1,737 matches
-
au aflat fusaiole și greutăți pentru războiul de țesut.7 Circulația mărfurilor și monedelor Odată cu sfârșitul secolului al VII-lea, în Europa de sud-est, se produc mari schimbări politice și adânci prefaceri sociale, constituirea primului stat (țarat) bulgar (679-681) și cristalizarea relațiilor feudale în Imperiul bizantin. Schimbările și prefacerile din zona danubiano-pontică au avut o înrâurire puternică și asupra societății românești din vatra vechii Dacii. Constituirea statului bulgar a ridicat o stavilă în calea legăturilor directe, seculare dintre locuitorii din nordul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Voievodatele anterioare întemeierii statelor românești au reprezentat prima organizare politică a satelor libere din regiuni diferite, în Muntenia, Moldova și Transilvania.19 Structuri politice-uniuni de obști, "romanii populare" Organizarea politică în societatea autohtonă carpato-dunăreano-pontică, în epoca "marilor tăceri", a migrațiilor, cristalizarea formațiunilor statale, prin evoluția de la forme inferioare la cele superioare, reprezintă problema fundamentală a permanenței istorice românești. Închegarea statală a fost rezultatul capacității și efortul continuu de organizare politică, pornind de la forme inferioare-obști și uniuni de obști, până la cele superioare-cnezate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ca formă și evoluție, în Europa estică, centrală și sud-estică, terminologia este comună pentru structurile social-politice. Etapa cuprinsă între secolul al VII-lea și al X-lea este începutul perioadei de mare însemnătate pentru comunitățile umane din teritoriile carpato-dunăreano-pontice, prin cristalizarea vechii civilizații românești, ajunsă la un mare grad de uniformitate, cultura (civilizația) Dridu. Secolele VII-IX reprezintă prima etapă a culturii respective, în care se definesc principalele structuri social-politice ce se vor materializa în a doua etapă, între secolele IX-XI. Habitatul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mai frecvente, urmate de buzduganul fixat în vârful unui bici de luptă-în general, acesta era armamentul folosit în aceste secole. În concluzie, perioada din preajma Anului 1000 marchează o nouă etapă și în ceea ce privește organizarea politică și militară a societății românești, prin cristalizarea instituțiilor prestatale, în cadrul țărilor, voievodatelor, diferențiate după zona geografică și organizarea politică.Unele dintre aceste formațiuni erau întinse ("țări"și voievodate), altele aveau aspectul unor formațiuni politice mai mici ca suprafață și grad de evoluție social-politică. Noile organisme teritorial-politice aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Scythia Minor (sec. IV-VI)) sau de episcopiile sud-dunărene de la Dârstor și Vidin (după 864). În aceeași perioadă, au putut activa aici episcopii "misionari" (periodeuți), trimiși de aceiași ierarhi bisericești din afara teritoriilor românești. Însă, odată cu secolul al X-lea, după cristalizarea formațiunilor politice românești (voievodate), locul "horepiscopilor" este luat treptat de episcopi. Putem presupune că în noua situație politică din jurul Anului 1000, când apar voievodate puternice cu reședințe permanente, instituția horepiscopilor nu mai corespundea noii etape istorice. Astfel, susține Pr. Păcurariu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care condusese statul începând din 1185, dar tradiția statului întemeiat de ei, continuatoarea celei a primului țarat bulgar, s-a menținut până la sfârșitul acestuia (1393-1396). Structurile politice din nordul Dunării-voievodate, cnezate și țări Condiționările și împrejurările istorice diverse au frânat cristalizarea politică-statală pe teritoriul românesc, determinând soarta formațiunilor închegate în secolele XII-XIII. Acest proces este unitar în substanța sa, dar prezintă deosebiri zonale, ca și cronologice, iar ritmul evoluției social-politice avea să ducă la decalaje în spațiul medieval românesc. Valurile migratoare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din 1234, amintită de noi mai sus. Astfel, ierarhia bisericească constituită aici presupunea în mod necesar o organizare politică anterioară în această regiune, pentru a se putea opune infiltrărilor patronate de biserica catolică și regalitatea ungară. Indicii despre existența unor cristalizări politice în regiunile est-carpatice, fără să știm unde erau localizate, ni le oferă epopeea germană "Niebelungenlied" (Cântecul Nibelungilor), operă închegată în jurul lui 1200. Epopeea vorbește într-o strofă despre un "duce", Ramunc, din "țara vlahilor" (Wlachenlant), iar într-un pasaj
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-lea, când echilibrul de forțe era schimbat în defavoarea nomazilor. Dintre ei, cumanii au trebuit să accepte formele economice și sociale ale localnicilor și să coopereze cu ei pe plan militar împotriva unor dușmani comuni-simbioza cu ei avea ca nucleu principal cristalizările (structurile) politice autohtone, ca și în sudul Dunării. Grupurile nomade, rămase în teritoriile extra-carpatice, după invazia din 1241, puțin numeroase, au fost absorbite cu timpul de elementele locale, integrare ce a contribuit la consolidarea clasei suprapuse (aristocrației) românești, cum a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
actul însemnat, care marchează marea sa operă politică și bisericească. Mitropolia Țării Românești Închegarea statală, de la sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea, a fost însoțită de organizarea bisericească. În practica medievală, din Apus și Răsărit, cristalizarea politică (statală) implica o organizare bisericească adecvată. Până în 1359, când este atestat documentar Iachint, nu cunoaștem numele nici unui ierarh de la sud de Carpați. În 1348, acesta este menționat ca mitropolit la Vicina. Se pare că, în anii următori Iachint este
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu cele genoveze pontice, cum susțin Iorga și Brătianu. Este o evidență că geneza statului Moldova a fost un proces complex și îndelungat, desfășurat progresiv, cu contribuția mai multor factori. Structurarea societății românești est-carpatice în categorii sociale bine delimitate și cristalizarea unor nuclee politice a precedat alcătuirea statului medieval. În aceste condiții, procesul "descălecatului", declanșat după 1359, nu a însemnat constituirea de structuri politice și sociale noi, ci doar o substituire a vârfurilor piramidei politice est-carpatice și adoptarea unor forme noi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg, 1980-1981, p. 121-136; Istoria Românilor, vol. III, p. 567-568. 9. Neagu Djuvara, op. cit., p. 16-19. 10. Ibidem, p. 61-115. 11. Ibidem, p. 115-133. 12. Ibidem, p. 133-145. 13. Ibidem, p. 145-153. 14. R. Popa, Premisele cristalizării vieții statale românești, în vol. Constituirea statelor feudale românești, București, 1980; Ș. Papacostea, Geneza statului medieval românesc, București, 1999; Istoria Românilor, vol. III, p. 568-569. 15. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 308-310; N. Iorga, Câteva date despre cronicile și tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în AARMSI, 38, 1910-1911, p. 129-146. Idem, Acte românești din Ardeal privitoare la legăturile scuilor cu Moldova, în Buletinul Comisiunii Istorice, II, 1916, p. 179-272. Idem, Acte privitoare la "Câmpul lui Dragoș", în RI, 1916, p. 141-151. Idem, Cele dintâi cristalizări de stat ale românilor, în RI, 5, 1919, p. 103-112. Idem, Imperiul cumanilor și domnia lui Băsărabă. Un capitol din colaborațiunea româno-barbară în evul mediu, în AARMSI, t. VIII, p. 97-103. Idem, Istoria bisericii românești și a vieții religioase a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolele IX-XIV, Cluj, 1996. Idem, Instituții medievale românești. Adunările cneziale și nobiliare din Transilvania în secolele XIV-XVI, Cluj, 1991. Popa R., Țara Maramureșului în secolul XIV, București, 1970. Idem, La începutul evului mediu românesc. Țara Hațegului, București, 1988. Idem, Premisele cristalizării vieții statale românești, în vol. Constituirea statelor feudale românești, București, Editura Academiei, 1980. Popa Oct., Radu Negru și Negru Vodă, în Blajul, 1935, nr. 4, p. 147-150. Idem, Ugrinus. 1291, Brașov, 1935 (extras din revista Țara Bârsei). Popa-Lisseanu G., Izvoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pierdere într-o oportunitate de câștig. În concluzie, riscul nu trebuie să fie privit doar dintr o perspectivă negativă. Riscul este un concept exprimat în termeni ai probabilității și impactului, al căror produs ne dă valoarea riscului, cu incertitudini în cristalizare precum: natura aleatorie a evenimentelor, cunoștințele incomplete, dezvoltarea insuficientă a controlului, lipsă de timp ș.a. așa cum rezultă din figura 3.1. Figura 3.1. Matricea riscurilor În practică, riscul se bazează pe incertitudini, dar și pe percepția incertitudinii și în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
al formalismului lui Simmel ?i teoreticianul �sistematic� cel mai consecvent al acestei genera?îi. De la catedră să de economie creat? �n 1919 la K�ln, el promoveaz? o teorie a socialului că ansamblu al rela?iilor interindividuale a c?ror cristalizare produce �formele� esen?iale ale oric?rui fenomen observabil. Că ?i magistrul s?u, el refuz? o concep?ie realist? despre social: obiectul sociologiei este studiul proceselor care asociaz? sau disociaz? ?i opun indivizii ?i grupurile. Aceste procese pot fi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
general. De aceea, satisfacerea acestor interese nu poate fi lăsată la latitudinea subiectelor de drept 544. Este motivul pentru care normele care reglementează prescripția extinctivă aveau în concepția vechiului Cod civil un caracter imperativ 545. Același caracter a condus la cristalizarea principiului aplicării din oficiu a prescripției extinctive, consacrat expres de art. 18 din Decretul nr. 167/1958. Potrivit articolului amintit "instanța judecătorească este obligată, ca din oficiu, să cerceteze dacă dreptul la acțiune sau la executare silită este prescris". Obligația
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
personalități au luat și iau, cînd ajung să părăsească țara, calea exilului: este cazul lui Vișoianu, Buzești, Cretzianu, Gafencu, Rădescu. Cei mai mulți vor încerca să acționeze din Statele Unite. Mai rămînea de eliminat regele: el era un pol de rezistență și de cristalizare a opoziției față de instalarea noului regim. Încă din ianuarie 1946, după informații oferite Londrei de către ambasadorul Marii Britanii, Clarck Kerr, Maniu și Brătianu subliniază importanța menținerii autorității tronului. Acești oameni politici fac acum presiuni asupra Aliaților pentru ca să-1 susțină pe Regele
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1970 este închis în 1977, iar Botez este demis din funcțiile sale, fiind exilat, în 1978, la Tulcea, într-un centru de matematică care nu face parte din Universitate. Care sînt speranțele de schimbare? În 1988, se poate aștepta o cristalizare a nemulțumirilor în interiorul nomenclaturii contractul dintre Ceaușescu și ai săi este distrus. Mișcarea este blocată de teama reglărilor de conturi. Botez reflecta, teoretic, la problema reformei, care va fi denumită după doi ani, tranziție; el lua în calcul o situație
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
condiție nu garantează decât o permanentă stare de neliniște și incertitudine. Irealitatea imediată, punct cardinal în procesul recuperării identitare, e definită negativ de-a lungul romanului, ca zonă opusă noțiunii inconsistente de realitate. Deși spațiul alocat aserțiunilor filosofice este învecinat cristalizărilor poetizante, Blecher expune riguros interiorul întors pe dos al masivei arhitecturi a materiei, enunțând, prin unica voce a protagonistului, mijloacele la îndemână pentru a pătrunde în Halucinaria. Totul e să înveți să privești structurile realității imediate: "Câțiva ani mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
viață a părinților (cea despre educație în mod special) este un factor cu o pondere importantă în procesul de socializare și în traiectoria de viață a copiilor. Paradigma clasică și dominantă în științele socioumane este că umanizarea și socializarea copilului, cristalizarea și maturizarea etajelor superioare ale personalității tânărului înseamnă, în primul rând, interiorizarea valorilor și a atitudinilor promovate de contextul sociocultural în care trăiește. Cu toate că ea trebuie serios reanalizată în lumina unor noi date și orientări (Iluț, 1985; 2004), rolul valorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
străinătate. Cunoaștem, de asemenea, că cei mai mulți investesc banii câștigați în familiile și gospodăriile din țară. Pentru a afla însă mecanismele și motivațiile mai de detaliu și profunzime și pentru a obține o imagine mai bogată și colorată a genezei și cristalizării unor tipare de comportament individual și familial este nevoie de o cercetare de tip calitativ, cu tot arsenalul ei epistemico-metodologic (teorie emergentă în procesul investigației, eșantioane contrastante și teoretice, triangulație etc.). O problemă ce se pretează la un asemenea tratament
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și stabilitatea mariajului și nici în ceea ce privește convertirea religioasă reciprocă dintre soți. 5.2.4. Homogamia spațio-geografică. Proximitate și selectivitatetc "5.2.4. Homogamia spațio‑geografică. Proximitate și selectivitate" Oricât de mult am crede în lipsa barierelor formale în zilele noastre, în cristalizarea de prietenii și căsătorii sau în puterea iubirii sincere de a le depăși, chiar dacă mizăm pe „dragostea la prima vedere”, o condiție prealabilă se impune, și anume să întâlnim persoana respectivă. Este evident așadar rolul proximității spațiale (propinquity) în conjuncția
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
raționale dau unele răspunsuri destul de satisfăcătoare, după cum va reieși din secvențele dedicate pieței maritale. Neîndoielnic că procesul globalizării informaționale și comunicaționale, în speță prin Internet, mobilitate educațională, piața muncii, turism etc., slăbește forța proximității spațiale în alegerea partenerului conjugal. În cristalizarea și stabilitatea relațiilor de autentică prietenie și dragoste însă, inclusiv Internetul este mai curând o premisă și apoi un instrument al relațiilor de tip „față în față” (Nadolu, 2004). 5.3. Mecanisme psihosocialetc "5.3. Mecanisme psihosociale" La întrebarea de ce
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mentală. 5.3.3. Efectul „Romeo și Julieta” și efectul „greu de cucerit”tc " 5.3.3. Efectul „Romeo și Julieta” și efectul „greu de cucerit”" Date empirice (experimentale și de anchetă) relevă că intervenția de opoziție a părinților în cristalizarea și sedimentarea unor prietenii și iubiri, precum și în încheierea de căsătorii are de multe ori rolul de a le consolida. Prin analogie cu vestita poveste de dragoste din Italia medievală, efectul a fost numit „Romeo și Julieta”. (O piesă de
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ori până la aversiune. În principiu, cu cât idealizarea este mai pronunțată, cu atât dezamăgirea e mai mare. (Dar nu trebuie considerat totul numai în termeni de percepție. Bunăoară, de la o anumită vârstă, atractivitatea fizică, ce reprezintă un dat esențial în cristalizarea și întreținerea iubirii, scade la modul obiectiv.) Gelozia și infidelitatea reprezintă o cauză și un produs al neînțelegerilor din familie. Însă faptul că relațiile extraconjugale reflectă tensiuni și stresuri maritale nu trebuie exagerat. Mai mult, unii autori americani insistă că
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]