KorAP: Find »[drukola/base=darie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...123 >

3,068 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909

se pare mie sau sunt pe-aici milioane de greieri? M-au asurzit... - Sunt greieri, domnule elev, spuse Zamfira. Sunt mulți, dar așa sunt totdeauna la vremea asta... Poate n-ați mai fost de mult pe la țară, vara, adăugă zâmbind. Darie își scosese casca și-l privi câtva timp nehotărât. Apoi, brusc, se întoarse și porni din nou. - Curios vis, reîncepu după o lungă tăcere. Nu-i pot da de rost. De ce mi s-o fi părut mie atunci, în vis

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
voi din urmă, era atât de important? E curios, nu e așa? întrebă întorcînd capul spre Zamfira. - Visuri, spuse Zamfira. Cine poate să le dea de rost? - Au și visele tâlcul lor, dacă știi cum să le tălmăcești, vorbi Iliescu. Darie clătină din cap, gânditor, și grăbi brusc pasul. - Nu, eu mă gândeam la altceva, de-aceea spusesem că-i curios. E curios pentru că în vis eram convins, pe de o parte, că acele câteva cuvinte pe care începusem să i

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
și trecu mâna prin păr. Apoi începu să se frece, absent, pe frunte. - E grea, începu Zamfira, e grea filozofia. - Este cea mai grea, continuă Iliescu. Și este cea mai grei pentru că n-ai cum să-i dai de rost... Darie își așezase absent casca pe cap. - Ce e mai curios, începu el cu o voce gravă, aproape severă, este că atunci, în vis, aveam dreptate. Am uitat. Am uitat ce mă pregăteam să-i spun lui Ivan. Probabil că mă

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
Vă uitați când la stânga, când la dreapta, și urmăriți cum se clatină porumbii. Când vreți să vă odihniți o clipă, să vă trageți răsuflarea, ne fluierați ușor, și ne oprim și noi și vă așteptăm... Pe aici, își dădu seama Darie, greierii se împuținaseră, sau poate amuțeau la apropierea lor. Se întunecase, dar nu pătrundea de nicăieri nici o adiere, și văzduhul era încă încins, și din foile uscate de porumb pe care le atingea se ridica o pulbere înecăcioasă, amăruie. Încerca

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
din urmă m-a secătuit. N-am mai luat drumul ăsta de câțiva ani. Urcam Piatra-Craiului pe la Omul. Uitasem că pe aici urcușul e atât de abrupt... Și aș vrea să ascult și sfârșitul povestirii, adăugă. M-ai făcut curios... Darie își căută pachetul cu țigări. - Evident, Laura e convinsă că, într-un fel sau altul, Ivan ne-a binecuvântat, și binecuvântarea lui ne-a purtat noroc. - Nu mai aprinde țigara, îl întrerupse Arhip. Mai așteaptă. Ești încă obosit. Te-a

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
într-un fel sau altul, Ivan ne-a binecuvântat, și binecuvântarea lui ne-a purtat noroc. - Nu mai aprinde țigara, îl întrerupse Arhip. Mai așteaptă. Ești încă obosit. Te-a obosit și pe dumneata urcușul. - Ce este mai curios, continuă Darie punîndu-și cuminte pachetul cu țigări în buzunar, este că o singură clipă nu m-am întrebat ce căuta acolo Ivan, atât de grav rănit, singur în mijlocul lanurilor de porumb, unde nu fuseseră lupte, locuri pe care avioanele germane de vânătoare

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
Cum știți prea bine, contradicțiile sau inconsecvențele sunt de două moduri: cele evidente chiar dinlăuntrul sistemului de referință, și cele care ni se descoperă ca atare, ni se arată că sunt contradicții sau inconsecvențe numai când le privim din afara sistemului. Darie îl ascultase pe gânduri, fumând absent. - E curios, începu el târziu, dar acum, că te privesc mai bine, îmi dau seama cât de mult semeni cu Ivan. Cu toate că, aparent, nu ai nimic din Ivan. Dar repet, și subliniez: asta numai

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
de foarte curând, acum cinci-șase ceasuri sunt eu. Așa că înțeleg foarte bine: erai gata să mă întrebi ce cred eu că s-a petrecut în mintea lui Ivan. Nu mă supăr. Întreabă-mă, și am să încerc să-ți răspund. Darie râse încurcat, apoi ridică din umeri și întoarse capul, căutând o piatră pe care să-și stingă țigarea. - Dumneavoastră, tehnologii, sociologii, psihologii, sunteți oameni foarte ciudați. Dar nu cred că lucrurile sunt întotdeauna atât de simple pe cât le vedeți dumneavoastră

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
care, mi se părea atunci, surprinsesem, ca într-o ecuație de gradul I simplă, secretul condiției umane... - Tot despre Ivan vorbiți? îl întrebă Laura, răsărind deodată în spatele lor. Unde ați ajuns? - Dar tu pe unde ai venit? o întrebă surprins Darie. Cum de nu te-am văzut? - Am fost după cumpărături, spuse Laura așezîndu-se cu un suspin de ușurare. Sunt frântă de oboseală... - Dar ceilalți unde sunt? întrebă Darie întorcînd capul. - Vin și ei într-o clipă. Adela s-a oprit

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
Unde ați ajuns? - Dar tu pe unde ai venit? o întrebă surprins Darie. Cum de nu te-am văzut? - Am fost după cumpărături, spuse Laura așezîndu-se cu un suspin de ușurare. Sunt frântă de oboseală... - Dar ceilalți unde sunt? întrebă Darie întorcînd capul. - Vin și ei într-o clipă. Adela s-a oprit la chioșc, să cumpere ziare, și doctorul cu mama și ceilalți au trecut pe la vecini, să vadă dacă ne mai împrumută ceva lemne. Că s-a făcut frig

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
într-o clipă. Adela s-a oprit la chioșc, să cumpere ziare, și doctorul cu mama și ceilalți au trecut pe la vecini, să vadă dacă ne mai împrumută ceva lemne. Că s-a făcut frig, și parcă stă să ningă... Darie își dădu seama că mângâie cu amândouă palmele spetezele fotoliului și zâmbi misterios. - Va trebui să-mi dezvăluiți și mie într-o zi povestea acestui fotoliu, spuse. Am impresia că de câte ori îmi aduc aminte de Ivan, mai precis, de câte ori îmi

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
aduc aminte de Ivan, mai precis, de câte ori îmi aduc aminte de el în acest fotoliu, ori visez, ori mă trezesc din vis... - De data aceasta n-a fost nici una, nici alta, îl întrerupse Arhip. - Ce vrei să spui? îl întrebă Darie turburat, privindu-l fix. Arhip ridică din umeri. - Cum s-ar mai putea spune altfel? Ai încercat formularea "o serie de evidențe mutual contradictorii", dar nu păreai prea entuziasmat. Atunci, să mai căutăm, adăugă depărtîndu-se, să mai căutăm... Îl privea

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
adăugă depărtîndu-se, să mai căutăm... Îl privea cum se depărtează, mâhnit și furios totodată că nu mai poate adăuga nimic. - Alors, nous sommes foutus! șopti. Il n'y a plus d'espoir. Foutus pour l'éternité!... - Nous sommes foutus! repetă Darie printre dinți când Zamfira le făcu semn de plecare. Foutus pour l'éternité! Ieșiseră la un drum prost, de căruțe, șerpuind, zdrențuit de gropi, printre lanurile de porumb. Se auzi din nou, izbucnind parcă din toate părțile odată, larma greierilor

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
plecare. Foutus pour l'éternité! Ieșiseră la un drum prost, de căruțe, șerpuind, zdrențuit de gropi, printre lanurile de porumb. Se auzi din nou, izbucnind parcă din toate părțile odată, larma greierilor. Acum, că scăpaseră din porumbiște, își scoseseră căștile; Darie o ținea în mână, și ceilalți le atârnaseră de ranițe. Cerul începuse să sticlească, dar nu se simțea încă răcoarea nopții. - Nu mai spuneți nimic, domnule elev, vorbi Zamfira. Trebuie că sunteți ostenit... - Acum, că a trecut de miezul nopții

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
Nu mai spuneți nimic, domnule elev, vorbi Zamfira. Trebuie că sunteți ostenit... - Acum, că a trecut de miezul nopții, putem vorbi mai cu curaj, adăugă Iliescu. Până om da de șosea. Acolo, iar trebuie să fim cu băgare de seamă... Darie regăsise batista în buzunarul de sus al tunicii și începu să-și șteargă în neștire fruntea și obrazul. - Mă băieți, întrebă el târziu, voi știți bine că ăsta-i drumul? - Acesta-i, domnule elev, îl liniști Zamfira. Uitați-vă la

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
băieți, întrebă el târziu, voi știți bine că ăsta-i drumul? - Acesta-i, domnule elev, îl liniști Zamfira. Uitați-vă la stele. Am făcut doar un ocol ca să nu cădem în sat, dar încolo mergem bine. Ne ținem după ruși... Darie privi în treacăt cadranul fosforescent. - Acum e unu fără douăzeci și cinci de minute, spuse. Dacă dăm curând de șosea, și totul iese bine, putem mărșălui până aproape de patru. După aceea, spuneați, trebuie să ne ascundem iarăși în porumbiște. Dar dacă încep

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
la capăt, n-aveți grijă, repetă. - De mâncat, o să mâncăm ce-am mâncat în noaptea asta, reluă Iliescu. Porumb. Păcat că e cam trecut și nu putem face jăratic să-l coacem, dar e bun și așa. Ține de foame. Darie se hotărî să-și vâre batista în buzunar, tocmai când bocancul i se afundă într-o groapă. Era gata să cadă, cu ranița alunecîndu-i brusc pe ceafă, când îl prinse de braț Zamfira. - Doamne-ajută! că dacă vă scrânteați piciorul tocmai

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
cu ranița alunecîndu-i brusc pe ceafă, când îl prinse de braț Zamfira. - Doamne-ajută! că dacă vă scrânteați piciorul tocmai acum, nu era bine. - Când aluneci într-o groapă și nu cazi, se spune că e semn bun, își aminti Iliescu. Darie își îndesă batista în buzunar. - Pentru că veni vorba de groapă, începu el zâmbind, voiam mai demult să vă întreb de ce v-ați căznit să-i săpați lui Ivan o goapă atât de somptuoasă, vreau să spun atât de mare. - Nu

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
de ce v-ați căznit să-i săpați lui Ivan o goapă atât de somptuoasă, vreau să spun atât de mare. - Nu era mare, domnule elev, făcu Zamfira. Groapă de creștin, ca toate gropile. - Când ați început să săpați, îl întrerupse Darie, erați la doi metri și mai bine unul de altul. S-ar fi spus că vă pregăteați să îngropați o patrulă întreagă... Și începu să râdă, dintr-o dată bine dispus, ca și cum și setea și oboseala i-ar fi dispărut ca

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
unul de altul. S-ar fi spus că vă pregăteați să îngropați o patrulă întreagă... Și începu să râdă, dintr-o dată bine dispus, ca și cum și setea și oboseala i-ar fi dispărut ca prin farmec. Râseră și ei deși, înțelese Darie, râdeau mai mult ca să-i facă plăcere. - Doamne ferește! spuse târziu Zamfira. Dar să știți că n-avea doi metri... - Acum că stau și mă gândesc, începu Iliescu, dumneavoastră n-aveați cum s-o vedeți, domnule elev, pentru că intraserați în porumbiște

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
mai târziu, groapa era aproape gata, și le-am făcut semn de departe, cu lopețile, dar ne văzuseră și ei și n-au mai mitraliat pe lângă noi... N-a fost așa, Zamfira? - Așa a fost, cum spune Iliescu, întări Zamfira. Darie începu din nou să râdă. - Cu atât mai bine. Asta înseamnă că începusem să visez înainte de a adormi. Mi s-a mai întîmplat și altă dată, adăugă. Apoi tăcu, absent. După vreun sfert de ceas, Iliescu porni repede înainte, plecîndu-se

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
miros de iarbă uscată și benzină. Zărise de departe arborele crescut singuratic și îi fluieră scurt, să se îndrepte într-acolo, să se odihnească. Dar Zamfira îi făcu semn cu brațul să meargă înainte, după el. - Nous sommes foutus! șuieră Darie printre dinți. Ar fi vrut să poată scuipa, ca Iliescu, dar gura îi era uscată, și în acea clipă simți, cu surprindere, aproape cu spaimă, că i se face dintr-o dată frig. Încercă să grăbească pasul dar aproape nu-și

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
ori. - De ce v-a fost frică, domnule filozof? se auzi întrebă în șoaptă. Întoarse speriat capul și dădu cu ochii de Pricopie. Îl aștepta lângă pom, cu câinele lângă el. Zâmbea. - De ce v-a fost frică? îl întrebă văzând că Darie rămăsese cu privirile pironite asupra lui. - Dar ce-i cu dumneavoastră, aici, domnule doctor? Cum ați ajuns aici? Oboseala îi pierise deodată și se apropie de el repede, înviorat. - Unde vă este unitatea? întrebă din nou, ajuns în fața lui. În

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
mai căutați? Celalt îl privea cu același zâmbet senin și totodată ironic. - Eu v-am pus o întrebare, domnule filozof, și văd că nu voiți să răspundeți. Îmi spuneați că suntem indestructibili. Atunci, de ce v-a fost frică? - Ivan! șopti Darie. - Nu mă cheamă așa, dar nu mă supăr. Spuneți-mi cum vreți. Spuneți-mi Ivan. Darie făcu încă un pas spre el. - Așadar, știai românește, și nu ne-ai spus nimic. Ne-ai lăsat să ne chinuim... - Acum înțelegem toate

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
o întrebare, domnule filozof, și văd că nu voiți să răspundeți. Îmi spuneați că suntem indestructibili. Atunci, de ce v-a fost frică? - Ivan! șopti Darie. - Nu mă cheamă așa, dar nu mă supăr. Spuneți-mi cum vreți. Spuneți-mi Ivan. Darie făcu încă un pas spre el. - Așadar, știai românește, și nu ne-ai spus nimic. Ne-ai lăsat să ne chinuim... - Acum înțelegem toate limbile, îl întrerupse Ivan. Dar nu mai are importanță, că nu mai avem nevoie de ele

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]