2,277 matches
-
pace și liniște. Dacă aceasta este starea celui care a trecut Dincolo, stare pe care noi o putem doar intui citindu-i-o pe chip atunci În clipele marii treceri, să vedem ce se Întâmplă cu cei din juru-i, ce datini și ce rânduieli cred ei că trebuie să Împlinească. Exceptând morțile survenite În urma unor accidente sau când este vorba de vreun suicid, situații care, cred ei, se datorează ceasului rău sau că cel necurat a pus stăpânire pe sufletul lui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lor s-a ajuns mai ușor la creștinism. Chiar până În zilele noastre se crede că În primele trei zile după moarte sufletul defunctului veghează prin preajmă și vede tot ce se Întâmplă, fiind atent mai ales dacă se respectă toate datinile. A treia zi, după slujba de pomenire, avea loc micul praznic când se dădeau de pomană din hainele defunctului. Până la patruzeci de zile se credea că sufletul colindă toate locurile pe unde a umblat În timpul vieții, iar apoi trece prin
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Mureșului, chiar dacă nu sunt oameni de condei, dar probabil sunt oameni de afaceri ori politicieni abili care chiar să fi pus umărul la falimentarea acestei industrii. Eu scriu despre Gălăuțașul și gălăuțenii mai de demult, despre profitul lor moral, despre datini și obiceiuri care n-aș fi vrut să se piardă prin negura vremii. De aceea vă mărturisesc că nu mă preocupă să scriu o istorie a industriei lemnului din aceste locuri. Preocupările mele țin de literatură. Cartea aceasta am dat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lor, noi nu avem nevoie de o dezvoltare organică, ci de o Îmbogățire grabnică a unora. Mijloacele prin care se realizează aceasta nu contează dacă ține de moralitate. Care este rezultatul? Satul este depopulat de tineri, populația lui fiind Îmbătrânită. Datinile și obiceiurile pitorești au dispărut și ele. Cătunele mărginașe În care cândva fremăta viața și În care locuiau cei mai vrednici gospodari, acum sunt pustii. Doar ici-acolo a mai rămas câte o casă În care Își găsesc sălaș sălbăticiunile
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
tip comunitar iar societățile ca entități globale exprimă voința reflexivă. Tőnnies face în felul acesta diferenta între Gemeinschaft comunitate și Gesellschaft societate. Gemeinschaft (familia, satul) prin autenticitatea ei, ar fi un tot organic, un organism viu, bine integrat, întemeiat pe datini și trăiri comune, în vreme ce societatea (orașul, statul) ulterior comunității prin evoluție ar fi un agregat complex dar artificial, întemeiat pe convenții, opinie publică și legislație. Pornind de la nivelurile pe care se structurează voința organică, Tőnnies distinge trei tipuri de comunități
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
publicate în ziare și reviste, peste 700 de editoriale, mii de emisiuni și interviuri, inclusiv cu 6 Președinți de Stat, Regele Mihai I, 14 Prim-miniștri, parlamentari europeni, etc. Diferite extrase și broșuri, printre care <UNISON RADIO, continuă...>, 1999, O datină spectacol Ursul (1980), ș.a. Evoluția învățământului vasluian până în 1859, Extras din Anuarul Inst. A.D.Xenopol, an XVII, 1980 ș.a. Colaborator la Adevărul, Albina, Anuarul Institutului de istorie “A. D. Xenopol”, Clepsidra, Clopotul, Cronica, Gazeta de est, Revista „Baadul Literar”, „13 PLUS
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
pîine? Nu sorb în loc de bere mîl ? Au nu deplîng bărbații plecați de lîngă soațe? Au nu plîng fete smulse din brațul celor dragi? Nu plîng plăpînzii prunci, cosiți mult prea devreme? Străjerule, te du, deschide-i poarta, Primește-o după datina străveche!. Urmează ritualul trecerii prin fața celor șapte porți infernale, pînă ce oaspetele „de sus” ajunge în fața stăpînei întunericului, noroiului și plîngerii. La fiecare poartă, Iștar este deposedată, ca și Inanna, de însemnele divine. Probabil că trecerea timpului, de la o variantă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu intenția de a da un spor de credibilitate spuselor. De fapt, moda timpului era să se gîndească în manieră lexicală: orice bun cultural intrat în inventarul lingvistic devine automat național. Limba decide, iar punerea în practică, prin ritual și datină, confirmă. Pe Săulescu nu l-a interesat decît „prezența” Caloianului și a Paparudei în repertoriul viu al obiceiurilor agrare românești. Nu s-a întrebat ce se ascunde în spatele cuvintelor. Nici etimologiștii nu au mers prea departe, cu toate că au dezvoltat studii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de feciori, Mari colindători. Înainte le ieșeà-re, Le ieșea Sfînta Marie, C-un colac de grîù, C-o ploscă de vinu. Din colac tăià-re, Cu plosca-nchina-re, Din gură-ntrebà-re... Semn distinctiv: Maica îi întîmpină pe cetași cu daruri, potrivit momentului și datinei, amănunt care nu apare în niciuna dintre variantele propriu-zis mioritice. Apoi: Cam pe drumul mare, Domnului nostru, Cam pe lîngă cale, Ciată de voinici Cu cai pogonici. 'Nainte le iasă Cea Sfîntă Mărie C-un colac de grîu, C-o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de seamă în săvîrșirea tainei euharistice. Reține și preotul Marian: „... ca atît scăldătoarea cît și corpul celui ce se va scălda într-însa, mai cu seamă dacă acela e copil să miroasă frumos”. Și reia, în scopul lărgirii schiței ritualice: „Datina spălării cu vin și a ungerii cadavrului cu diferite unsori mirositoare o întîmpină foarte adesea”. Putea să adauge că modelul se află în Sfînta Evanghelie, ca îndrumare ritualistică ante și postmortem. Prin scaldă, busuiocul ajută la transsubstanțializarea corpului pămîntesc al
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
este afacerea cu negustorul David. Ca să intre în rol, acesta mărturisește că a făcut multe tranzacții cu Nechifor Lipan. Uneori a cîștigat, alteori a pierdut. „Atuncea nu ești bun negustor”, a urmat replica înțepată a femeii. Ea gîndea, aici, după datină: negustorul să cîștige, agricultorul să se bucure de recoltă bună, iar păstorul să-și sporească turmele. Dar, de data asta, munteanca se lua la întrecere cu un negustor experimentat, așa că el se vedea nevoit să mărturisească: „Să-ți spun ceva
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aceștia de sub brad sunt niște făpturi de mirare. Iuți și nestatornici ca apele, ca vremea și răbdători în suferinți, ca și-n ierni cumplite, fără griji în bucurii ca și-n arșițile lor de cuptor, plăcîndu-le dragostea și beția și datinile lor de la începutul lumii...”. Nu era în firea Vitoriei să-și arate altă față decît cea potrivită cu bucuriile lor. Cele ale lumii „de aici” i se orînduiau după tipic, parcă, ușor de înțeles: „La Borca a căzut într-o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în memoria colectivă, timpul a deteriorat-o, așa că tot poeților le revine nobila misiune să-i dea glas în modernitate, restaurînd-o sub semnul inspirației. Istoria devine cîntec și știință ezoterică. În asemenea manieră începe și Alecu Russo articolul Poezia poporală: „Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor. Cu ele se poate oricînd reconstitui trecutul întunecat”. Cum „arhiva” există, transmisă mistic peste veacuri, în forme mai mult sau mai puțin coerente, nu rămîne decît să fie „cercetată” de către oameni inspirați, pentru
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sunt vornicei care umblă cu plosca cu vin sau rachiu dînd oaspeților să bea întocmai ca la nuntă. La români, mai mult încă, în unele părți (precum în comuna Bălăceana-Bucovina) vătăjeii trag focuri de pușcă tot drumul pînă la groapă, datină caracteristică nunții. Iar la acestea se adaugă lăutarii, prezenți la moartea unui flăcău sau a unei fete mari”. Și la S. Fl. Marian se găsește consemnarea potrivit căreia, la moartea unui nenuntit, se tocmesc druște și vătăjei, pentru a da
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
explicativă”, simbolul se retrage într-o manieră incifrată, de unde aparenta disparitate a formelor, situație comună întregii poezii consacrate obiceiurilor. „Acele «medieri culturale comune», ni se spune, conduc la construirea marelui Text, a Poveștii care este țesătura formată din credințe, obiceiuri, datini, superstiții, cîntece, ritualuri, ceremonii, sau ceea ce, foarte sec, numim cultura populară românească” (datele cărții, p. 9). De aici recursul imperios la metodă. Autorii au apelat la hermeneutică, în varianta Paul Ricoeur, fără a neglija structuralismul lui Lévi-Strauss, direcții de cercetare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de la capăt cu datoriile; umpleau toamna podul cu cartofi, ceapă, usturoi, fructe uscate și în stare naturală, făceau vin, iar la sărbătorile de iarnă, de Sf. Ignat, când tăiau porcul, lăsau să curgă pe zăpadă un pic de sânge, după datina strămoșească. Apoi, jamboanele, slănina și cârnații cu usturoi făcuți de tata, afumați întâi la foc molcum, cu mult fum, și la urmă cu fum fierbinte, ca să se frăgezească carnea; răciturile lui mama, gustoase, de spuneai că sunt făcute de curcan
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
știuseră de venirea scrisorii prin rețea; acum or să afle, când o să le spună Ștefan Cantacuzino care era data expedierii scrisorii. 39 Agent polițienesc pentru executarea pedepselor financiare. — Vine Paștele, începu domnul, să ne ajute bunul Dumnezeu să întâmpinăm după datina cuvenită Sfânta Înviere a lui Hristos. Se va întoarce până atunci și domnia sa ginerele nostru Manolache Lambrino banul, cu domnița Bălașa și cu mireasa lui Radu, domnița Maria, fata lui Antioh Vodă Cantemir. Ne gândisem să fie gazdă miresei doamna
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
te desparte de țara ta !" Tot În clasa a II-a În lecția Strămoșii noștri află că țara noastră a fost locuită de oameni destoinici care se numeau daci, În țara lor Dacia, că ne-au lăsat moștenire țara, limba, datinile și obiceiurile lor. Faptul că strămoșii noștri " nu se tem decât de cer, să nu cadă pe ei " aduce argumente În plus pentru a-i prețui memoria. În lecțiile Războaiele lui Traian cu Decebal și Strămoșii de Al. Vlahuță, elevii
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
O ceată obraznică de copii de ambele sexe, tot țigani, țopăiau pe jumătate goi, fără pic de rușine, cerșind cu îndrăzneală mărunțiș de la trecători. Ne-am notat cu grijă acest mic tablou printre amintirile noastre ca pe o inițiere în datinile și obiceiurile unei țări așa de inedite pentru noi. Capitolul 2 București Originea și sensul acestui nume • Orașul plăcerilor • E vorba de o imensă urbe prost construită • Noroaiele, iarna • Palate și cocioabe • Lux și sărăcie • Lipsa monumentelor • Turnul Pompierilor • Cișmigiu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Pentru ca farmecul să fie eficient, trebuie ca firul să fie pus pe 1 martie și păstrat ca brățară până pe 1 aprilie. După acest răstimp, firul se scoate și se leagă pe un arbust înmugurit, de preferință pe un trandafir. Această datină e generală. Femei, fete, copii de toate condițiile își pun firul alb și roșu pe 1 martie; la oamenii din lumea bună șnurul e din mătase, din lână la oamenii din popor. E vai și-amar dacă se rupe sau
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
îl raporta sau chiar îl identifica, în aumite situații -, cu cel de artă sacră 473. Să notăm însă faptul că, în acest context, semnificațiile tradiției, de la care se formează și expresia de artă tradițională, nu trebuie confundate cu cele de "datină" sau "obicei". De pildă, alăturându-ne viziunii lui Frithjof Schuon, tradiția este tot ceea ce conduce umanul spre adevărurile superioare ale divinității, aplicându-se în diferitele domenii socio-culturale ale acelor civilizații numite tradiționale, și axate pe însușirea principiilor divine sau ale
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de real folos în tot timpul anului la geografie când vom avea de realizat hărți pentru localizarea diferitelor forme de relief, orașe, centre de cultură. Cu succes putem aplica interdisciplinaritatea la obiectele limba română, educație tehnologică, educație muzicală cu tema „Datini de Anul Nou”. La limba română vom desfășura lecția de predare - învățare „Plugușorul” și „Sorcova”, unde elevii vor învăța că plugușorul este un colind străvechi prin care se fac urări pentru anul care vine , colindpăstrat de la strămoșii noștri, care aveau
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
unchiul meu, m-am făcut stăpână pe mica bucătărie, rugându-mă Domnului să mă ajute să termin cu treaba până spre seară, pentru că a doua zi dimineață urma să pregătesc coliva, vasele și Îmbrăcămintea ce trebuiau date de pomană, după datină, la cimitir. Unchiul Zaharia urma să meargă să vorbească cu preotul pentru sfințirea bucatelor și mersul la cimitir. De aceea, după prânz, Îmi spuse: - Fetițo, eu plec la biserică să vorbesc cu preotul, văd că te descurci foarte bine, Însă
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
căsătorit În toamna aceluiași an și am fost la nunta ei. A fost o zi de toamnă frumoasă, lume multă, iar nunta a ținut ca În poveste, trei zile și trei nopți, așa cum se ține la țară, cu obiceiuri și datini. Ea este fericită și În ziua de astăzi cu Nicu, soțul ei. Sunt realizați din toate punctele de vedere și au doi copii minunați; o fată și un băiat și aștept din zi În zi să mă invite la nunta
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
Dumnezeu să o ierte... Lumea însă a vorbit, dar nu a venit la înmormântare. Nici cei ce o plângeau, nici cei ce îi erau neam. Polixenia s-a trezit după o vreme cu două bătrâne care au spălat moarta după datină, au strâns de prin casă și au lăsat-o. Popa a trimis dascălul să-i citească sâlpii, iar la groapă au dus-o pe drumul cel mai scurt. Până și crucea cea dreaptă au uitat să o poarte înainte. Nu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]