4,747 matches
-
măsurile mai ample de „curățare” ce au urmat la sfârșitul anilor ’40 și mai ales la Începutul anilor 1950. Deja la mijlocul anului 1944, Kernbach, care În deceniul anterior susținuse necesitatea unui control guvernamental mai strict al maselor, ale căror instincte criminale ereditare erau un pericol social, Începuse să scrie despre potențialul eugenic superior al claselor muncitoare 106. Stochiță Își acorda și el opiniile la ritmul impus de noii dirijori. În decembrie 1944, el a publicat un eseu care elogia măsurile de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
neștiind și neputînd face compromisuri: nimic nu o abate din drumul ei, nici măcar cei doi copii pe care Îi are, ea concentrîndu-și toate energiile În jurul nefericirii ei și al necesității răzbunării „marii ei iubiri”, care este Siegfried, ucis de mîna criminală a unor ticăloși („CÎntecul Nibelungilor”). Tenacitatea ei În urmărirea și pedepsirea vinovaților, ne face să ne gîndim la un alt personaj literar, de data aceasta aparținînd spațiului cultural românesc, și anume Vitoria Lipan („Baltagul” - M. Sadoveanu), care, de asemeni, nu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
un sistem cu efecte contradictorii. În unele cazuri, efectele interacțiunii pot fi predominant pozitive, în alte condiții, predominant negative. Într-un moment, o componentă/problemă poate intra în atenția colectivității, datorită unor condiții speciale (vezi probleme sociale) - grupuri infracționale, fapte criminale șocante, uzul de droguri, prostituție. În alt moment, pot exploda alte cazuri, efecte ale dezorganizării familiilor sau ale pasivității școlii. Explozia în atenția colectivă a unui factor-problemă poate genera o presiune de intervenție punctuală care, în lipsa înțelegerii unui complex de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în societățile democratice. Etzioni (2002) atrage însă atenția că nu orice s.c. este și funcțională, propunând sintgma de „societate bună”. Dacă în conceptul de s.c. este inclusă orice formă de asociere voluntară a oamenilor, chiar și a celor criminale, în cel de „societate bună” sunt incluse doar grupările care promovează sau măcar sunt conforme cu valorile acceptate, în general, de către respectiva societate. Conceptul în sine este controversat și din alte puncte de vedere. Pe de o parte, se consideră
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
relațiilor internaționale este justificată de consecințele internaționale ale acțiunilor milițiilor combatante. Este vorba de un produs al Lumii a Treia de după „războiului rece”, dar care s-a manifestat și în Bosnia (miliții constituite pe baze etnice), Albania (sub forma bandelor criminale) și în anumite părți din fosta Uniune Sovietică. Mult timp disimulate în spatele „mișcărilor de eliberare națională”, milițiile din Lumea a Treia au ieșit la iveală, ca actori, după epuizarea presiunii ideologice și pierderea interesului Marilor Puteri pentru respectivele state. Milițiile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
războaiele anterioare din punctul de vedere al scopurilor (politică a identităților, spre deosebire de țelurile geopolitice sau ideologice), al metodelor de luptă (războaie de gherilă, tehnici de contrainsurgență și descentralizare) și al modului de finanțare („economia de război globalizată” - profituri din activități criminale, deturnarea ajutoarelor umanitare, contribuțiile diasporei, asistența financiară a guvernelor interesate în continuarea violenței) (Kaldor, 1999, pp. 9-18). Accentuarea agresivă a politicilor identitare duce la etnicizarea războiului la periferie și, odată cu aceasta, la „banalitatea războaielor etnice”. (Mueller, 2000, pp. 42-70). Noile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
violenței organizate și, ca o consecință, determină privatizarea violenței ca rezultat al intensificării crimei organizate și al apariției grupărilor paramilitare. Astfel, în noile războaie, statul își pierde centralitatea, fiind implicați numeroși actori: unități paramilitare, seniori locali ai războiului (warlords), bande criminale, forțe de poliție, grupuri de mercenari, alături de armate regulate și unități desprinse din armate regulate. În aceste circumstanțe, deosebirile dintre combatant și necombatant, atât de importante în războiul clasic, se atrofiază. Deși, aparent, aceste războaie au un caracter local, ele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Kaldor, 1999, p. 10). Astfel, noile tipuri de războaie par a fi pierdut „simplitatea” obiectivelor - politice -, caracteristică înfruntărilor interstatale. Actualmente, motivațiile „moderne” ale războiului -mișcare secesionistă, de unificare sau de eliberare națională - coexistă cu războaie etnice generate de ură, războaie criminale conduse de bande și organizații paramilitare, toate acestea ieșind de sub controlul strict al statului sau implicând intervenția forțelor străine în faza de tranziție de la război propriu-zis la lupta cu criminalitatea. Multiplicitatea obiectivelor și rolurilor pe care militarii trebuie să le
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
alte forme de loialități dictate de interese economice, de apartenență socială sau religioasă. În astfel de state, experimentul modernizator a eșuat, autoritățile statale nu controlează efectiv întreg teritoriul țării și sunt concurate de actori non-statali precum carteluri de droguri, bande criminale, rebeli și gherile paramilitare, dar și corporații economice transnaționale, organizații interși non-guvernamentale etc. Consecințele sunt teribile: masacre sângeroase, războaie interetnice, fluxuri masive de refugiați, foamete, dezastre ecologice și răspândirea bolilor infecțioase (Akihiko, 2002, pp. 165-166). Pentru restabilirea ordinii interne și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al doilea rând, trebuie remarcat procesul de multiplicare a actorilor atât pe verticală, cât și pe orizontală, statele confruntându-se cu numeroase categorii de subiecți non-statali legali, precum TNC sau organizații internaționale non-guvernamentale, și ilegali, precum grupări teroriste sau carteluri criminale transnaționale. De asemenea, la nivel regional, datorită proceselor integratoare, apar și se întăresc, acumulând tot mai multe competențe, o serie de actori suprastatali, cum ar fi Mercosur, APEC (Asia-Pacific Economic Cooperation), Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Uniunea Europeană. În același
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
manifestă cu intensitate în perioada de după „războiul rece” este privatizarea violenței internaționale. Numeroase conflicte declanșate în lume i-au făcut pe mulți comentatori să remarce că „războaiele civile” din anii ’90 se deosebeau de formele precedente prin mai multă activitate criminală decât politică și prin faptul că erau o manifestare privată și nu una colectivă (Kalyvas, 2001, p. 99). Se poate însă argumenta că în arena internațională, violența organizată mai degrabă în mâini private decât publice nu este un fenomen nou
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
conceptul. Literatura de specialitate oferă o gamă largă de opțiuni (caseta 2), care nu sunt convergente, împărțite de altfel și între actorii implicați în procesul de globalizare: oamenii obișnuiți, economiști, societatea civilă organizată, corporațiile transnaționale, proglobiștii, scepticii sau refractarii, organizațiile criminale, instituțiile internaționale etc. Obiective ale procesului de globalizare-selecție Formarea statului global, crearea civilizației globale. Integrarea internațională determinată, mai ales, de piețele de bunuri, servicii și de capital. Colonialism modern. Liberalizarea comerțului și promovarea liberului schimb. Rezolvarea problemelor majore ale lumii
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
barierelor tarifare și netarifare la importul de produse de țările dezvoltate; relocarea unor activități economice energointensive sau cu impact poluant asupra mediului, în țări cu mână de lucru ieftină sau cu resurse disponibile; aducerea în spațiul economic global a organizațiilor criminale care conduc o economie paralelă, ilegală, dar cu conexiuni cu economia reală, legală. La interfața dintre bine și rău pot fi menționate țările care știu și pot să preia din procesul de globalizare componentele care convin politicilor și strategiilor naționale
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
accizarea unor produse comerciale etc.<footnote Negreponti-Delivanis, M., Mondializarea conspiratoare, Editura Eficient, București, 2002. footnote> Mafia nu a fost atinsă de criza financiară din anii 2008-2010, semn al calității managementului financiar propriu. În anul 1988, președintele Reagan afirma că activitatea criminală organizată în SUA ar avea o cifră de afaceri de 170 de miliarde de dolari pe an. Ulterior, cifra a ajuns la 250 de miliarde de dolari, din care, numai sectorului droguri îi reveneau 70 de miliarde de dolari. Spălarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
canalele Național TV și B1 TV. Printre aspectele cele mai frecvente care ar determina reclasificarea programelor TV de tip 12 de pe Național TV, B1 TV și PRO TV ca programe de tip 16 s-au observat, de pildă: detaliile privind tehnici criminale (6 apariții), violența intensă, sistematic repetată (5 apariții). Între canalele publice TVR 1 și TVR 2 apar anumite diferențe: dacă TVR 2 este singurul canal TV care se remarcă prin clasificarea integral corectă a programelor de tip AP, 12 și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cuplul era binecuvântat; astăzi, el este blestemat. Convenția și jurnaliștii imbecili continuă să se înduioșeze vorbind despre „dulcea pereche” (în acest mod abominabil o numesc ei), fără să-și dea seama că, de fapt, e vorba despre un mic pact criminal. La fel și căsătoriile: odinioară erau motiv de sărbătoare și însuși caracterul lor instituțional - atât de stupid și de sinistru- era mai puțin important decât procesul prin care erau instituite, un fapt fericit, sărbătoresc. Acum însă căsătoriile par toate niște
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
violentă, care consideră intangibile toate instituțiile sale, scrise și nescrise. Fondul său este și acum clerico-fascist, cu toate locurile comune ce derivă de aici. Ideea unei privilegieri absolute a normalității e pe cât de naturală, pe atât de vulgară și chiar criminală. Totul este aici prestabilit și conformist, configurându-se ca un „drept”; chiar și ceea ce se opune unui astfel de „drept” (inclusiv tragismul și misterul, implicite în actul sexual) este în mod conformist asumat. Din inerție, conducătorul acestei violențe majoritare este
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
capabil să-i opună nici o apărare demnă este mania ce i-a cuprins pe italieni să se numească întruna fasciști unii pe alții. Probabil că este un mare adevăr. Dar, în speță, de la caz la caz, o asemenea acuzație este criminală. După cum am spus, ea stabilește automat răspunderea solidară pentru acte criminale și de-a dreptul pentru masacre. Iată motivele indignării mele față de Casalegno, care, pentru a doua oară în viață, m-a făcut să-mi vină deodată o oarecare idee
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a cuprins pe italieni să se numească întruna fasciști unii pe alții. Probabil că este un mare adevăr. Dar, în speță, de la caz la caz, o asemenea acuzație este criminală. După cum am spus, ea stabilește automat răspunderea solidară pentru acte criminale și de-a dreptul pentru masacre. Iată motivele indignării mele față de Casalegno, care, pentru a doua oară în viață, m-a făcut să-mi vină deodată o oarecare idee de violență. Desigur, nu e de mirare că Il Popolo 1
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
din care ajunsese să facă și el parte, că, „În mai multe chipuri, năvala și ocupația comunistă au afectat și pe românii-americani. În primul rînd, comuniștii români au căutat să Își subordoneze instituțiile româno-americane spre a Își atinge propriile scopuri criminale și Încă mai vîrtos au căutat să Își subordoneze «Vatra Românească», simbolul identității ortodocșilor români-americani. În chip paradoxal - observă el -, acțiunile comuniste au avut un efect pozitiv mai ales În ce privește afirmarea tot mai răspicată a identității româno-americane”, contribuind la „eliberarea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Își exprimă adeziunea față de Revoluție În termeni savuroși: „Colectivul Ambasadei României la Belgrad a luat cunoștință cu deosebită satisfacție că regimul de dictatură personală a lui Ceaușescu a fost Înlăturat de popor și condamnăm pe Nicolae Ceaușescu pentru actele sale criminale Împotriva poporului. [...] În cele mai grele momente ale istoriei poporului român, noi condamnăm pe criminalul Nicolae Ceaușescu, pentru actele sale prin care, timp de un sfert de secol, a instaurat În România un regim de dictatură și teroare. Asigurăm Consiliul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai explicit „valorile”, „codul” educației în spirit comunist, impuse celor mici. Bunăoară, în consonanță cu lecția despre „cum am devenit stahanovist”, în Cei de la Crisanta (1960), un copil orfan, „se integrează” în vâltoarea epocii postbelice contribuind la demascarea unui legionar criminal. De proza cu finalitate moralizatoare în stilul momentului I. se îndepărtează târziu, realizând un salt vizibil prin apropierea de zona literaturii fantastice dedicate copiilor. Inventivitatea prozatoarei amintește de tehnica filmului de animație, suspansul intervine mereu și ține treaz interesul cititorului
IUTES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287646_a_288975]
-
și bogată în observații pertinente asupra universului cotidian din primii ani ai perioadei de după decembrie 1989. Lucrat în aceeași colaborare, Imperiul (1998) este un roman polițist oarecum în maniera unui Frederic Forsyth, acțiunea petrecându-se la New York, unde o organizație criminală cu veleități de dominație planetară îl răpește și îl înlocuiește cu o sosie pe secretarul Organizației Națiunilor Unite etc. După 1970 scriitorul nu a abandonat definitiv poezia, iar un nou volum de sonete, Desaga jucătorului de scrabble (2002), propune o
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
Într-adevăr, o dialectică a neîncrederii, a înfruntării și a represiunii a sfârșit prin a produce un imaginar grotesc, în care celălalt, adică marea armată a „mizerabililor“, căpăta, în ochii elitelor, imaginea unei omeniri diferite și amenințătoare, degradată, irecuperabilă, potențial criminală 142. Dintre cei doi actori implicați în susținerea acestei alterități, cel care comandă, contrar aparențelor, nu este cel despre care se vorbește, proletarul, ci burghezul, acela care ține discursul și care găsește în celălalt un mijloc de a-și hrăni
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ero(t)ică În epoca ștefaniană (2005). A publicat mai multe lucrări de europenistică: Europa, o idee În mers (1997; 1999, 2002, 2004), România și Uniunea Europeană (2000; ediții revăzute și adăugite 2003, 2004). A Îngrijit ediții din Yves Ternon, Statul criminal (2001), din B.P. Hasdeu, Olteneștile (2002), din Geoffroy de Villehardouin, Cucerirea Constantinopolului (2002) și din Robert de Clari, Cei care au cucerit Constantinopolul (2005). Horea Poenar, absolvent al Facultății de Litere, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj În 1996. Doctor În filologie cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]