2,677 matches
-
propună unei domnișoare "o întrevedere diplomatică unde să discutăm chestiunea copulațiunei" și îi recomandă amicului din Paris să frecventeze muzeele pentru că acestea nu sunt decît "niște case de rendez-vous patronate de stat". Îi urează aceluiași "succes pe toată linia la dame" sau, mai la... obiect, "Fii forte amice, aruncă-te la p..." el fiind foarte bucuros că o damă fină ,,m-a lorgnat la masă". Deoarece "când nu găsești capitaluri din leagăn trebuie luptă mare" se gîndește la "un petit mariage
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
frecventeze muzeele pentru că acestea nu sunt decît "niște case de rendez-vous patronate de stat". Îi urează aceluiași "succes pe toată linia la dame" sau, mai la... obiect, "Fii forte amice, aruncă-te la p..." el fiind foarte bucuros că o damă fină ,,m-a lorgnat la masă". Deoarece "când nu găsești capitaluri din leagăn trebuie luptă mare" se gîndește la "un petit mariage" din moment ce nu poate ceea ce amicul a reușit deja să fie "mare consumator de champagne la o c... bătrână
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
s-a cabrat la simpla idee a unei limbi" spre deosebire de o jună franțuzoaică care se pare că a digerat cu grație "porcării fine". În capitala valahă urmează deviza Amor, glorie, bani; deși "în București e foarte greu de lucrat cu damele" a cunoscut o "zână [...] care trebuie să aibă după evaluările mele o bună rentă", arătîndu-se însă interesat și de o damă coaptă, dispusă să "protegeze primii pași ai unui tânăr dilettante". În momentele de derută exclamă dezamăgit Ce oameni! ce
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
porcării fine". În capitala valahă urmează deviza Amor, glorie, bani; deși "în București e foarte greu de lucrat cu damele" a cunoscut o "zână [...] care trebuie să aibă după evaluările mele o bună rentă", arătîndu-se însă interesat și de o damă coaptă, dispusă să "protegeze primii pași ai unui tânăr dilettante". În momentele de derută exclamă dezamăgit Ce oameni! ce timpuri!, conștient de marile pericole ce pîndesc viața unui tînăr: "...profită de viață, cu atâta te alegi, dar ferește-te să
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
atâta te alegi, dar ferește-te să nu te avariezi, syphilisul e îngrozitor ce victime face"; dorește devotament ("Pentru ca să mi-o fac devotată, îi voi propune un mic joc între caisa ei și banana mea"), are regrete privind Berlinul "unde damele sunt atât de binevoitoare", intră în criză de timp ("trebuie să merg în oraș [...] să-mi găsesc femella prin Lipscani") fapt care îl mobilizează total mai ales cînd abordează o călugăriță ("Cinci minute după ce am abordat-o în întuneric, i-
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
îndemîna cititorului și date din certificatul de naștere a lui Mateiu, fiul Mariei Constantinescu, 20 ani, rentieră, București, strada Frumoasă, nr.14 și al lui Ioan I. Caragiali, 33 ani, rentier, aceeași adresă. Deoarece Maria Constantinescu nu era une grande dame precum Maria Sion, fiul nu i-a prezentat-o niciodată, avînd în vedere și amănuntul că nora era cu cinci ani mai în vîrstă decît soacra! Din scrisorile expediate la Sionu din San Remo rezultă o deplină armonie și dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Zițo, Zițo, tu mi le faci toate, tu m-ai dus la "Iunion", tu ai dat nas amploiatului să se ție după noi, de mi-am găsit beleaua cu Chiriac... Zița: Cu Chiriac?" Se pot adăuga mijloace paralingvistice (În Bubico, dama din tren vorbește de Bismark, dulăul ofițerului care stă cu chirie la Papadopolina și... "tușește cu mult înțeles"), se pot evoca spații ale confortului erotic (Tren de plăcere: soțul află de la soacră-sa că "Miții i-a dat odaia lui
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
temniței pe nedrept și a morții, a Ortodoxiei române spurcate de vrăjmași a devenit un "spectacol" macabru de "primitivism românesc", dar și o "creație" de bonton, "gustată" pe scenele lumii și comentată în foaierele teatrelor de "lumea bună", "intelectuali" și damele lor de companie, de cele mai multe ori mult mai curate decât prostituații din așa-zisa cultură fără spirit de azi. Flămânzii de dreptate își poartă crucea în închisori, despărțiți acum, maicile aiurea și Părintele singur 141. Spuneam în deschiderea prezentului subcapitol
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
fi loviți cu piciorul sau cu pumnul, cu cuțitul, cu un glonț sau cu o bombă. Aceia care sînt supuși violențelor văd de fapt că sînt tratați, după cum a formulat Aristotel, ca "o piesă înaintată singură dintr-un joc de dame" sau (după cum tot el spune în altă parte) ca un animal sălbatic "hăituit de vînători". Formularea lui Aristotel presupune, desigur, probabilitatea violenței atît în domeniul prepolitic al oikos, cît și lumea "barbară" extrapolitică de dincolo de polis. "Lumea ar fi un
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
on Lyotard's The Postmodern Condition", op. cit., și studiul meu în pregătire despre viața, timpurile, opera politică și estetică a lui Václav Havel, intitulat provizoriu The Temptations of Power, Londra, München și New York, 1999. 35 Alasdair MacIntyre, After Virtue, Notre Dame, 1981, p. 245. 36 Michel Foucault, "The Ethic of Care for the Self as a Practice of Freedom", în J. Bernauer și D. Rasmunssen (ed.), The Final Foucault, Boston, Mass., 1988, pp. 20, 18. 1 Vezi, de exemplu, primele discuții
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
examinat în Franco Venturi, Italy and the Enlightenment: Studies in a Cosmopolitan Century, New York, 1972. Vezi și Thomas J. Schlereth, The Cosmopolitan Ideal in Enlightenment Thought: Its Form and Function in the Ideas of Franklin, Hume and Voltaire, 1694-1790, Notre Dame și Londra, 1977; Eugen Lemberg, Geschichte des Nationalismus in Europa Stuttgart, 1950, pp. 123-127; Joseph Texte, Jean-Jacques Rousseau and the Cosmopolitan Spirit in Literature: A Study of the Literary Relations between France and England during the Eighteenth Century, Londra și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
0,27 64 0,28 87 0,43 134 0,75 336 0,50 Vă plimbați, mergeți la meci, cinema etc. 44 2,27 65 2,37 87 3,22 133 3,78 336 3,15 Jucați un joc (șah, dame, scrabble etc.) 43 1,05 63 1,49 87 1,62 133 1,86 333 1,62 Meșteriți, faceți activității casnice, cusut, croșetat 44 2,61 65 3,42 85 3,71 134 4,10 334 3,68 Pictați, cîntați
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
0,95 60 0,80 77 0,94 124 1,31 308 1,06 Vă plimbați, mergeți la meci, cinema etc. 40 2,35 60 2,18 77 3,01 124 2,60 308 2,56 Jucați un joc (șah, dame, scrabble etc.) 39 2,08 60 2,20 77 2,65 123 2,41 306 2,38 Meșteriți, faceți activității casnice, cusut, croșetat 40 2,20 60 2,78 77 2,56 123 2,00 306 2,32 Pictați, cîntați
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
0,59 34 0,38 33 0,97 336 0,50 Vă plimbați, mergeți la meci, cinema etc. 61 2,56 50 2,90 156 3,32 34 3,03 32 4,13 336 3,15 Jucați un joc (șah, dame, scrabble etc.) 59 1,07 50 1,32 154 1,69 34 2,35 33 2,18 333 1,62 Meșteriți, faceți activități casnice, cusut, croșetat 60 3,38 50 3,44 155 3,97 34 2,82 32 4
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
1,26 27 1,70 49 1,22 308 1,06 Vă plimbați, mergeți la meci, cinema etc. 24 2,38 96 2,11 111 2,77 27 3,00 49 2,86 308 2,56 Jucați un joc (șah, dame, scrabble etc.) 24 1,50 96 2,11 111 2,93 26 2,15 48 2,21 306 2,38 Meșteriți, faceți activități casnice, cusut, croșetat 24 2,33 95 2,16 110 2,30 27 2,70 49 2
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în sfârșit la înrudirea adevărată prin Fabia. Fabia este stimată de Marcia, soția lui Fabius; aceasta a iubit-o dintotdeauna, încă din copilărie și a primit-o printre tovarășele ei (comites); mătușa lui Augustus (matertera Caesaris) o avusese înainte printre damele sale de companie. Ovidiu a trăit fără pată, cu excepția ultimei părți a vieții sale (Proxima pars vitae transilienda meae: v. 146); dar, pentru a nu vorbi de el însuși, spune ca Fabia să rămână în grija lor (a Fabiilor) [Ne
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
altminteri firesc, cu eșecul caraghiosului proiect matrimonial și destrămarea iluziei mincinoase. În final, Diomo aduce lui Lulù vestea că aventurile ei ajunseseră să fie cunoscute de toată lumea, inclusiv de Andrei, și îi propune să plece împreună în străinătate, reputația femeii ("dama de la hotel Astoria") fiind definitiv compromisă. Realist, "grecul" sancționează idila dintre cei doi îndrăgostiți care nu făceau decât să se înșele unul pe celălalt. Resemnată, Lulù se pregătește de plecare. Aceasta este povestea, căreia Lovinescu îi adaugă la ediția din
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
I.B. Tauris Publishers, Londra, New York, 1997. Tsygankov Andrei, Russia's Foreign Policy: Change and Continuity în Național Identity, Rowman and Littlefield Publishers, 2006. Tsygankov Andrei, Whose World Order ? Russia' Perceptions of American Ideas after the Cold War, University of Notre Dame Press, Notre Dame, 2004. Tsygankov Andrei, Pathways after empire: național identity and foreign economic policy în the post-Soviet world, Rowman & Littlefield, Lanham, MD., Oxford, 2001. Van Oudenaren Jan, Détente în Europe : the Soviet Union and the West since 1953, Duke
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Londra, New York, 1997. Tsygankov Andrei, Russia's Foreign Policy: Change and Continuity în Național Identity, Rowman and Littlefield Publishers, 2006. Tsygankov Andrei, Whose World Order ? Russia' Perceptions of American Ideas after the Cold War, University of Notre Dame Press, Notre Dame, 2004. Tsygankov Andrei, Pathways after empire: național identity and foreign economic policy în the post-Soviet world, Rowman & Littlefield, Lanham, MD., Oxford, 2001. Van Oudenaren Jan, Détente în Europe : the Soviet Union and the West since 1953, Duke University Press, Durham
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Cambridge, 1999; Ted Hopf, Social Construction of Internațional Politics. Identities and Foreign Policies, Moscow, 1955 and 1999, Cornell University Press, Ithaca, 2002; Andrei Tsygankov, Whose World Order? Russia's Perceptions of American Ideas after the Cold War, University of Notre Dame Press, Notre Dame, 2004 și Andrei Tsygankov, Russia's Foreign Policy: Change and Continuity în Național Identity, Rowman and Littlefield Publishers, 2006. 1 Angela Stent, Russia and Germany reborn: unification, the Soviet collapse, and the new Europe, Princeton University Press
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Hopf, Social Construction of Internațional Politics. Identities and Foreign Policies, Moscow, 1955 and 1999, Cornell University Press, Ithaca, 2002; Andrei Tsygankov, Whose World Order? Russia's Perceptions of American Ideas after the Cold War, University of Notre Dame Press, Notre Dame, 2004 și Andrei Tsygankov, Russia's Foreign Policy: Change and Continuity în Național Identity, Rowman and Littlefield Publishers, 2006. 1 Angela Stent, Russia and Germany reborn: unification, the Soviet collapse, and the new Europe, Princeton University Press, New Jersey, 1999
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
am învățat împreună, eu o făceam pe băiatul și Țuți era fata, adică eu îl conduceam pe el. Unu-doi, unu-doi, am învățat tangoul, altceva nu știam. Și atunci, la balul dat de Școala normală „Vasile Lupu”, la un dame-n tango, când Olga m-a invitat pe mine și Elena pe Țuți, ne-am făcut de râs, mai mult Țuți, care învățase tangoul pe dos. Eu cu Olga, elevă acum la această școală, plin de emoții și timid ca
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
între anii 1884-1926. După cel de-al Doilea Război Mondial se impune stilul internațional (International Style) care se caracterizează prin funcționalitate. Cel mai important reprezentant al acestui stil este francezul Le Corbusier care între anii 1950-1955 a realizat Capela Notre Dame din Ronchamps. Alte capodopere ale stilului internațional sunt: a) Catedrala din Brazilia realizată de Oscar Niemeyer; b) Biserica protestantă din New York; c) Stilul românesc al bisericilor ortodoxe Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au impus
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
asupra faptului că am fi avut mai mult succes în combaterea comunismului dacă principiul de bază al politicii noastre externe ar fi fost respectul pentru drepturile omului. La patru luni după preluarea funcției, într-un discurs inaugural ținut la Notre Dame, președintele Carter a explicat noile metode de abordare ale Americii. Deși s-a declarat împotriva "maximelor morale simpliste", el a adăugat că America are atât de multă încredere în metodele democratice, încât nu va mai fi tentată să folosească tactici
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
Citatul îi aparține reverendului Martin Luther King Jr., fiind inclus în "Beyond Vietnam". Discursul a fost ținut în fața Clergy and Laity Concerned about Vietnam, Riverside Church, New York, 4 aprilie 1967. 39 Discursul inaugural al președintelui Jimmy Carter, Universitatea din Notre Dame, South Bend, Ind., 22 mai 1977. 40 Gary Sick, All Fall Down, Random House, New York, 1985, pp. 54-55. 41 Bernard Lewis, From Babel to Dragomans: Interpreting the Middle East, Oxford University Press, New York, 2004, pp. 285. 42 Conversație telefonică între
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]