1,500 matches
-
cald și apele Bistriței îmbie pe oricine. Solomon Cohn a intrat în apă, s-a îndepărtat de mal, dar, neștiind să înoate, a fost luat de curent și tîrît la fund. Un amănunt tragic: Solomon Cohn, logodit de curînd, se cununase civil cu trei ore înainte de nenorocire. La aflarea groaznicei vești, logodnica a suferit un șoc nervos.” Despre corbi La noi, corbul e atestat mai întîi în Psaltirea Scheiană și în Psaltirea Hurmuzaki. Aș remarca însă că, în textele religioase, el
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de plumb întunecos,/ Pe cîmp plin de zăpadă/ Se trăgănează-ncet pe gios/ O jalnică gramadă/ De oameni triști și înghețați,/ Cu lanțuri ferecați”. (V. Alecsandri, „Pohod na Sybir”, în Poezii, ediția cit., p. 195); „Derîderi și bătăi, de spine cunune/ Crucea, roata, focul, plumbul și fierul”. (I.H. Rădulescu, „Sînta Cetate”, în Opere, 1, Ediție critică de Vladimir Drimba, Editura pentru Literatură, 1967, p. 207) Heliade e și creatorul verbului plumbare, explicat de el astfel într-o notă la poemul „23
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
grecilor asupra turcilor, în Moldova aflîndu-se Domn Mihail Sucio. După aceasta au urmat bejenie și multe prădăciuni și ucideri". Cu mare bucurie a notat apoi căsătoria Marghioliței, care avea 20 de ani: "În anul 1824 februar în 10 zile, am cununat pe Marghiolița, cu Mihalache Mavrodin, alegîndu-l eu din 49 ce au cerut-o pînă la acesta, căruia i-am și dat-o. Marghiolița fiica mea s-au născut la anul de la Hristos 1804 august în 20. Domnul să le folosească
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dat Ralucăi, prin Eminovici, încă 247 de galbeni 23. Cei "zece stînjăni proști", din tot lungul moșiei, pe care Raluca îi primise în dar, de la Ureche "mai înainte", trebuie să-i fi primit la nunta ei. Poate că Ureche a cununat-o. Stînjenul "dom nesc", "de mijloc" sau "prost" depindea de mărimea palmei. Palma cea corectă, "domnească", avea 28 cm. Indiferent de mărimea palmei, un stînjen cuprindea opt palme, deci 2,24 metri avea un stînjen domnesc. Dacă palma era mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
va spune însuși poetul, ceva mai tîrziu, la persoana a treia: "A ierburilor spice stau sure-verzi în soare Crescute ajung la brîul unei copile. Lin Prin iarba mare trece, și-aminte luătoare Plivește flori de aur și fire de pelin. Cunună-și împletește și-o 'ncaieră sălbatec În pletele înflate, în păru-i încîlcit Și ochi-i rîd în capu-i, și fața-i e jăratec A lanurilor zînă, cu chip frumos rostit. Și-apoi în codru trece și cîntî doina
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
i-ar fi pus-o preotul la căsătorie. De aceea poetul a văzut-o pe moartă ca pe-o "sfîntă regină,/ Cu păr lung de aur, cu ochi de lumină,/ În haină albastră stropită cu aur,/ Pe fruntea ta pală, cunună de laur". Nu ne oprim la ideea cu totul pesimistă, exprimată de poet în paroxismul durerii, cum că viața e "o baltă de vise rebele" și deci nu mai trebuie trăită; că "a fi e nebunie și tristă și goală
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
este floare lirică fără nici un Novalis"157. Am arătat deja că încă din primele versuri închinate acestei iubite, ea avea părul blond, ochii mari, albaștri și rochie albastră, iar cînd amîndoi se plimbau pe cîmp, poetul îi punea pe cap cunună de flori albastre. Aceasta a fost și a rămas, pentru poet, Floare-albastră, o floare între femei, o femeie între flori, model pentru poet, cînd a zugrăvit portretele fetelor din: Strigoii, Crăiasa din povești, Frumoasa fără corp, Diana, Călin file de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
i se apropie sfârșitul; prima vizită a lui Jerry Wilson la Mount Desert în mai, cu o echipă TV franceză; Yourcenar își publică eseul După Dürer; începe să lucreze la Mishima 1979 76 Grace Frick moare pe 18 noiembrie; publică Cununa și Lira, traduceri de poezie antică greacă; din noiembrie, dezbateri privind alegerea lui Yourcenar în Academia Franceză de la Paris; Jerry Wilson se mută la Petite Plaisance de Crăciun An Istorie Cultură 1971 SUA invadează Laos. Marea Britanie votează intrarea în EEC
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
rugându-se la fiecare biserică întâlnită. Într-o biserică, el cântă așa de frumos, încât călugărul cel mai mare îl ia sub protecția lui; o slugă vede scrisoarea pecetluită, iar călugărul schimbă conținutul scrisorii, cerându-i astfel împărătesei să-l cunune cu fata ei și să-l facă împărat. A doua zi după cununie, împăratul cel șchiop se duce el însuși să vadă ce s-a întâmplat. După ce slugile sale sapă o groapă sub poartă pentru ginere, împăratul cade în groapa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Acesta îl ia la el acasă ca să-i păzească grădina; îl însărcinează să-mpuște pe oricine ar încerca să pătrundă în grădină. Stăpânul se preface într-un om hâd, intră în grădină iar paznicul grădinii îl împușcă, după care se cunună cu mama lui, rămasă văduvă. Într-o zi îl cută femeia în cap și găsește acul înfipt demult sub piele, la ureche. Atunci și-a dat seama că e feciorul ei, care și-a omorât tatăl, întocmai cum "au prorocit
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care eroina îi zice lui Făt-Frumos: [...] tu m-ai adus aici, mi-ai adus herghelia, tu ai omorât zmeul care mă furase, tu mi-ai adus vasul cu botez, tu să-mi fii bărbat. Aidem să ne îmbăiem și ne cununăm.[...] Se învoiră și intrară în baie. Ileana chemă armăsarul ei ca să încropească laptele în care se vor îmbăia. Chemă și împăratul cel nou pe Galben-de-soare. Și astfel amândoi caii se întreceau care de care să facă baia mai potrivită de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Chemă și împăratul cel nou pe Galben-de-soare. Și astfel amândoi caii se întreceau care de care să facă baia mai potrivită de caldă stăpânului său și mai nimerit de încropită. După ce s-au îmbăiat, a doua zi s-au și cununat. Apoi s-au urcat în scaunul împărăției. Trei săptămâni ținură veseliile, și toată lumea se bucura că le-a dat Dumnezeu un împărat așa de viteaz, care făcuse atâtea isprăvi." a. Căutarea sortitului/sortitei În basmul Petrișor, Făt Frumos [Păun, Angelescu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îi răspunde la niște întrebări". Atunci ea își dă seama că "numai cu ajutorul calului și cu vasele Mumii-pădurii n-ar fi răpus el pe zmeu, de n-ar fi fost și viteaz din fire. Îl primi dar de bărbat și cununându-se cu dânsul, după legea domnilor și-a-mpăraților, cu alai de la-mpărăția socru-su și de la crăiia tată-su ... Macul este folosit în multe ritualuri cu funcție apotropaică, împotriva vrăjitoarelor și a strigoilor. "În tradiția mito-poetică e legat de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
spate i se resfiră, ca o leasă, păru-i cu totul și cu totul de aur. Și rămase fata frumoasă și luminoasă, ca o zână din Dafinul-Verde!"), duce la recunoașterea celor doi, la identificarea adevăratei ursite, cu care se și cunună. Tot un basm în care apare vânătoarea este și Petrișor, vânător [Păun - Angelescu], în care eroul ia fata, o duce la casa lui și o lasă acolo, nu înainte de a-i spune mamei tranșant: "-Mamă, io am adus fata asta
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
iepuri, 800 de vulpi și 800 de lupi." Zina a "șuierat voinicește" și, la chemarea ei, au venit fiarele; când au ajuns la-mpăratul, au deschis singure poarta. Împăratul a făcut nuntă. După ce le-a pus "soarele și luna drept cunune în cap", i-a cununat. În Soarele însurat [Niculiță-Voronca, II], un om se însoară a doua oară, dar "mașteha" vrea să-i piardă copii și le dă drumul în pădure. Băiatul își ia rămas bun de la fată, spunându-i că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
800 de lupi." Zina a "șuierat voinicește" și, la chemarea ei, au venit fiarele; când au ajuns la-mpăratul, au deschis singure poarta. Împăratul a făcut nuntă. După ce le-a pus "soarele și luna drept cunune în cap", i-a cununat. În Soarele însurat [Niculiță-Voronca, II], un om se însoară a doua oară, dar "mașteha" vrea să-i piardă copii și le dă drumul în pădure. Băiatul își ia rămas bun de la fată, spunându-i că se duce "să-i caute
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îi spune fiicei sale - în povestea Soția credincioasă [Niculiță-Voronca, II]: Cine va vorbi mai întâi cu tine astăzi dimineață, cu acela, ia, să te măriți!" Vine un prost care spune "Bună dimineața!"; împăratul le-a dat bani și i-a cununat. Tinerii au cumpărat o căsuță; în timp ce el dormea toată ziua, ea lucra "năfrămi frumoase". Dumnezeu și Sfântul Petru trec pe acolo, văd că femeia lucrează și bărbatul doarme, apoi se conving că femeia îi este credincioasă bărbatului. Fidelitatea îi este
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Când s-a mai dus cu oile, în locul păsării a venit o zână, care-i spune "a venit momentul să ne-mperechem amândoi". Fata recunoaște că ea era pasărea care țopăia înaintea fiului ei, apoi tinerii merg la popă și se cunună. Zâna îl duce pe fecior într-o pădure, ca să-i arate bordeiul în care locuiește ea, de fapt, un palat ce se află în mijlocul unui eleșteu fermecat. Îi spune lui Ion că trebuie să scape de farmecele unei vrăjitoare, al
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și avea o fată de 15 ani de măritat. „Foaia de zestre îi asigura ginerelui puțină avere, dar în orice caz sprijin în hirotonire și adăpost în casa și pe cheltuiala socrului vreme de un an” (14, p. 101). Se cunună cu Ileana și este numit "cântăreț cu leafă" la biserica socrului, neaprobându-i-se cererea în care solicită un post de preot la aceeași biserică, din lipsă de posturi. A doua zi de Crăciun a aceluiași an este ziua hirotonirii
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
făcut eu, Pavel.” Mai aflăm de un alt concept furat din teozofia geților - cununa slavei - cum se împăunează apostolul Petru în Întîia epistolă sobornicească a lui Petru la 5,4: ,,Și cînd se va arăta Păstorul cel mare, veți căpăta cununa, care nu se poate veșteji, a slavei.” Aici păstorul cel mare nu poate fi Moșe ci numai Poimandre din scrierile esenilor din Egipt pe care fariseii din Alexandria le cunoșteau foarte bine sau Moș Arimin de pe tăblițe. Saul în Epistola
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Xlll dar și mai tîrziu în culturile populațiilor din Capadocia și nu cum spun gunoierii de stîr-vuri că acest cult ar fi apărut nu se știe de unde prin secolul l sau ll al al erei noastre în imperiul roman. Dar cununa ca simbol al comuniunii și cunoașterii divine este menționată și pe tăblița 2 unde Zamolxe trece pe cabirii din insula Samos la religia crucii Mîntuitorului și îi binecuvîntează cu vin și pîine. Cînd se ia la ceartă cu Pitagora, spune
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mântuit 3. Improvizația a lui Roderick Usher, ilustrează, până la un punct, poezia de inspirație, al cărui model suprem rămâne aiodos-ul homeric. Ion Barbu însuși vedea în actul de creație poetica un arc peste timp, o reîntoarcere la "faptul poetic inițial: cunună înflorita și Lira"4, prin care, înțelege o anumita "atitudine rapsodica"5. Însă aiodos-ul antic apare adesea posedat de un furor poeticus și, inspirat de muze, glasul lui este, de aceea, profetic, iar el este văzut drept un mesager al
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a ardenței, a doua - a deznădejdii, cu atât mai puternice cu cât mai reprimate: „Să Te înșel, dă-mi timp, ca-ntotdeauna / Să pot cădea, vreau iarăși înălțime. / Să m-ofilesc, cer iarăși prospețime. // Eu, lanțuri iar, și iarăși Tu - cununa. Tu - iarăși adevărul, eu - minciuna.” Sunt numeroase expresiile aforistice care sintetizează starea de contradicție și angoasă, transpusă în vers. În Israel, C. este receptat mai ales pentru poemele sale inspirate din realitatea istorică și politică imediată, scrise pe un ton
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
în toate cele.”667 Pletora de calități nu putea cunoaște un climax decât în această transcendere a ființei iubite, angelizarea, eterizarea ei, ridicarea pe un piedestal al perfecțiunii morale și al frumuseții absolute: „Cea mai frumoasă și mai bună,/ Desăvârșirilor cunună”668. Pierderea acestei minuni, prin moartea care răpește femeia iubită, duce la tânguirea neconsolată și tragică a îndoliatului cavaler, ce se simte, după edenica existență alături de Dalba, lipsit de orice reper, de orice sprijin, nu mai poate da un sens
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de viță./ Purta-n rezil de aur păru-i moale/ și o cunună dalbă de petale/ Deasupra sa; mă juruiesc curat/ Pe-o lume că părea de-adevărat/ Aidoma la chip c-o mărgărită/ Jur împrejur cu alb chenăruită./ Era cununa de mărgăritar/ Din orient, dintr-unul singur, rar;/ și astfel verdele și aurul/ Deasupra, cu alb cercul dimprejur/ C-o mărgărită semăna, frumoasă./ [...] Femeie preafrumoasă, suflet blând,/ Urmând izvodul hronicarilor./ Căci cine multe-a povestire vrea,/ Să fie scurt, altmintreli
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]