2,065 matches
-
albine de aur. În vârful scutului, în câmp roșu, se află o viță-de-vie cu șapte frunze și trei ciorchini de struguri, înfășurată pe un arac așezat în pal. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Albinele reprezintă una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor, apicultura, iar suma acestora indică numărul satelor componente ale comunei. Vița-de-vie simbolizează o altă ocupație a locuitorilor, viticultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea
HOTĂRÂRE nr. 8 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Creţeni şi Sălătrucel, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258020_a_259349]
-
argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Albinele reprezintă una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor, apicultura, iar suma acestora indică numărul satelor componente ale comunei. Vița-de-vie simbolizează o altă ocupație a locuitorilor, viticultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Sălătrucel, județul Vâlcea Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Sălătrucel se compune dintr-un scut
HOTĂRÂRE nr. 8 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Creţeni şi Sălătrucel, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258020_a_259349]
-
câmp argintiu, se află patru brazi de culoare verde. În partea inferioară, în câmp albastru, se află două flori-de-colț de argint și, în vârf, două fascii undate subțiri. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Brazii reprezintă bogăția silvică a zonei, iar cifra lor indică numărul satelor componente ale comunei. Floarea-de-colț face parte din flora localității, care este parte componentă a Parcului Național Cozia. Fasciile undate reprezintă râul Olt și pârâul Coisca
HOTĂRÂRE nr. 8 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Creţeni şi Sălătrucel, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258020_a_259349]
-
cifra lor indică numărul satelor componente ale comunei. Floarea-de-colț face parte din flora localității, care este parte componentă a Parcului Național Cozia. Fasciile undate reprezintă râul Olt și pârâul Coisca care se varsă în acesta. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
HOTĂRÂRE nr. 8 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Creţeni şi Sălătrucel, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258020_a_259349]
-
marginile rotunjite. În interiorul scutului se află un scut de argint cu vârful ascuțit, susținut de doi lei de aur afrontați, având deasupra o coroană de aur care plutește. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Stema de față este cea mai veche reprezentare heraldică a localității. Scutul de argint reprezintă vechile tradiții și privilegii ale localității, "martori" fiind cei doi lei; coroana sugerează faptul că localitatea a fost menționată documentar într-un
HOTĂRÂRE nr. 12 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemelor oraşelor Cisnădie şi Copşa Mică, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258022_a_259351]
-
ciorchine de strugure albastru cu vrejul și cele două frunze de culoare verde. În partea inferioară, în câmp albastru, se află trei halebarde de argint, așezate în triunghi. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Grapa medievală de poartă simbolizează faptul că pe locul bisericii evanghelice actuale, în secolul al XV-lea s-a construit un turn de pază în jurul căruia a luat ființă localitatea; acest turn avea rol de punct vamal
HOTĂRÂRE nr. 12 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemelor oraşelor Cisnădie şi Copşa Mică, judeţul Sibiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258022_a_259351]
-
municipiului Lugoj, județul Timiș Descrierea stemei Stema municipiului Lugoj, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un brâu albastru, două turnuri crenelate și un pod de argint, pe un câmp verde și trei movile verzi. De o parte și de alta se află soarele de aur și luna de argint. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un lup de
HOTĂRÂRE nr. 1.005 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemei municipiului Lugoj, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257218_a_258547]
-
dreapta; lupul iese dintr-o coroană de aur deschisă cu trei fleuroane și împodobită cu rubine. În partea inferioară, în câmp roșu, se află o liră de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu cinci turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Lupul reprezintă un vechi simbol medieval, care se regăsește și pe stema acordată lugojenilor la 1551 de regina Isabella, și simbolizează vitejia locuitorilor orașului. Coroana reprezintă nobilimea și faptul că stema a fost acordată de un personaj
HOTĂRÂRE nr. 1.005 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemei municipiului Lugoj, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257218_a_258547]
-
fost acordată de un personaj cu demnitate regală. Soarele și luna reprezintă vechi simboluri ale eternității, bogăției și belșugului. Lira simbolizează tradiția muzicală și culturală a locuitorilor, localitatea fiind cunoscută în trecut drept capitala culturală a Banatului. Cele două turnuri crenelate și podul simbolizează Lugojul Român și Lugojul German, unificate în perioada 1793-1795. Cele trei movile simbolizează dealurile de la marginea localității, cultivate cu viță-de-vie încă din secolul al XVIII-lea. Coroana murală cu cinci turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are
HOTĂRÂRE nr. 1.005 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemei municipiului Lugoj, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257218_a_258547]
-
deschisă de aur; căpriorul este străpuns de o săgeată neagră, cu vârful și coada de aur. Partea superioară (șeful) neagră, undată, este încărcată cu trei lacrimi de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Elementele constituie un rebus heraldic și reprezintă faptul că teritoriul localității a făcut parte din domeniul domnesc de vânătoare (secolele XV-XVIII). Căpriorul semnifică denumirea localității, care în limba slavonă înseamnă "capră". Șeful negru cu cele trei lacrimi
HOTĂRÂRE nr. 1.004 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemei comunei Costuleni, judeţul Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257217_a_258546]
-
slavonă înseamnă "capră". Șeful negru cu cele trei lacrimi arată că râul Prut, devenit graniță, a despărțit localitatea în două, partea de est a vechii moșii, înstrăinată în anul 1812, dând naștere unei localități gemene. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -------
HOTĂRÂRE nr. 1.004 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemei comunei Costuleni, judeţul Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257217_a_258546]
-
contravântuiți, pe care este așezat scocul morii. Totul este de aur. În vârful scutului se află o foarfecă de argint, flancată de două spice de grâu, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Moara reprezintă moara din localitate. Cele două spice de grâu simbolizează principala ocupație a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale localității. Foarfeca face trimitere la fabrica de confecții de pe teritoriul localității. Brâul undat
HOTĂRÂRE nr. 1.006 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Crâmpoia, Teslui şi Verguleasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257219_a_258548]
-
simbolizează principala ocupație a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale localității. Foarfeca face trimitere la fabrica de confecții de pe teritoriul localității. Brâul undat simbolizează râurile Vedea și Dorofei, care străbat comuna. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Teslui, județul Olt Descrierea stemei Stema comunei Teslui, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut
HOTĂRÂRE nr. 1.006 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Crâmpoia, Teslui şi Verguleasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257219_a_258548]
-
se află un tei smuls, verde. În vârful scutului, pe fond albastru, se află un brâu subțire, ondulat, deasupra căruia se află silueta unei hidrocentrale, totul de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu, știuletele de porumb și floarea-soarelui simbolizează ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Teiul simbolizează pădurile de tei din zonă. Brâul undat și hidrocentrala reprezintă lacul
HOTĂRÂRE nr. 1.006 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Crâmpoia, Teslui şi Verguleasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257219_a_258548]
-
simbolizează ocupația de bază a locuitorilor, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Teiul simbolizează pădurile de tei din zonă. Brâul undat și hidrocentrala reprezintă lacul de acumulare și hidrocentrala de la Strejești. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Verguleasa, județul Olt Descrierea stemei Stema comunei Verguleasa, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut
HOTĂRÂRE nr. 1.006 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Crâmpoia, Teslui şi Verguleasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257219_a_258548]
-
compuse fiecare dintr-o frunză și două fructe, așezate cea din dreapta în bandă, cea din stânga în bară. În partea inferioară se află o sondă de argint, terasată negru. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura. Ramurile de stejar evocă pădurile de stejar din zonă, precum și stejarul secular vechi de peste 300 de ani aflat pe teritoriul comunei. Brâul undat reprezintă râul Olt. Sonda
HOTĂRÂRE nr. 1.006 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Crâmpoia, Teslui şi Verguleasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257219_a_258548]
-
de bază a locuitorilor, agricultura. Ramurile de stejar evocă pădurile de stejar din zonă, precum și stejarul secular vechi de peste 300 de ani aflat pe teritoriul comunei. Brâul undat reprezintă râul Olt. Sonda reprezintă industria petrolieră. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ------
HOTĂRÂRE nr. 1.006 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Crâmpoia, Teslui şi Verguleasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257219_a_258548]
-
totul de aur. În partea inferioară, în dreapta, se află o vacă de aur, spre stânga. În partea inferioară, în stânga, se află un buchet de 3 margarete de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Cerbul reprezintă bogăția cinegetică a comunei. Trunchiul de copac despicat de un fierăstrău reprezintă prelucrarea lemnului, activitate tradițională a locuitorilor. Vaca reprezintă cea mai răspândită activitate a locuitorilor comunei, creșterea animalelor. Buchetul de 3 margarete simbolizează turismul
HOTĂRÂRE nr. 1.018 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]
-
cinegetică a comunei. Trunchiul de copac despicat de un fierăstrău reprezintă prelucrarea lemnului, activitate tradițională a locuitorilor. Vaca reprezintă cea mai răspândită activitate a locuitorilor comunei, creșterea animalelor. Buchetul de 3 margarete simbolizează turismul rural. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Maieru, județul Bistrița-Năsăud Descrierea stemei Stema comunei Maieru, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut
HOTĂRÂRE nr. 1.018 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]
-
aur. În dreapta, pe fond de azur, se află un brad dezrădăcinat de argint. În stânga, pe fond de argint, se află o daltă și un ciocan de culoare neagră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Forma de furcă reprezintă cele 3 măguri care înconjoară localitatea. Cununa din spice de grâu reprezintă bogăția comunei. Bradul dezrădăcinat simbolizează zona de munte în care este situată comuna Maieru. Dalta și ciocanul simbolizează ocupația ancestrală a
HOTĂRÂRE nr. 1.018 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]
-
care înconjoară localitatea. Cununa din spice de grâu reprezintă bogăția comunei. Bradul dezrădăcinat simbolizează zona de munte în care este situată comuna Maieru. Dalta și ciocanul simbolizează ocupația ancestrală a locuitorilor comunei, cioplitul în piatră. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Rodna, județul Bistrița-Năsăud Descrierea stemei Stema comunei Rodna, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut
HOTĂRÂRE nr. 1.018 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]
-
un crenel, totul de aur. În partea inferioară, pe fond verde, un munte de argint, peste care broșează o lopată și un târnăcop minerești, de culoare neagră, încrucișate. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Creanga de brad reprezintă zona de munte și bogăția silvică a zonei. Turnul de piatră reprezintă ruinele bazilicii dominicane din secolul al XIII-lea, care a fost distrus în perioada invaziilor tătare. Muntele de argint cu lopată
HOTĂRÂRE nr. 1.018 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]
-
de piatră reprezintă ruinele bazilicii dominicane din secolul al XIII-lea, care a fost distrus în perioada invaziilor tătare. Muntele de argint cu lopată și un târnăcop minerești simbolizează ocupația tradițională a locuitorilor, exploatarea argintului. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Sânmihaiu de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud Descrierea stemei Stema comunei Sânmihaiu de Câmpie, potrivit anexei nr. 1.4, se
HOTĂRÂRE nr. 1.018 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]
-
cu lama în sus, în formă de flacără. În stânga, pe fond de azur, se află o crenguță de măr cu un fruct și 9 frunze, totul de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Peștele simbolizează lacul piscicol de la Brăteni. Sabia de foc și balanța dreptății fac referire la Sfântul Arhanghel Mihail, care dă numele localității și este patronul bisericii de lemn din anul 1755 de la Sălcuța, monument istoric cu hramul
HOTĂRÂRE nr. 1.018 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]
-
Arhanghel Mihail, care dă numele localității și este patronul bisericii de lemn din anul 1755 de la Sălcuța, monument istoric cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril". Crenguța de măr reprezintă livezile de meri din zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. --------
HOTĂRÂRE nr. 1.018 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Lunca Ilvei, Maieru, Rodna şi Sânmihaiu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257228_a_258557]