2,125 matches
-
E cazul tipic al lui Liviu Rebreanu. Naratorul se află deasupra lumii pe care o inventează, fără să aibă vreun raport de comunicare cu personajele. Temporalitatea e împărțită rațional în fragmente din-tr-un puzzle ce se îmbucă foarte ușor, într-o cronologie previzibilă. Cea de-a treia cale - aceea pe care căutăm să o identificăm și să o recomandăm ca o formă de maturitate a unei literaturi - e a romanului-roman, ireductibil la o povestire sau la o nuvelă mai amplă. Dintre interbelici
Starea prozei (file dintr-un carnet) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9309_a_10634]
-
din Franța sau la cea din Italia, alții propun colaborări pentru revistele conduse de Iorga sau adresează rugăminți de a susține conferințe, ori promit sau declină participarea la cursurile de vară de la Vălenii de Munte. Ar fi fost interesantă o cronologie a prezențelor lui Nicolae Iorga la Cluj (în reviste și în întruniri publice), cronologie pe care o putem reconstitui totuși din notele scrisorilor. După participarea la festivitățile inaugurale din februarie 1920, Nicolae Iorga este prezent din nou la Cluj, cu
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Iorga sau adresează rugăminți de a susține conferințe, ori promit sau declină participarea la cursurile de vară de la Vălenii de Munte. Ar fi fost interesantă o cronologie a prezențelor lui Nicolae Iorga la Cluj (în reviste și în întruniri publice), cronologie pe care o putem reconstitui totuși din notele scrisorilor. După participarea la festivitățile inaugurale din februarie 1920, Nicolae Iorga este prezent din nou la Cluj, cu o conferință, în 17 iulie 1922 (p. 91). Vine și în septembrie același an
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
bază îl constituie marea ediție academică Perpessicius. Misiunea selecției a fost asumată de D. Vatamaniuc și desfășurată astfel: I. Poezii - publicate în timpul vieții și din manuscrise, cu note și comentarii restrânse, fără variante, 1000 p.; volumul are la început o cronologie riguroasă a vieții lui Eminescu, o listă a manuscriselor de la B.A.R. și o lămuritoare notă asupra ediției, iar în final indici alfabetici ai poeziilor; II. Proză. Teatru. Literatură populară, cu note și comentarii, indici și altă notă asupra
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
ea, ca și ediția Creangă, rodul perfecționării celei mai bune ediții anterioare: ediția critică Zarifopol-Cioculescu. Rezultatul se datorează triumviratului Stancu Ilin, Nicolae Bârna și Constantin Hârlav, funcționând eficient în primele două volume, apărute în 2000 (I. Proză literară, cu o cronologie, notă asupra ediției, note și comentarii, 1836 p.; II. Teatru. Scrieri despre teatru. Versuri, cu note de istorie literară și comentarii, 1270 p.). Volumele III. Publicistică, 2001 (1238 p.) și IV. Corespondență, 2002, cu note și comentarii utile (1190 p.
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
inițial, făcuseră parte din colectivul ediției critice apărute la Editura Minerva în 14 volume. Din proiectata ediție integrală, Constantin Mohanu a făcut să apară în colecția "Opere fundamentale" primele patru volume: I-II. Nuvele, 2001 (1102 p.+1090 p., cu cronologie, note și comentarii; III-IV. Romane, 2003 (878 p.+1126 p.), deocamdată fără surprize. Le va rezerva publicistul Slavici, controversat și uneori cenzurat. În edițiile academice recente, foarte bune, Eminescu, Creangă, Caragiale nu mai sunt exact aceiași ca în edițiile anterioare
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
se cristaliza, în 1906, în socialdemocraț ia țărănească, umanistă și liberală - în sens intelectual -, de la „Viața românească”. În fine, ediția beneficiază de un aparat critic copleșitor, căruia îi revin 203 din cele 567 de pagini ale volumului. Notele, comentariile și cronologia, la un loc, alcătuiesc scheletul unei mari monografii a celor 12 ani de publicistică și viață politică pe care îi acoperă acest prim volum al seriei. Victor Durnea știe tot în legătură cu împrejurările în care se nasc articolele lui Stere, analizează
Publicistica lui Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5019_a_6344]
-
-și renască tatăl). În aceste suprapuneri de planuri temporale, orizonturile realului, realizabilului și irealului se confundă. Fabulația devine anticipație și retrăire, făcând posibilă reversibilitatea lumii, dar și recompunerea propriei vieți, însă după legile cărții, unde dispare principul cauzalității și al cronologiei. La nivel textual un simbol al acestei dorințe este trenul în care se află sau se visează George și care are astfel posibilitatea de a circula în ambele sensuri. Literatura lui MHS este o literatură ramificat-regresivă care își propune recuperarea
Scriitorul și lumea lui by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7713_a_9038]
-
falnicei capitale voievodale de odinioară se găsesc la bibliotecă. În negura istoriei În anii 953-954, episcopul Hieroteus vine la nordul Dunării, în părțile bănățene, „unde păstorește creștinii de aici, după ritul bizantin“, scria istoricul dr. Ioan Hațegan în volumul „Din cronologia județului Timiș“, apărut în 2004 la editura timișoreană „Marineasa“. Ceva mai târziu, prin mai 1020, la Constantinopol, Vasile al II-lea Bulgaroctonul enumeră, printre episcopiile supuse autorității arhiepiscopei de Ohrida, și pe cea de la Dibiskon/Tibiscus. „Un eclectic, ca orice
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
Pariul lui Dan Zavulovich este, cu siguranță, îndrăzneț. Sonata da recitar este - să dăm, totuși, credit cuvintelor! - un poem în proză construit din câteva momente ale unei povești de dragoste, reluate discursiv și din puncte variate ale desfășurării lor, sfidând cronologia și chiar, să zic așa, statutul lor narativ. Principiul de construcție este cel muzical al sonatei. Există patru capitole care corespund celor patru mișcări: Allegro, Adagio, Rondò: Allegro moderato și Andante; prima mișcare având o temă formată din trei motive
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
Cartea nu e complezentă și nici ecomiastică, autorul necăzînd în greșeala de a închina elogii prietenilor. Mihai Sârbulescu e un spirit ironic căruia malițiile comentatorilor îi întărîtă condeiul, de aceea autorul face periplul opiniilor nefavorabile la adresa expozițiilor „Prologului”. Dar dincolo de cronologia grupului și de biografia fiecăruia din membri, ce atrage la volum e predispoziția speculativă a protagoniștilor. În rîndurile ei mi s-a confirmat impresia cu care am rămas din volumul Ascult și privesc a lui Horea Paștina: în persoana unui
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
operei. În fond, cele două secole și jumătate pe el îl privesc. Cu toate acestea, referirile la biografia lui Budai-Deleanu sunt accidentale. (E drept că prea multe nici nu se știu despre el, în afara celor câtorva date prezente în succinta cronologie de la finalul volumului.) Remarc, în consecință, schița de portret militant trasată de Ovidiu Pecican sau rapida ochire a lui Ion Pop-Curșeu asupra presupusei apartenențe masonice a poetului. Apropo de acest din urmă exemplu, probabil că o documentație și mai cuprinzătoare
Încremenirea în prejudecată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6089_a_7414]
-
na Violeta Borzea) că i-a prilejuit dlui D. Vatamaniuc să-și reediteze ediția sa critică din opera lui Slavici. Și încă în astfel de condiții de eleganță bibliofilă și bun gust. Ioan Slavici, Opere, 7 volume. Studiu introductiv și cronologie de D. Vatamaniuc. Editura Național. Colecția "Opere ale literaturii române", 2001.
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
revistă În LUCEAFARUL DE DIMINEAȚA (nr.1, 2014), sub semnătura lui Dan Cristea, descoperim o lectură atentă a unei apariții editoriale remarcabile (despre care a scris și revista noastră): Mărturii despre Eminescu. Povestea unei vieți spusă de contemporani, selecție, note, cronologie și prefață de Cătălin Cioabă, volum publicat la Editura Humanitas. Observă, între altele, criticul literar: „Dar capodopera memorialisticii contemporane poetului național, ca studiu de fond dedicat personalității acestuia, rămâne eseul lui Maiorescu, Eminescu și poeziile lui, din 1 noiembrie 1889
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2808_a_4133]
-
al substantivelor care capătă valoare adjectivală și adverbială, în combinații limitate sau deschise. Modelul e dezvoltat mai ales în registrul familiar-argotic: "un tip brici", "o apărare beton", "o rochie trăsnet" etc. De altfel, succesul lui marfă a fost anticipat (deși cronologia fluctuațiilor lexicului argotic e greu de stabilit) de folosirea frecventă a altui substantiv cu sens apreciativ-superlativ: meserie ("Mă uitam în dreapta, în stînga, excelent, meserie aeroportul" - Gabriela Adameșteanu, Vară - primăvară, 1989, p. 155), concurat de altfel de un adjectiv variabil din
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
documentar-historistă, trimite inevitabil către un antropocentrism cultural, către o viziune oarecum abstractă în care categoria excede ființa concretă, chipul ireductibil, ceea ce, în mod evident, nu are cum să ilustreze și perspectiva autoarei. Iar acest lucru reiese foarte clar din însăși cronologia formelor, autoportretele fiind cele mai timpurii, apoi urmează portretele pentru ca, în final, să apară tema ceva mai extinsă care privește relația om/animal. În această succesiune, perspectiva se schimbă în mod radical, iar accentul nu mai cade pe umanitate, pe
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
pînă la dobîndirea conștiinței de sine, lectura interioară pe care o propune artista privește propria sa creștere, maturizarea privirii pînă la dobîndirea conștiinței asupra lumii în care se înscrie și existența ei individuală. Stabilirea acestei succesiuni nu înseamnă și o cronologie rigidă a fiecărei lucrări luate în parte, ca și cum într-o anumită etapă ar fi fost realizate numai autoportrete, în următoarea doar portrete, iar în cea de-a treia doar imagini cu oameni și animale. în ciuda faptului că unele autoportrete sînt
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
aflat încă la datorie. Pe atunci, își amintește memorialistul, "sătenii... aveau teama de Dumnezeu, dar și respectul înnăscut al adevăraților țărani" (p. 93). Talentul narativ al autorului este cel mai bine pus în evidență când sunt evocate, fără respectarea unei cronologii stricte, după inspirație ori dispoziție, dar întotdeauna cu fler, cu haz și cu nerv, întâmplările, desigur memorabile, ale anilor de copilărie. În acest sens sunt de amintit relatările despre scăldatul la hârdău în ograda bunicilor ori despre năzbâtiile săvârșite cu
Portret al artistului în tinerețe și la maturitate by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/9168_a_10493]
-
de De mortibus persecutorum (DMP) (titlu, datare, conținut, izvoare, valoare literară) (p. 17-39), note conținând lecțiuni, explicații de termeni, trimiteri la elemente apropiate din alte surse, date utile despre personalități și evenimente ș.a. (p. 163-200), anexe cu liste de suverani, cronologii și genealogii (p. 203-208), informații exclusive, erori și omisiuni în DMP, concordanțe între această lucrare și alte scrieri contemporane (p. 207-211), „soluția astronomică” și „metereologică” a viziunii constantiniene (p. 212-214), bibliografie bogată (p. 215-232). Deocamdată, câteva observații privitoare la traducere
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cultele microasiatice, cultele egiptene), după un sistem coerent pe care îl aplică în fiecare analiză punctuală: o trecere în revistă a manifestărilor religioase (formele în care divinitățile sunt adorate în Dacia), răspândirea în teritoriul provincial a documentelor (locuri de cult), cronologia vestigiilor, apoi studiul sociologic (analiza originii etnice și a poziției sociale a dedicanților). Concluziile sunt susținute, în fiecare caz, de hărți ale distribuției documentelor epigrafice, sculpturale și edificiilor de cult și grafice ale procentajelor referitoare la cronologie, compoziția etnică sau
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
locuri de cult), cronologia vestigiilor, apoi studiul sociologic (analiza originii etnice și a poziției sociale a dedicanților). Concluziile sunt susținute, în fiecare caz, de hărți ale distribuției documentelor epigrafice, sculpturale și edificiilor de cult și grafice ale procentajelor referitoare la cronologie, compoziția etnică sau socială. Sistemul acesta este urmat cu consecvență în fiecare analiză, care astfel devine un studiu complet. Volumul a doilea al lucrării, „Corpus-ul epigrafic al cultelor orientale în Dacia romană” (vol. II, Corpus epigráfico de los cultes
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
egipteană adorate în provincia Dacia, pentru care autorul a identificat 30 de inscripții, 37 de statui, două reliefuri și trei temple. Toate aceste monumente sunt analizate metodic și unitar, urmărindu-se distribuția geografică (răspândirea cultelor în localitățile provinciei), problemele de cronologie și ana liza dedicanților din prespectivă sociologică. Partea a II-a se încheie prin discutarea unei probleme spinoase - anume identitatea divinității numită în inscripții Sol Invictus (II.5. El problema de Sol Invictus, p. 433-460). Sunt trecute în revistă opiniile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Troilus și Cresida”, „Umbra”, „Capul de rățoi”. Aici a început repetițiile la „Nepotul lui Rameau”. Aici a făcut Giurchescu „Rinocerii” cu Radu Beligan în Béranger și Ion Lucian în Jean, cu scenografia lui Dan Nemțeanu. Tot aici, fără să păstrez cronologii, „Burghezul gentilom”, „Ucigaș fără simbrie”, „Platonov”, „Trei surori”, „Livada de vișini”, „Galy Gay”, „O noapte furtunoasă”, „Cercul de cretă caucazian”, „Plicul”, „Mutter Courage”. Au fost scenografii Dan Nemțeanu, Ion Popescu Udriște, Sanda Mușatescu. A fost Radu Penciulescu. Au fost, în
Despre memorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5832_a_7157]
-
referitoare la opera cronicarilor, a lui Cantemir și a lui Heliade - , toate celelalte se deschid cu prefețe semnate de Eugen Simion, foarte serioase studii introductive ce pot deveni capitole dintr-o viitoare istorie a literaturii române. Urmează o destul de minuțioasă cronologie a vieții scriitorului și o notă asupra ediției, semnate, evident de îngrijitorul respectivei serii de opere. În final, avem o secțiune de note, variante, comentarii și indici, uneori glosare, apoi un dosar al receptării critice și o bibliografie selectivă " adică
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
cărora le este dedicată o secțiune specială, sînt însă prezente aproape la fiecare pas în carte, din moment ce sinuciderile antice și motivațiile lor au fost o referință importantă în discursul european despre suicid. Cîteva pagini conturează la finalul cărții, renunțînd la cronologie, orientările ulterioare ale Europei, pînă în secolul XX. Un paradox interesant, pe care Minois nu-l formulează direct, e sesizabil în orice capitol al acestei istorii: cu cît lucrurile se schimbă mai mult, cu atît ele continuă să rămînă neschimbate
Răspuns la întrebarea lui Hamlet by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15263_a_16588]