4,763 matches
-
palatului. Prințesa, în disperarea sa, cu urmașul lui Dracula în brațe, sărea ca o capră neagră din țanc în țanc. Spera ca urmăritorul să-i piardă urma, iar la miezul nopții când îi vor reveni puterile, să se înalțe peste crestele munților ca un vultur și să spintece văzduhul către castelul contelui. Vampirica era însă din ce în ce mai îngrijorată, fiindcă puterile întârziau să-i apară, iar stânca îi străpungea labele picioarelor care-i sângerau. Simțea în spate o văpaie și răsuflarea caldă a
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 421 din 25 februarie 2012. Bici cu pleaznă Copil sătul de goană Pe câmp talanii Rânduială Ecou înfundat Strămoșii cheamă la rând Pe fiecare Erodare Coarne de ciută Ziua împunge munții Dislocând creasta Pastel Fără plug și cal Cerul n-ar fi albastru Nici țarna de lut Ad compositum Văzduh pritocit Din aripe de paseri Cad stelele Zarvă Stare confuză În lunca liniștită Greier posedat ... Citește mai mult PaznicBici cu pleaznăCopil sătul de
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
e greoi. Nu pot să nu tânjesc spre vârf, Desi pasii-mi sunt mici, trupul obosit, Sunt atâtea popasuri de făcut, Atâtea priveliști de admirat, Atâta aer curat de respirat. Nu-mi pierd curajul să lupt, Trebuie să ajung pe creasta, Să-mi văd urcușul de pe culme, Să zâmbesc și să mă prefac în fum, Fără niciun regret. Referință Bibliografica: În eter / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1657, Anul V, 15 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
IN ETER de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373272_a_374601]
-
Hubati, publicat în Ediția nr. 1779 din 14 noiembrie 2015. Văzduh obscur, cad cerurile-n ape. E-un joc difuz de griuri și fiori. Doi îngeri albi cu hainele mioape Trag pe pamant perdelele de nori. Sunt valuri vii, cu crestele fluide, Se duc haihui, chemate în aval. Un orizont cu șoaptele lichide Împinge ploi sărate către mal. La fel și noi, cu nopțile sub pleoape Suntem că doi hoinari la pol opus, Tu - rădăcini cu gleznele în ape, Eu - frunză
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
Și parc-am fi doar noi în univers. Citește mai mult Văzduh obscur, cad cerurile-n ape.E-un joc difuz de griuri și fiori.Doi îngeri albi cu hainele mioapeTrag pe pamant perdelele de nori.Sunt valuri vii, cu crestele fluide, Se duc haihui, chemate în aval.Un orizont cu șoaptele lichideîmpinge ploi sărate către mal.La fel și noi, cu nopțile sub pleoapeSuntem că doi hoinari la pol opus,Tu - rădăcini cu gleznele în ape,Eu - frunză din grădinile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
1730 din 26 septembrie 2015. Ce toamnă inutilă pândește lângă noi, Se scutură pe frunze în straie de rugina, Cu trena prinsă-n stoluri de imprecise ploi Mimează revenirea de stranie regina. Și uite-o, istovita de-apusuri sângerii, Pe crestele rănite de nopți decolorate, Își flutură vesmântul pe-aleile din vii, Să-și etaleze formă sub ramuri despuiate. Sub ceruri decojite se zbate-n umbre-adânci, Trasând lumini pătate de negura mioapa, Iar timpu-și roade unghii în lanul dintre stânci Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
parfum de verde ... Citește mai mult Ce toamnă inutilă pândește lângă noi,Se scutură pe frunze în straie de rugina,Cu trena prinsă-n stoluri de imprecise ploiMimează revenirea de stranie regină.Și uite-o, istovita de-apusuri sângerii,Pe crestele rănite de nopți decolorate,Isi flutură vesmântul pe-aleile din vii,Să-și etaleze formă sub ramuri despuiate.Sub ceruri decojite se zbate-n umbre-adânci,Trasând lumini pătate de negura mioapa, Iar timpu-și roade unghii în lanul dintre stânciși matură
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
fel. Ne-am retras încet spre locul de parcare, nu înainte de a face poze de grup și de a ne odihni privirile pe verdele intens al vegetației din apropiere și din depărtare, pornind din incinta păstrăvăriei, peste dealuri și până pe crestele înalte acoperite de conifere semețe, ce păreau a înconjura zona în care ne aflam. Am avut și surpriza de a ne speria de două-trei animăluțe necunoscute, de care nu mai văzusem vreodată. Ne apropiasem de bazinele păstrăvăriei, un fel de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
cameră de bae și că stați pe vasul de toaletă. În prealabil ați dat drumul la apă în vană, iar apoi, trudiți fiind de eforturile făcute pe ogorul învățăturii ați adormit. Apa curge, iese din vană și - încet-încet - nivelul ei creste, depășind înălțimea vasului de toaletă pe care stați adormiți visând la vacanță. Cineva, din exterior, sesizând pericolul, vă înțeapă cu un băț, prin conducta de scurgere a vasului. Ce se va întâmpla atunci? Vă veți deștepta brusc și veți sari
PROFESORUL DE TEHNOLOGIE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372261_a_373590]
-
frumos, blond —era lovit în inimă. Îi înfrățise moartea. Mergem, mai departe. Câți vor ajunge până la capăt? Suntem atât de singuri, de uitați în tragedia noastră“... „În stânga a început azi dimineață să bată tunul. Ai noștri încearcă să ajungă la creastă (am sângerat și vom sângera pentru toate crestele Ardealului). Câți vor ajunge sus? Și cei care vor ajunge cât vor sta acolo? Câteodată mi se par atât de inutile jertfele noastre. Tunul bate mereu, sinistru, monoton, în ritmul morții. Oare
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
moartea. Mergem, mai departe. Câți vor ajunge până la capăt? Suntem atât de singuri, de uitați în tragedia noastră“... „În stânga a început azi dimineață să bată tunul. Ai noștri încearcă să ajungă la creastă (am sângerat și vom sângera pentru toate crestele Ardealului). Câți vor ajunge sus? Și cei care vor ajunge cât vor sta acolo? Câteodată mi se par atât de inutile jertfele noastre. Tunul bate mereu, sinistru, monoton, în ritmul morții. Oare mai există oameni fericiți în lume? Fericire înseamnă
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > ROD TOTUL PÂNĂ LA OS Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017 Toate Articolele Autorului Uneori cioplit în lemnul verde al durerii zăvor cu creste ascuns închid hrubele vinului sub deal roditor. Licoarea galben-verzuie și rubinie sub impulsul adâncirii divine dau cu zaruri peste gânduri nomade, sub patima cărnii ce nu-și pune frâu. Rod totul până la os nestăpânit fiind cineva mă stăpânește prea mult
ROD TOTUL PÂNĂ LA OS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376288_a_377617]
-
Scris în cartea de povești... Iașul își are „Copoul”, Și teiul „Eminescian”... Sighișoara are turnul, Clujul, floarea de castan... Brașovul își are „poiana”... „TURNUL falnic” e la Bran... În delta peștele și stuful, Și barbă unui Lipovean... Munții își îndreaptă creasta, Către bolta infinită... Bărăganul, pe câmpie, Își leagănă iarbă cosita... Ape, râuri și izvoare, Dunărea alimentează, Și se varsă-n Marea Neagră, Care-n vals de val vibrează... Citește mai mult AMINTIRIÎn România de-altădată,Indiferent de unde ești,Fiecare avem un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
locScris în cartea de povești...Iașul își are „Copoul”,Si teiul „Eminescian”...Sighișoara are turnul,Clujul, floarea de castan...Brașovul își are „poiana”...„TURNUL falnic” e la Bran... În delta peștele și stuful,Si barbă unui Lipovean...Munții își îndreaptă creasta,Catre bolta infinită...Bărăganul, pe câmpie,Isi leagănă iarbă cosita...Ape, râuri și izvoare,Dunărea alimentează,Si se varsă-n Marea Neagră,Care-n vals de val vibrează...... Abonare la articolele scrise de ada segal
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
MEMORIA REMINIȘCENȚEI Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1584 din 03 mai 2015 Toate Articolele Autorului EXTRAS MEMORIA REMINIȘCENȚEI Privesc pe sub geana cu gust de sălciu a devenirilor Și parcă zbor într-o rezervație a soarelui Deasupra unor creste vineții Sub care încinși Dorm vulcanii pămîntului Îmi închipui era în care nu voi mai fi Decat o adunătură de condei Vopsită în călimara frunzelor de castan Sau o sculptură în gerurile troienite De primele zăpezi ale planetei Ooo, tu
EXTRAS DIN MEMORIA REMINIŞCENŢEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379732_a_381061]
-
să deschidă o nouă fereastră.pseudonim literar - ... IX. ÎN IARNA VIEȚII, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 2181 din 20 decembrie 2016. Se-mpăștie gânduri pe filele vremii, Când iarna pornit-a la drum, furioasă... Și viscolul duce zăpada pe creste, Iar eu mă ascund printre cărți, curioasă. Aștept să răsară în mintea-mi arzândă Un nou univers, mai frumos și mai tandru Și cărțile toate s-aducă lumină-n Petalele unui gingaș oleandru. În iarna vieții furtuna-și aruncă Toți
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
așterne pe albă hârtie; Ideile toate-nflori-vor sub lună, Iar eu le-oi închide-n a minții cutie. Furtună, ... Citește mai mult Se-mpăștie gânduri pe filele vremii,Când iarna pornit-a la drum, furioasă...Și viscolul duce zăpada pe creste, Iar eu mă ascund printre cărți, curioasă.Aștept să răsară în mintea-mi arzândăUn nou univers, mai frumos și mai tandruși cărțile toate s-aducă lumină-nPetalele unui gingaș oleandru.În iarna vieții furtuna-și aruncăToți fulgii de-argint peste suflet
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
tânguie-n brațele mele, Dorind să-și arunce mantaua departe; Prin râpe se-ascunde, privind către stele, Că tare ar vrea de noroc s-aibă parte. Se-ntunecă totul în jur și în suflet, Iar toamna de aur dansează pe creste; Se clatină-n ploaia cea deasă-al meu umblet, Când eu mă cufund în a toamnei poveste. Scheletice umbre mă prind în capcane, Să-mi sfâșie suflet și inima trează; Se-ntind către mine precum niște-arcane, Când versuri lugubre în
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
tânguie-n brațele mele,Dorind să-și arunce mantaua departe;Prin râpe se-ascunde, privind către stele,Că tare ar vrea de noroc s-aibă parte.Se-ntunecă totul în jur și în suflet,Iar toamna de aur dansează pe creste; Se clatină-n ploaia cea deasă-al meu umblet, Când eu mă cufund în a toamnei poveste.Scheletice umbre mă prind în capcane,Să-mi sfâșie suflet și inima trează;Se-ntind către mine precum niște-arcane,Când versuri lugubre în
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
guste plăcintă-aromată, Căci gândul la Moș iar învie Dorința secretă, uitată: Atunci când pe coș el coboară Cadouri sub brad să îi pună, Cu Moșul în sania ușoară Să zboare și el înspre lună. Adoarme copilul, visează... Omătul se-ntinde pe creste; Citește mai mult Răsună colinde-nspre seară,Copiii-au venit cu Ajunul,În brad lumânarea de cearăVestește, curată, Crăciunul.Mirosul de cetini pătrundeîn casă, în gând și în minte;În ce colțișor, oare undeSe-ascunde copilul cuminte?Privește cu ochiul albastruLa tot
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
măicuța-l îmbieSă guste plăcintă-aromată,Căci gândul la Moș iar învieDorința secretă, uitată:Atunci când pe coș el coboarăCadouri sub brad să îi pună,Cu Moșul în sania ușoarăSă zboare și el înspre lună. Adoarme copilul, visează...Omătul se-ntinde pe creste;... XXVI. A VENIT MOȘ NICOLAE! (POEZIE PENTRU COPII), de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1436 din 06 decembrie 2014. Aștept să vină Moșul Nicolae Și-mi pregătesc bocancii de cu seară; Încerc să dorm, dar somnul nu mai vine
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
MINE Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1520 din 28 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Viața mea-i o frunză-n vânt, Tremură, suspină. Nu mai știu de când n-a fost Apă cristalină. Viața mea-i un munte-nalt, Crestele-s de gheață. Cum să mă refugiez, Navigând prin ceață? Viața mea-i cuvânt rostit, Plânge sau zâmbește. Nu mai știu de câte ori Taie, otrăvește. Viața mea-i floare de crin Sau o buruiană. Nu mai știu de când n-a nins
HAOS ÎN MINE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374690_a_376019]
-
cărui frunte strălucește o coroană de aștri, de toate dimensiunile și culorile universului! Aerul iute și pur, ce se revarsă peste valea asta, îmi creează amețeli și îmi ridică tensiunea iar ochii mă înțeapă și-mi lăcrimează! Acolo sus, pe creastă, ce se vede? - Acest munte se numește Tâmpa și acolo sus e un restaurant superb, unde se poate bea cel mai bun lichior de afine, pe care l-ai gustat vreodată! - Mergem acolo? întrebă Carlos cu aplomb. - Acum? - De ce nu
DILEME ( FRAGMENT 34) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375662_a_376991]
-
nu te poți încrede în instinctele lor. Sunt totuși, animale sălbatice! Carlos o asculta uluit și incredul. - Nu mă crezi? râse ea din toată inima, văzându-i expresia perplexă. E adevărat, iubitule! Dar îți promit că vom urca acolo, pe creastă, cât de curând și ne vom desfăta cu panorama unică a acestor ținuturi, la lumina zilei, comod și în siguranță. - Și lichiorul? îi aminti Carlos, luând-o în brațe drăgăstos. - Aa, da, uitasem de el! se alintă ea cuprinzându-l
DILEME ( FRAGMENT 34) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375662_a_376991]
-
moi despre care se spune că le plac foarte mult zeilor. Sunt atât de multe, că ajung pentru zei, pentru oameni și pentru noi, zburătoarele. Marea cea mare sărută adesea poalele munților și soarele are putere în orice anotimp. - Pe crestele munților zăpada rămâne uneori un timp mai îndelungat, semnalând prezența iernii. Și acolo zilele se socotesc pe degete dar viețuitoarele nu suferă niciodată de foame. Bieții de voi, pricăjiți și aproape transparenți, ca niște spirite ale pădurii! De-ați avea
LEGENDELE PRIMĂVERII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375649_a_376978]