1,876 matches
-
moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții În viață. Donița este Împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, Înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, Împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, În locuri deosebite. Iau apă Într-o doniță În care pun și busuioc, apoi se Înapoiază, repetând alte
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
-lea. Bradul era Împodobit cu hârtii colorate, cu beteală și cu o pâine având funcție simbolică. El era purtat de la casa miresei la aceea a socrului mare, unde era așezat pe casă. Într-un alt text despre obiceiurile care preced cununia religioasă, aparținând unei fete de 18 de ani; este relatat mersul ritual al miresei la apă, care are loc Într-o duminică dimineața pă șosea; la puț, se face o horă, se scoate apă Într-o găleată și se joacă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
au a face cu dușmanii Împăratului? Răspund și ei! Își pierde omul și capul cînd din toate părțile: unul trage cu pistolul, altul dă cu dinamită; scriu măscări și batjocuri prin cărți; pe la biserică nu dau, trăiesc cu femei fără cununie și nu-și botează copiii. Se dărîmă așa și Împărăția. Descendenți din vechi familii moldovenești, ca Feodor Feodorovici Carpinschi, Își făceau un merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei, cultivînd ideea că scopul urmărit
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
unei direcții, datul din umeri, Încruntatul) sau diferite acțiuni ceremoniale <ref id=”72”>Ibid., pp. 74-76 referință </ref>. Prin acțiuni ceremoniale nu trebuie să Înțelegem doar ceea ce În mod obișnuit Înseamnă ceremonie, cum ar fi ceremonia botezului, a Înmormântării, a cununiei, a Învestirii etc. Orice situație socială instituționalizată, În care pozițiile și acțiunile participanților trebuie să se conformeze unei anumite rânduieli, definită prin norme, reguli, obiceiuri, cutume, tradiții etc., intră În această categorie. Enunțurile au forțe și, mai ales, consecințe diferite
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
obișnuite și minuni. La începutul clasei a IV-a pot fi valorificate cunoștințele elevilor dobândite anterior dar și experiența lor de viață religioasă obținută în familie și prin participarea la sfintele slujbe (cunoștințe generale despre Sfintele Taine: Botez, Împărtășanie, Spovedanie, Cununie). Cu ajutorul pofesorului vor descrie momentele principale ale Sf. Taine și vor prezenta importanța acestora pentru mântuirea credincioșilor. Profeții Ilie și Daniel vor fi studiați ca modele de credință în perioada Vechiului Testament și, totodată elevii vor fi familiarizați cu importanța
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a șezat și au trăit cu familiile lor personalități de seamă ale orașului. Printre cei care au viețuit și au activat în jurul acestei biserici au fost și: Ioan Tăutu ctitor, Diplomat al Moldovei; Mihail Kogălniceanu, care aici a primit taina cununiei; Andronachi Donici juristconsult și profesor universitar (înmormântat în curtea bisericii); Dimitrie Mavrocordat logofăt; Ion și Gheorghe Ganea cu soția Profira; Costache, Radu și Ecaterina Negri; Dr. Costache și Elena Vârnav; Ștefan Catargiu logofăt; Neculai Milea vornic; Vasile Alecsandri poet național
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
ei, pe nume Scarlat, fiu al lui Alixandru Calimachi și de Princesa Eufrosina Calimach, născută Cantacuzino (+1875). Să mai menționăm aici și de Ecaterina Buciac, sora Doamnei Tudosca, prima soție a lui Vasile Lupu. Biserica Golia a fost și gazda cununiilor unor personalități de epocă, printre care cea a lui Constantin Duca cu fiica Domnului muntean Constantin Br�ncoveanu și, mai t�rziu, cea a lui Antioh Cantemir cu Catinca Ciaur. În vremea lui Alexandru Moruzi Vodă (1802-1806), în curtea bisericii
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
indulgențele vândute de Papă pe bani, care au scandalizat pe Luther". Dimpotrivă, în viziunea catolicismului, evlavia autentică e "aceea care se manifestă supusă, în comunitatea credincioșilor care iau parte prin Împărtășanie și prin celelalte Taine (botez, ungere cu Sfântul mir, cununie, spovedanie, preoție, maslu) la viața tainică a Bisericii, în care Dumnezeu lucrează sacramental, direct, cu puterea lui proprie (ex opere operarum) delegată urmașilor regulați ai lui Petru și ai celorlalți apostoli, care au dobândit putere să lege și să dezlege
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
îmbătat, niciodată? Ba da, dar numai de câteva ori. Jurământul nu ți l-ai călcat niciodată? De vreo trei ori nu l-am îndeplinit. La cârciumă te duci? Destul de des. Dar la biserică? Foarte rar. La botez, la câte-o cununie sau înmormântare. Păi vezi, dragul meu, toate acestea ce sunt altceva decât grele și urâte păcate? Prietenul tăcea, tulburat. Atunci am adăugat: Ce? Crezi că dacă n-ai omorât vreun om și n-ai furat este de-ajuns, ca să te
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
frumos, încât călugărul cel mai mare îl ia sub protecția lui; o slugă vede scrisoarea pecetluită, iar călugărul schimbă conținutul scrisorii, cerându-i astfel împărătesei să-l cunune cu fata ei și să-l facă împărat. A doua zi după cununie, împăratul cel șchiop se duce el însuși să vadă ce s-a întâmplat. După ce slugile sale sapă o groapă sub poartă pentru ginere, împăratul cade în groapa anume pregătită, iar cătanele îl acoperă cu pământ. Constantin devine împărat, acționează conform
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de la moarte] [Oprișan, IV], când Dumnezeu și cu Sf. Petru participă la o nuntă, iar "mamaia, mă-sa lu tatăl fetii", refuză să dăruiască douăzeci și cinci de ani nepoatei ei, cea care a fost ursită să moară după cinci zile de la cununie. Dumnezeu, cel care a dorit astfel să-i prelungească viața fetei, conchide: "-Ai văzut, Petre, că nu vrea să-i dea? Dar eu cum să-i dau? Dacă ea nu i-a dat fetei lu fecioru ei, eu cum sî-i
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
acestor câșlegi cade în ziua lăsatului de sec. În celelalte "câșlegi" se fac nunți mai mult pentru cei văduvi, "care au rămas cu mulți copii și care nu sunt în stare a îngriji cum se cuvine de dânșii." În ajunul cununiei și în ziua cununiei, dis-de-dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde "într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop construită, sau într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută din apă neîncepută, există bani de argint, lapte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ziua lăsatului de sec. În celelalte "câșlegi" se fac nunți mai mult pentru cei văduvi, "care au rămas cu mulți copii și care nu sunt în stare a îngriji cum se cuvine de dânșii." În ajunul cununiei și în ziua cununiei, dis-de-dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde "într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop construită, sau într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută din apă neîncepută, există bani de argint, lapte dulce, un fagure de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un atribut a lui Hypnos, divinitatea somnului la greci, frate geamăn cu Thanatos-zeul morții. [...] Semințele de mac sunt prezente în unele culte de pomenire a morților sau în actele magice de stimulare a ploii." Într-o altă poveste, Lumânările de cununie (Poveste). Omul de flori cu barba de busuioc (Niculiță-Voronca, II], un împărat avea o fată care nu putea să se mărite. Într-o zi, a intrat un fecior de împărat la ei în casă; pe unde pășea el, totul era
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-i amintea de fata abandonată în pădure, nu mai crede în legitimitatea legământului făcut. Călugărașul îi spune împăratului c-a văzut pe drum o fată jelind plecarea iubitului, iar prințul nu se mai poate despărți de călugăraș. Când se isprăvi cununia, se-ntoarseră toți acasă, după obiceiul nunților; iar când fu la masă să mănânce mirele și mireasa dintr-un ou (obicei consemnat în monografia lui Sim. FI. Marian despre nuntă), feciorul de-mpărat nu vrea să-ntingă, până n-o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
însărcinat cu fierberea pietrei, purtatul ploii, păzitul fulgerului și a tunetului; l-a luat "în răspăr" și pe balaur. Ultima ispravă a lui Ion: taie toți pomii de aur din grădina soarelui, când l-a văzut pe Soare gătit de cununie. Soarele, aflându-i toată istoria, îi înapoiază femeia pentru că ( "cine strică casa altuia, n-are loc nici în cer, nici pe pământ". Proverbul acesta exprimă o morală convenabilă omului obișnuit, garantată și conservatoare. Ion o ia pe zâna cea frumoasă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cel de împerechere în vederea procreării, identic cu sărbătoarea pastorală Nunta Oilor (14 octombrie), când se amestecau oile și berbecii pentru reproducere. Nunta, denumire înrudită cu nașii, nu cu mirii, obiceiul Punerii Mărului sau Pomului seara, în ajunul nunții, imediat după cununie sau chiar la un an după nuntă, la nașterea primului copil, scuturarea sau dezbrăcarea mărului împodobit de către naș, obiceiul atestat în țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă în prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, în special
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții în viață. Donița este împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, în locuri deosebite. Iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, apoi se înapoiază, repetând alte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-lea. Bradul era împodobit cu hârtii colorate, cu beteală și cu o pâine având funcție simbolică. El era purtat de la casa miresei la aceea a socrului mare, unde era așezat pe casă. Într-un alt text despre obiceiurile care preced cununia religioasă, aparținând unei fete de 18 de ani; este relatat mersul ritual al miresei la apă, care are loc într-o "duminică dimineața pă șosea"; la puț, se face o horă, se scoate apă într-o găleată și se joacă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
au a face cu dușmanii împăratului? Răspund și ei! Își pierde omul și capul cînd din toate părțile: unul trage cu pistolul, altul dă cu dinamită; scriu măscări și batjocuri prin cărți; pe la biserică nu dau, trăiesc cu femei fără cununie și nu-și botează copiii. Se dărîmă așa și împărăția“ (5, 341). Descendenți din vechi familii moldovenești, ca Feodor Feodorovici Carpinschi, „își făceau un merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei“, cultivînd ideea că
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și dragostea noastră să o văd crescând în fiecare zi tot mai mare, tot mai uriașă, ajungând la Dumnezeu, de unde a pornit scânteia ce a aprins inimile noastre de iubire reciprocă. Îmi amintesc că fiind copil și asistând la vreo cununie auzeam cuvintele care spuneau „că-și va lăsa omul pe mama și pe tatăl său și se va uni cu femeia sa și vor fi un trup” și aceleași cuvinte și despre femeie că se „va uni cu bărbatul său
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
înainte de a-mi veni șeful în inspecție. Rămâne deci stabilit că eu voi veni marți seara, probabil între 7 și 9. Hârtiile le trimit recomandat la Priponești și cer totodată să mi trimită procesul-verbal de afișare. Probabil că vom oficia cununia civilă în cele trei zile de sărbători, 5,6 și 7 ianuarie. Transmite sărutări de mâini lui tăticu și mămicăi și-i asigură de dragostea și respectul meu. De asemenea, transmite cele cuvenite tuturor cunoscuților. În ceea ce te privește, nici
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
data de 8 februarie a.c. ești la Buzău dimineața sau chiar de pe data de 7, unde vom veni cu toții, Lenuța, Măndica, probabil și Cheti și Gigi. Pe ziua de 9, după slujba de dimineață, adică la ora 12, vom face cununia religioasă. Venim la masă noi, nașii (de care vom aranja tot acum și de ei), familia și câteva rude. Cu trenul de 5-6 d. m. vom pleca amândoi pe zonă. Trebuie neapărat să-i fac o scrisoare lui Dionisie și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mine, tu la Focșani, te sfătuiesc să nu faci lucru acesta, căci ce impresie și-ar face Lenuța și toți ai noștri. Ar fi o cheltuială și o oboseală în plus... Să lăsăm totul până la 16 februarie când vom face cununia civilă, iar de nu va fi posibil și cea religioasă, vom căuta totuși să fim unul față de celălalt ceea ce ar trebui în realitate să fim. Admit punctul tău de vedere că de va fi posibil să facem cununia religioasă să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
vom face cununia civilă, iar de nu va fi posibil și cea religioasă, vom căuta totuși să fim unul față de celălalt ceea ce ar trebui în realitate să fim. Admit punctul tău de vedere că de va fi posibil să facem cununia religioasă să o lăsăm după Paști sau când va fi o vreme călduroasă și să-ți iei deocamdată un concediu pentru a putea fi împreună câtva timp cu noi înșine și cu dragostea noastră ce pe zi ce trece se
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]