din moarte” este frecvent folosit: Scoală, mămucuță, scoală, Că ți-a fi destul de-asară
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ieșii, și din prada țărâi au strânsu hrană”) și Ion Neculce („tăiat-au atunce [...] și pe doamna Rucsanda 568, fata lui Vasâlie-vodă, la cetate la Neamțu ...”) îi prind din când în când jefuind, ucigând și completând - uneori cu voia regelui („Craiul încă strângându-și oastea, au trimis pă Camenețchi de au prădat Moldova jumătate” - Cronica Bălenilor) - varietatea etnică a bandiților care terorizau Moldova („Că să făcusă tâlhari nu numai de la oastea leșască, ci și din munțâi ungurești, de jăcuia mănăstirile și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
inerente a sensibilității umane”607. La coagularea acestei imagini a participat și discursul funebru, religios ori laic. * Cele cinsprezece „propovedanii la morți”, pe care Ioan Zoba din Vințu de Jos, „notarăș - adică secretar - al soborului mare”, le publica (mulțumindu-i craiului Mihail Apafi, instituitor în Ardeal al unui timp al prosperității și excelenței și închinându-i „pârga dintâi a tipografiei”) la Sas-Sebeș (tiparnița fiind, probabil, cea confiscată de la mitropolitul Sava Brancovici la scoaterea sa silnică din scaun) în 1683, sub titlul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
activitatea se orientează mai mult către susținerea muzicii. Interesul merge spre folclorul muzical românesc, pus în valoare prin spectacole, conservat prin editarea melodiilor, recomandat și valorificat în creația compozitorilor. Astfel, se alocă în 1905 o sumă pentru cumpărarea manuscrisului operetei Crai nou de Ciprian Porumbescu. La polarizarea mișcării au contribuit Gheorghe Dima, Tiberiu Brediceanu, Valeriu Braniște, Ion Vidu ș.a. Această etapă este și una în care au intervenit numeroase greutăți, mai ales financiare. Dar, după Unirea din 1918, se înființează ca
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
implică și cititorul, uneori prin ironie sau prin trimiterea la realități social-politice contemporane, cum se întâmplă în eseul Politica burții sau Un scenariu arhetipal, interpretare a Soacrei cu trei nurori de Ion Creangă. Se impun atenției studiul, amplu, despre romanul Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, privit din perspectiva unei mistici via negativa, articolele despre Ion Creangă, textul despre „scenariile justițiare” veterotestamentare, de tip „moarte pentru moarte”, din literatura română (cu o comparație între Miorița, Baltagul de Mihail Sadoveanu și
SORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289798_a_291127]
-
1931 se transferă la București, la liceele „Sf. Sava” și „Mihai Viteazul”. S. desfășoară o prodigioasă activitate publicistică: face parte din colegiul redacțional la „Ramuri”, este redactor la „România Mare” (1917), la „Răsăritul” (Chișinău, 1918), la „Carpații” (Sibiu, 1919), la „Crai nou” (Roman, 1918-1919), „Renașterea română” (1919), redactor responsabil la „Cuvântul liber” de la Sibiu (1929) ș.a. Debutează cu versuri, la „Familia”, în 1904, iar editorial cu placheta Florile dalbe, apărută în 1912. Poetul valorifică experiența războiului în Doine din zile de
SORICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
onirosimilului, „Pagini bucovinene”, 1988, 7; Cosma, Romanul, I, 251-252; Nicolae Bârna, Naratorul ca protagonist, RL, 1989, 29; Claudiu Constantinescu, Romanul unei metafore, RL, 1991, 5; Daniel Cristea-Enache, O viață ca-n romane, ALA, 1998, 440; Niadi Cernica, Orgoliul lucidității integrale, „Crai nou” (Suceava), 1999, 2 534; Onu Cazan, „Scriitorii pot conviețui cu politica doar pe picior de egalitate” (interviu cu Pan Solcan), „Bucovina literară”, 2000, 4; Popa, Ist. lit., II, 830. M. In.
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
artei narative europene”. Romanul Concina prădată are un substrat satiric, infuzat cu o perfectă artă a voalării, a disimulării, lăsând cititorul să tragă concluzii privind numeroasele personaje din protipendada Iașului de pe la 1910. Din această perspectivă, Concina prădată se înrudește cu Craii de Curtea-Veche, scrierea lui Mateiu I. Caragiale, sondând zonele de promiscuitate ale adulterului oficializat, ale celor care reduc scopul și plăcerea vieții la iubirea fizică. Bunăoară, un magistrat strânge în locuința sa toate femeile de moravuri ușoare. Narațiunea se compune
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
Notabile sunt lucrările Verbul plastic în creațiunile poporane de B. Delavrancea, Despre muzica populară românească și culegerea ei de Tiberiu Brediceanu, Icoanele pe sticlă la românii din Ardeal de Ion Mușlea, Noima variantelor din poezia populară, Crăciunul și cei trei crai de la răsărit de J. Urban Jarník, Începuturile cântecelor populare românești în relație cu începutul cântecelor populare italiene, grecești, portugheze ș.a. de Stanislav Prato. Lipsesc, de asemenea, cercetările asupra producțiilor folclorice coregrafice, iar asupra celor plastice apar numai sporadic. În Ș
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
Domnului nostru. Același grup traduce și publică în 1651 Psaltiră... ce să zice Cântarea a fericitului proroc și împărat David. Contribuția lui S.Ș. la aceste lucrări nu este cunoscută precis. El semnează doar un singur text - Predoslovie cătră Măria sa craiul Ardealului -, unde, printre altele, face cunoscut felul cum a fost realizată transpunerea, de cunoscători de greacă, slavonă și latină aleși dintre preoții din Transilvania, care au confruntat cu mai multe surse versiunea românească. Tot mitropolitului i se mai atribuie predosloviile
SIMION-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289683_a_291012]
-
literare românești, Galați, 1998; Poezia lui Bacovia, București, 2001; „Povestea lui Harap Alb”de Ion Creangă, Cluj-Napoca, 2001; Efectul Caragiale, București, 2002; Recunoașterea valorii, București, 2002; Grigore Hagiu și generația sa, Ploiești, 2003. Ediții, antologii: Mateiu I. Caragiale, Pajere. Remember. Craii de Curtea Veche. Sub pecetea tainei, postfața edit., București, 1988; George Coșbuc, Cântece de vitejie și alte poezii, pref. edit., Galați, 1991, Poezii, pref. edit., Galați, 1998; Octavian Goga, Poezii, pref. edit., Galați, 1992; B. P. Hasdeu, Răzvan și Vidra
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
1966, după mai bine de două decenii și jumătate de la ultima carte, i se editează culegerea Poezii. Mai colaborează cu versuri, reportaje și traduceri la „Glasul singurătății” (devenită „Fulgerul”, apoi „Însemnări”; face parte din gruparea acestei reviste dorohoiene), „Flamuri”, „Lanuri”, „Crai nou”, „Familia”, „Pagini basarabene”, „Luceafărul”, „Universul literar”, „Curentul literar”, „Viața românească”, „Steaua”, „Iașul literar”, „Orizont”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Cronica” ș.a. În 1979 i s-a decernat Premiul Asociației Scriitorilor din Iași pentru volumul Confesiunile pământului. Cu excepția unei singure cărți
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
I) de C.A. Rosetti și Note critice de Nicolae Densușianu ș.a. „Foița” ziarului este ocupată de un lung „episod din războiul ruso-româno-turc”, Cum încărunțește cineva într-o noapte, semnat Don Ascanio (D.C. Ollănescu-Ascanio), de legenda Domnul de rouă și craiul Traian, de cinci documente relative la Mihai Viteazul preluate de Nicolae Densușianu din colecția Eudoxiu Hurmuzaki și de o traducere făcută după povestirea Locotenentul Iergunoff a lui Ivan Turgheniev. Tot aici se include un articol deosebit de critic, Gramatica la noi
UNITATEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]