2,185 matches
-
mult, că renunțase pur și simplu la ea în loc să încerce în continuu s-o recupereze. Cât de mult trebuie s-o fi înjosit pe Carrie, încât s-o facă să reacționeze atât de violent? Simți că o năpădește o furie cruntă la adresa lui Jack. Pentru că fusese atât de previzibil. Pentru că se dovedise un exemplu tipic de comportament masculin. Era aproape de neconceput. Însă asta era dovada. — Ralph mă învață să joc pocher, se lăudă Lou foarte mândră. — De-abia dacă are nevoie s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
nu are nume - poetul! Viața lui mult ne-a mirat, ca un cântec cu tulbure tâlc, ca un straniu eres. În anii de demult poetul, cuvântul strivindu-și, a îndurat năpastele toate cu bărbăție și cele mai mari, cele mai crunte dureri, și le-a stins în muntele singurătății, ce și-a ales. Când la un semn s-au surpat albăstrimile cerului, și minutarele vremii treceau ca tăișuri prin toată făptura, în anii aceia, poetul voi să uite de semeni și
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
mine și de Îndată fețișoara i se schimonosește și-și Întinde mînuțele după mami. Aha! Mă grăbesc să-l iau În brațe, bătîndu-l pe spate, sărutîndu-l și aruncîndu-i priviri furioase Lindei. — Tu l-ai trezit? o Întreb pe un ton crunt. Nu! zice ea, cu ochii larg deschiși și nevinovați. Ne-am Întors și-am vrut numai să-l văd. N-am știut În ce cameră e, dar jur, cînd am deschis ușa, nu dormea și se uita la mine. — De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
pășteau bizoni sălbatici. În curte m-am încrucișat cu câțiva adalingi. S-au uitat la mine, dar nu m-au salutat și nici n-au răspuns la plecăciunile mele. M-am gândit că nu se putea găsi o pedeapsă mai cruntă decât să trăiesc printre acești sălbatici, și mi-am dorit ca șederea mea aici să fie cât mai scurtă. Când am apărut în sala de mese, nici măcar Rotari nu m-a băgat în seamă. Un slujbaș mi-a arătat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și îți va fi dat un cal ca să te-ntorci la domeniu. Spune-i lui Faroald că dacă cineva va încerca să se atingă de exarhat sau de acest oraș, viitorul duce de Brescia va fi omorât în cele mai crunte chinuri. El și încă zece alți tineri longobarzi. Dacă timp de un an de zile va fi respectată pacea, vor fi eliberați. O întrebare îmi stătea pe buze: „La ce bun acest măcel?“. Doar ura și cruzimea nu îl pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pentru a înainta drept și pentru ca literele să aibă toate aceeași înălțime. Cu alte cuvinte, mi s-a părut că aveam de-a face cu o minte tulburată. În timpul judecății trecea pe nepusă masă de la hohote de râs la o cruntă agresivitate, mâinile îi tremurau, și privirea, când și când bănuitoare și sfredelitoare, i se golea brusc de orice expresie. Când mi-a venit rândul să iau cuvântul, m-au apucat palpitațiile. Mi-a cerut să intervin chiar regele în persoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
picioare, după care a izbucnit într-un hohot de râs. - Ești tu în stare, o mână de om, să faci treaba asta? Mă lua peste picior. Unul dintre episcopi i-a șoptit ceva, și el a adăugat, cu o privire cruntă: - Ai încredere în evrei? În oamenii ăia perfizi? Faroald a intervenit în apărarea mea: - Adaloald, se spune că tu ai încredere în romani. Sunt ei oare mai puțin perfizi? S-a auzit un murmur de aprobare în rândul longobarzilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
soldați ne-a ras în cap. Gundo, cu încălțările lui mari cu tălpi și catarame de lemn, cu carâmbii de drumeț, cu cămașa ieșindu-i de sub mantaua dublă în care se înfășurase, dădea la iveală de sub pălărie o față tot atât de cruntă ca a unui brigand. Și-a aranjat cele două pumnale ascunse sub glugă și, pipăindu-și capul ras, a mormăit: - După ce o să-l eliberăm pe Rotari, cineva trebuie să plătească și pentru fărădelegea asta. L-am admirat pentru optimismul ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
horcăiturile, zvârcolelile, urletele și gemetele ei; să vezi muribunzi acoperind cu pământ și pietre morți care probabil că încă nu muriseră. Iar duhoarea nu seamănă cu nimic din ceea ce cunoaștem. Amintește de cea a câmpurilor de luptă, dar e mai cruntă: miros de sânge și măruntaie care putrezesc, deși au încă viață în ele. De îndată ce acei nefericiți ne-au zărit, au luat-o spre colibele lor mizere, care mai repede, care șchiopătând sau târându-se, cu strigăte de durere și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
primirea unei palme. Asta și fiindcă Gundeperga și-a pus la bătaie întreaga regalitate și făloșenie a sângelui său. Regele, știind că eu fusesem alături de soția lui în acele luni, s-a uitat mai întâi la mine cu un aer crunt, și apoi la concubina sa cu o neașteptată dezamăgire. Aș îndrăzni să afirm că am văzut în ochii lui o străfulgerare a poftei carnale pentru soția sa. A plecat neașteptat de repede, urându-i cu răutate: „Rămâi cu bine în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
expresia feței mele că situația nu era cea dorită de el. A alergat spre car, a tras coviltirele și a strigat la mine amenințător: - Unde este soția mea? I-am relatat cuvintele Gailei, și fața lui a devenit țeapănă și cruntă. A poruncit curții să se retragă, nefiind nevoie de alte explicații. Retrăgându-se în odăile sale, împodobite ca pentru prima noapte a nunții, Rotari nu a reușit să se mai stăpânească. Mânia lui se revărsa peste mine și Rodoald printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Dar alungă imediat acest gând. Îi era imposibil să intre În casă și să nu-i audă vocea șoptind - Antonio, tu ești? Era imposibil să suporte tăcerea inumană a acelor Încăperi. Îi era imposibilă vederea paturilor goale ale copiilor - bătaia cruntă a clopotului, care anunța o altă zi fără ei. Deschise torpedoul, scoase cutiuța și mai luă o pastilă albă - dar fără apă, i se lipi În faringe, și topindu-se Îi lăsă În gură o pulbere grunjoasă și amară. Gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
idei, printr-un discurs fățarnic și bine concertat. Privi În jurul său căutându-și o sursă de inspirație - o idee, ar fi dat milioane pentru o umbră de idee prin care să-și lege poliloghia anterioară despre criza familiei de realitatea cruntă a ascultătorilor săi, pensionari și invalizi. Privirea lui rătăci peste auditoriul ostil și jignit. Pereții roșii ai sălii de dans, puzzle-ul acelor peisaje idilice care se țeseau pe peretele din spatele său și sfera aceea de sticlă Îi evocau discotecile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
din valiză. Când, În cele din urmă, ieșea, el și Valentina pândeau de la fereastră să-l vadă pe bărbatul care meritase atâtea atenții și care venea să o ia când se lăsa seara. Bărbatul respectiv era cel mai adesea o cruntă deziluzie. Venise un dentist bărbos Într-un Jaguar și durase de la Paști până la Sfânta Marie, un mecanic cu nasul lung ca o stalactită și durase două luni, diferiți muzicieni, care duraseră și mai puțin - și de la o bucată de vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
din capătul peronului. — Astăzi are meci, țipă bătrâna. — Ce meci? Ar trebui să-ți fie rușine că nu știi nimic despre fata ta, răbufni Olimpia. Antonio trase un șut unei sticle, trimițând-o Între șine. Vrăjitoarea aceea merita o moarte cruntă, dureroasă, În torturi inimaginabile - să-i arunce În față o sticlă de acid clorhidric, s-o forțeze să Înghită otravă de șobolani, s-o răstignească pe un zid cu un pistol pneumatic, să-i dea găuri cu mitraliera - dar apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mormântului a apărut o scânteie, care l-a luat prin surprindere pe Zogru, și din ea s-a făcut linia de lumină care arăta ca ușa unei frizerii crăpate în întunericul nopții. Apoi a apărut cu totul Vlad, buimăcit și crunt, privind cu luare-aminte peste zidul mănăstirii. Apariția l-a făcut să-și țină sufletul și să se cutremure, după cum i se părea atunci, cu lemnul porții cu tot. Pe urmă privirile li s-au întâlnit. Și-a făcut repede două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
când fantoma a dispărut după cum venise, închizându-se într-o boabă verde și neliniștită, care s-a pierdut repede printre celelalte suflete ce țin în viață lumea. Dar oamenii au continuat să creadă că mănăstirea Snagov e bântuită de spiritul crunt al lui Vlad Țepeș. Iar această credință a ajuns la refuz pe la sfârșitul anului 1508, când a venit în mănăstire călugărul Dionisie. Acesta nu era nici rău, nici deștept, ci doar neatent. Era un călugăr tânăr, crescut de mic prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
împrăștie mireasmă, Fiind a lumii agheasmă. Ea este floarea cea dintâi, Darul meu de căpătâi, Aceasta floare doar a mea Se numește viorea. Este plantă parfumată De culoare violet, Nu-i place a fi adunată Fiindcă moare în buchet. Iarna Crunta iarnă a sosit, Pe crivăț călare a venit, Pufnind și aruncând peste tot Frig și fulgi mari de omăt. Ea-i ființa cea mai rea Ne aduce doar tristețea, Melancolia și dorul De timpul nostru, călătorul. Când ea va pleca
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
-ți povestesc totul când o să fiu curat și cuviincios înaintea ta. Mă aflu în căutarea ospitalității tale, care e faimoasă pe aceste meleaguri. Rahela a vrut să spună ceva, dar Lea i-a dat un ghiont aruncându-i o privire cruntă; nici măcar tinerețea Rahelei nu era o scuză suficientă pentru greșeala impardonabilă ca o fată să vorbească în timp ce bărbații își adresau unul altuia cuvântul. Rahela pe vine, urzind gânduri otrăvite la despre sora ei mai mare, cioara asta asupritoare, capra cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
viața omului, sufletul lui ar fi pustiu și sterp. Și, așa, gândurile despre gânduri. nu-l slăbeau o clipă. O furie neputincioasă îl cuprinse, simțind un nod în gât de unde trebuia să pornescă cuvântul, dar în locul lui simți o durere cruntă. -Oare, pentru ce numai unii suferă, de ce oare!.. murmură el. Am citit undeva, că o ierarhizare a modului cum suferința este resimțită de fiecare, este imposibilă și, chiar inutilă. Fiecare om rămâne cu suferința lui pe care o crede absolută
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
fiind deoist [cu domiciliul obligatoriu, n. ed.] puțin mai vechi decât mine. Cornel Corcoțoi fusese, Înainte de arestare, profesor secundar de istorie și se trăgea din comuna vasluiană Codăiești, localitatea natală și a vestitei evreice Ana Pauker, una dintre cele mai crunte, mai urâte și mai vindicative ființe bolșevice de la noi, cea care, Împreună cu Dej, băgase spaima nu numai În burgheji (cum glăsuia un teribil slogan ce făcuse epocă În primul deceniu comunist), dar și În toată românimea necomunizată. Așa și obișnuia
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
pe acesta În chip elogios, ca pe un camarad demn, altruist și temerar, ca bun creștin și iubitor de țară natală (România), ca pe un caracter integru. Multe dintre paginile cărții sunt deosebit de impresionante, precum cele În care sunt descrise cruntele torturi de la securitatea din Constanța; un Paște În mină; suferințele din prea numeroasele pedepse cu izolarea; eliberarea din Închisoarea Pitești ( În baza unui schimb de spioni, inițiat de guvernul Regatului Unit); călătoria spre Constanța, prin București; plecarea din România În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
nepretându-se la niciun compromis, și revenind În libertate cu fruntea sus, ar fi putut să zică și dânsul ca marele poet Radu Gyr (unul dintre hrănitorii spirituali ai deținuților politici): „Iar, dacă azi, zâmbind, iert toate E că, din cruntele fierturi, Eu n-am ieșit târâș, pe coate, Ci fulgerând de noi armuri.” Încheiem, declarând că această carte ar trebui să fie citită, mai cu seamă, de odraslele nomenclaturiștilor ca să vadă cât de mincinoși sunt bunicii și părinții lor, cât
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Cerul mi-e martor că n-o spun În ironie și „Honni soit qui mal y pense”) a putut murdări Într-un hal atât de țigănesc limba noastră „limbă sfîntă” violentând-o și aducând-o Într-o stare jalnică, de cruntă suferință. Dealtfel de te-ar fi auzit cineva, din pură Întîmplare, ar fi rămas consternat câteva clipe, după care revenindu-și din uluială, ar fi conchis, zicând că ești țigan get-beget, măcar că te tragi din bucureșteni, renumiți În bun-simț (fac
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de o moliciune nemaiîntâlnită până atunci. Atunci am iubit eu pentru prima oară În viața mea cu adevărat. Nemaiștiind și nemaiînțelegând nimic, fărĂ inimă, fărĂ ochi, fărĂ plămâni, fărĂ auz, fărĂ răsuflare, fărĂ mâini și fărĂ suflet, În cea mai cruntă deznădejde, neiubind pe nimeni, am Început să iubesc. Pentru prima oară, În după-amiaza aceea În care ai mei, văzând că febra nu-mi mai scădea, se gândeau să cheme Salvarea, am aflat că, cu cât lumea se descompune mai repede
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]