2,824 matches
-
ca Cel Prea Înalt." 15. Dar ai fost aruncat în locuința morților, în adîncimile mormîntului! 16. Cei ce te văd se uită țintă mirați la tine, te privesc cu luare aminte și zic: Acesta este omul care făcea să se cutremure pămîntul, și zguduia împărățiile, 17. care prefăcea lumea în pustie, nimicea cetățile și nu dădea drumul prinșilor săi de război?" 18. Toți împărații neamurilor, da, toți, se odihnesc cu cinste, fiecare în mormîntul lui. 19. Dar tu ai fost aruncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Atunci, cei mai săraci vor putea naște și cei nenorociți vor putea să locuiască liniștiți, dar îți voi lăsa neamul să piară de foame, și ce va mai rămîne din tine va fi omorît. 31. Gemi, poartă! Bocește-te, cetate! Cutremură-te, toată țara Filistenilor! Căci un fum vine de la miază-noapte și șirurile vrăjmașului sunt strînse." 32. "Și ce va răspunde trimișilor poporului?" "Că Domnul a întemeiat Sionul, și că cei nenorociți din poporul Lui găsesc un loc de adăpost acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
nu darul ar avea vreo importanță, ci gesturile ce-l întovărășesc). Irina, care atât de ușor renunța la părerile ei literare sau la oricare alte credințe, aici insista. Într-o astfel de ocazie am avut o impresie care m-a cutremurat aproape. De dimineață îmi anunțase ziua ei, care trebuia să se întîmple peste două zile, și eu mă arătasem tot așa de contrar obiceiului. După masă mi-a venit cu noi argumente, ceea ce-mi sugera gânduri destul de curioase. După
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
străluciri albăstrii, mă privesc necontenit. E în stare să adoarmă cu ei deschiși, numai să mă vadă. Dar eu n-am liniște. Aplecat deasupra lor, mi se pare că au adâncuri așa de vaste, ignorate de noi amândoi, că mă cutremur. Asemenea călătorului care, pe vaporul cel mai sigur, se cutremură în fața valurilor veșnic reîncepute. Stau singur în seară, insulele s-au subțiat, au devenit transparente, au plutit pe valuri și apoi au dispărut. Numai cerul și apa, alburii și ondulate
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
cu ei deschiși, numai să mă vadă. Dar eu n-am liniște. Aplecat deasupra lor, mi se pare că au adâncuri așa de vaste, ignorate de noi amândoi, că mă cutremur. Asemenea călătorului care, pe vaporul cel mai sigur, se cutremură în fața valurilor veșnic reîncepute. Stau singur în seară, insulele s-au subțiat, au devenit transparente, au plutit pe valuri și apoi au dispărut. Numai cerul și apa, alburii și ondulate, formând împreună o imensă scoică deschisă. Un om mărunt vine
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
de o scândură neînsemnată ca să se salveze. Viky pleca la Cavarna; m-am decis să o întovărășesc. Ioana nu putea merge pe jos cei patru kilometri sub căldură și a rămas în port. La despărțire era tristă, ca și cum ar fi cutremurat-o o prevestire, ca și cum făcea un mare sacrificiu rămânând singură. Mă simțeam prea dornic de a schimba atmosfera și nu puteam renunța la drum. l-am spus o ultimă vorbă, pe care am căutat să o fac cât mai afectuoasă
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
de Rudolf Otto, anume mirum. Pustiul în care e părăsit regele Babiloniei se face locul unui mirum, întâlnirea sa produce imediat uimire și înfricoșare. Nu lipsa de sens îi este proprie, ci mai curând un nonsens teribil, apt să te cutremure. Prea multe însă nu se pot spune, căci nu e vorba de un înțeles ascuns ce așteaptă să fie dat la iveală. Cât privește celelalte două labirinturi, aflăm că sunt ridicate de oameni și la porunca unor oameni. Cu toate
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
din cauză că e rușinos. Ci întrucât apare rușinos (atât pentru Marcion și cei asemeni lui, cât și omenește în genere), nu e o rușine în cazul Fiului lui Dumnezeu. Nu e o rușine tocmai deoarece e rușinos, în stare să ne cutremure simțurile. Ambiguitatea termenului nu dispare complet, nici nu trebuie mers către așa ceva. Iar relația dintre cele două propoziții („non pudet, quia pudendum est“) nu e neapărat cauzală. Aș spune mai curând 156 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 154. că fiecare
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
a legii, mecanismul ei cinic, puterea ei monstruoasă. Nu e de mirare atunci că în interpretarea acestei povestiri prevalează anumite perspective. s-au făcut ușor referințe de natură ideologică, avându se în vedere acele regimuri politice și juridice care au cutremurat din temelii secolul XX. s-au făcut deopotrivă trimiteri la filozo fia de orientare existențialistă, spunându-se că ar fi vorba despre ceva cu totul absurd, fie ordinea ca atare a istoriei, fie existența omenească în ea însăși. Însă, cu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ce-i mai sfânt dat pentru lume. 9 iulie 2004 PE HAT ÎNGUST SUB STINSĂ STEA Cu suflet viforit de rele, Cu ironii cu fals surâs De care foarte mulți au râs, Averi au strâns în vremuri grele. Cu eu cutremurat de spaimă, Cu voia de-a avea mai mult - Tendință fântânind ocult - De cinste, trei cuvinte-ngaimă. Că tot ce are e o zgaibă, Că-n cinste-a stat mereu la post. Mulți știu și chiar spun pe de rost
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Rudolf Otto, anume mirum. Pus tiul în care e părăsit regele Babiloniei se face locul unui mirum, întâlnirea sa produce imediat uimire și înfricoșare. Nu lipsa de sens îi este proprie, ci mai curând un nonsens teribil, apt să te cutremure. Prea multe însă nu se pot spune, căci nu e vorba de un înțeles ascuns ce așteaptă să fie dat la iveală. Cât privește celelalte două labirinturi, aflăm că sunt ridicate de oameni și la porunca unor oameni. Cu toate
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
din cauză că e rușinos. Ci întrucât apare rușinos (atât pentru Marcion și cei asemeni lui, cât și omenește în genere), nu e o rușine în cazul Fiului lui Dumnezeu. Nu e o rușine tocmai deoarece e rușinos, în stare să ne cutremure simțurile. Ambiguitatea termenului nu dispare complet, nici nu trebuie mers către așa ceva. Iar relația dintre cele două propoziții („non pudet, quia pudendum est“) nu e neapărat cauzală. Aș spune mai curând 156 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 154. că fiecare
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
masivă a legii, mecanismul ei cinic, puterea ei monstruoasă. Nu e de mirare atunci că în interpretarea acestei povestiri prevalează anumite perspective. Sau făcut ușor referințe de natură ideologică, avându se în vedere acele regimuri politice și juridice care au cutremurat din temelii secolul XX. Sau făcut deopotrivă trimiteri la filozo fia de orientare existențialistă, spunânduse că ar fi vorba despre ceva cu totul absurd, fie ordinea ca atare a istoriei, fie existența omenească în ea însăși. Însă, cu astfel de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
asasinului, se trase înapoi, negru la față, iar trăsăturile i se înăspriră. — Poți să faci dovada? murmură încruntat. — Desigur. Te las pe tine să hotărăști când anume. Atunci, fă-o imediat. Cerul mi te-a trimis; dezvăluirile tale îi vor cutremura pe cei încă nehotărâți. O să-ți dau curând cuvântul. întinzând mâna, îl invită să urce cu el pe mica scară; de acolo, de sus, dominau adunarea. Sebastianus se întoarse o clipă să se asigure că Mataurus îl urmase, împreună cu Audbert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
oștirilor, care șade între heruvimi. Cei doi fii ai lui Eli, Hofni și Fineas, erau acolo, împreună cu chivotul legămîntului lui Dumnezeu. 5. Cînd a intrat chivotul legămîntului Domnului în tabără, tot Israelul a scos strigăte de bucurie, de s-a cutremurat pămîntul. 6. Răsunetul acestor strigăte a fost auzit de Filisteni, și au zis: "Ce înseamnă strigătele acestea care răsună în tabăra Evreilor?" Și au auzit că sosise chivotul Domnului în tabără. 7. Filistenii s-au temut, pentru că au crezut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
din Roman, mi-au ieșit înainte câteva rude, între care și mătușa mea, în doliu. Atunci am simțit ceva care nu se poate exprima. Pot spune ce mi s-a întîmplat în organism: mi s-au răzvrătit, mi s-au cutremurat toate organele interne: plămânii, inima, stomacul. Parcă le-ar fi amestecat cineva cu o mână, băgată în mine. M-am dus la casa noastră, unde-l adusese mort de la spital. Era o mulțime de oameni - mai multe femei. Galben și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Și la ora aia smintită a sunat-o pe Muriel din Long Island sau mai știu eu de unde și i-a cerut să se întâlnească în holul nu știu cărui hotel oribil ca să poată sta de vorbă. (Doamna de onoare s-a cutremurat cu subînțeles.) Și știți cum e Muriel. E atât de docilă încât lasă pe oricine s-o exploateze. Asta mă înnebunește! Numai oamenii buni se aleg cu ponoaseleă Oricum, fata s-a îmbrăcat, a luat un taxi, s-a instalat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
informație? am intervenit eu. Buzele îmi tremurau ca nebunele. Poți să mă întrebi, mi-a răspuns, uitându-se la doamna Silsburn și nu la mine. Mama lui Muriel a povestit acest lucru cu două ore în urmă, în timp ce Muriel se cutremura de plâns. Asta îți satisface curiozitatea? m-a întrebat, de astă dată fixându-mă pe mine. Brusc, a mutat buchetul de gardenii din mâna dreaptă în mâna stângă. A fost primul gest de obișnuită nervozitate pe care l-am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
O frântură de secundă m-am uitat la pahar cu un ochi critic, apoi, ca un erou încercat dintr-un film western, l-am dat pe gât dintr-o înghițitură. O acțiune, trebuie să menționez, de care îmi aduc aminte cutremurându-mă. Dar țineți seama că aveam douăzeci și trei de ani și că am făcut ceea ce, în împrejurări similare, ar fi făcut orice prostănac de douăzeci și trei de ani cu sânge roșu în vine. Nu țin să explic un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
cuvinte, Încercare zadarnică. Capul Îi vâjia, iar câteva momente avu senzația unor unor stupide „Halucinații!!”. Muncitorii Împreună cu șeful lor de echipă aveau mâinile deosebit de lungi, În timp ce fiecare mișcare a lor era făcută cu Încetinitorul...! În ce privește figurile lor, Tony Pavone se cutremură. Luaseră forme unele mai hidoase, mai Înfricoșetoare și mai diforme decât celelalte, Într-o așa manieră Încât, se socoti pierdut În imensitatea nebuloasă, aparținând unei alte lumi...!!! Închise ochii și-i deschise. Oamenii erau aceeași cum Îi știa din todeauna
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Petron”. „Aceste lacuri Îmi aparțin...” - interveni moșierul. Sunt deosebit de bogate În toate varietățile de pește, iar În partea de Sud a lacului Vegorrites, am reușit o imensă crescătorie de pește crap...!” În momentul când Tony Pavone auzi cuvântul „Pește”, se cutremură de groază. Amintirea suferințelor, a „Dansului Morții”, În care timp de douăzeci și patru de ore aproape părăsise această lume, Îi produse o sudoare rece pe șira spinării, și o vizibilă paloare a feții. Se strădui totuși să fie atent. Anteprenorul interveni
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mort, visânduse În viață...!! Vederea Încă Îi era extrem de tulbure, iar locul unde se afla evident părea ostil. Concentrându-și memoria, revăzu imaginea uriașului carnivor preistoric cu enorma lui gură deschisă năpustindu-se asupra lui, Încercând să recapituleze situația. Se cutremură de groză la gândul incontestabil, acum se află În burta hidosului Înfometat care desigur, Îl Înghițise fără al mai trece prin măsele!! De regulă niciodată nu purta un cuțit ori altă armă În caz de pericol, iar În prezent regreta
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
-i care nu aveau cum să se salveze din raza lui de acțiune...!! În fața acestei supreme tragedii, nervii lui Tony Pavone cedară, ridicând mâinile către Înaltul Cerului, Încercând să strige dar nu reuși să scoată decât unele sunete răgușite. Se cutremură de groază transpirând În timp ce o sudoare rece Îi brăzda șira spinării: frigul era tot mai pătrunzător, Înțelegând de fapt, Gică Popescu fusese acela care Îi salvase de la o moarte atât de stupidă...!!! Reuși să articuleze: „Prietene, domnule Gică Popescu, cer
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
manipulând frânghiile, unele rude apropiate a mortului, se reped la sicriu implorând groparii să-l mai țină În suspensie câteva secunde: nu-l bocise suficient apoi, arunându-se pe coșciug, Într-o isterie de strigăte și leșinuri Încât Întreaga asistență se cutremură, dându-le lacrimile. În această situație, te Întreb și mă Întreb: dacă noi toți suntem muritori și cunoaștem condiția existenței noastre planetare, nu trebue să ne agităm Însă trebue să privim viața ca un favor oferit de materia cosmică, profitând
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
diferență o primeai În bani lichizi. Recunoști...?” “N’am ce să recunosc, domnule colonel. Nu-i adevărat...!!” Contrar presiunii exercitate asupra lui Buga Niculae, acesta se ținea tare pe poziție iar pe Lct.Col.Tudose Ion să urle de se cutremurau geamurile Încăperii, făcând o teribilă paradă oratorică. “Tony Pavone, care a recunoscut toată șmecheria se află arestat de câteva zile fiind vecin de celulă cu tine. Ai curaj să faci o confruntare cu acest individ...?” “Nu am nimic de ascuns
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]