1,932 matches
-
care pietre și copaci, râuri și izvoare începură a vorbi cu el și a-i aduce aminte de casa părinților, de locurile părintești și tot amestecul acesta de vorbiri îl fermecă și-l ademeni atât de mult încît, cum se deșteptă, încălică și lua drumul spre casă. El adormise în valea "aducerii aminte". Cum ieși din cercul magic al zânei, începu a nu mai cunoaște lumea. Ajunse într-un loc unde știa că e un oraș mare și nu găsi decât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Mda, dădu el din cap, ai dreptate. - Și, continuă Gosseyn, dacă te uiți mai atent, e încă dimineață. Așa că avem o zi întreagă la dispoziție. Calculase deja ora din zi după poziția soarelui. Dar când enunță părerea cu privire la timp; se deșteptă un sentiment... talamic... În interior. Sentimentul era de aparență, nu neapărat în legătură această curte din spate, cu această planetă, în general. Văzu ochii luminoși îngustându-se: - Ce-o să facem aici? Asta nu era o problemă. Ora din zi îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Dacă profesorul se uita pe geam, puteai să și ieși din sală cât răspundea un coleg la tablă. Prin anul patru, ultimul, am intrat în Partid. Trăgeau profesorii de mine și cam aveau dreptate: „Cum, măi băiete, la cât de deștept ești, să nu faci și tu încet-încet o carieră!?“ sau „Carnetul de Partid e ca ăla de conducere: îl iei pentru că ai nevoie de el“. Bineînțeles că nu dădeam doi bani pe lozincile comuniste, și nici pe viitorul „societății socialiste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cel dintâiu învățător al științelor pe limba Românească, nu era nici de părinți nobili, nici patriot de aici, dar pentru că era rumân iubitor de neamul său s-a arătat mai folositor decât oricare Patriei noastre. Căci el este care a deșteptat pe rumâni că sînt adevărați Romani" (p. 76). Există un neam românesc, care cuprinde pe toți etnicii români, însă patria este doar Țara Românească. Chiar și un abecedar atât de original în universul cărții școlare precum era cel semnat de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui. Vremile cele grele aduse pe toți rumânii într-o stare de suferiri amare; toți aștepta un mântuitor. Arătarea lui Mihaiu în mijlocul lor a fost ca un fulgir strălucitor care dete duhului rumânesc celui amorțit o lovitură electrică; rumânii se deșteptară; cunoscură trimiterea lui din ceriu, și alergară la glasul lui cel propăvăduitor de mântuință. El era eroul, era idolul lor, era viața și fericirea lor, era rumânul care făcea cât toți rumânii. Sub comanda lui, rumânii cu armele în mână
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
detașarea de paradigma Școlii Ardelene constă în condamnarea "romanomaniei", instalată în cultura română ca teză istoriografică sacrosanctă. Deși îl elogiază pe Petru Maior, pe care, într-un limbaj specific unei evanghelii a naționalismului, îl asemuiește cu "un Mois [care] a deșteptat duhul național, mort de mai mult de un veac", repudiază identificarea românilor cu romanii. Respinsă ca o "manie ridicolă", echivalarea românilor cu romanii exprimă, pentru Kogălniceanu, simptomatica falimentului politic actual: "numai națiile bancrute vorbesc necontenit de strămoșii lor" (Kogălniceanu, 1946
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a bunului cetățean fiind aceea de "a-șĭ iubĭ țĕra, fără reservă, și de a avé o încredere nemărginită într'însa și în viitorul ei" -, Haret pretindea din partea învățătorilor un zel metodologic necruțător în pedagogia românismului: niciun mijloc care ar putea deștepta și întări patriotismul cel mai nețărmurit în sufletul tinerimii nu trebuie neglijat. Succesul românismului reclamă o pedagogie a superlativului și o extatică a specificului național: "Siliți-vĕ a-ĭ convinge că țéra lor este cea maĭ bună țéră, că neamul lor este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Unire din 1918. Un mesaj la fel de explicit în sensul întregirii românești îl are ca emitent pe R.G. Melidon (1876), care specifică faptul că prima ratio pentru care a scris manualul său de istorie națională îl constituie dorința sa "de a deștepta simțimêntul național în masele poporuluĭ român", în condițiile în care manualele precedente (menționează aici pe cel al "D-luĭ Laurian" și pe al "D-luĭ Eliade") sunt diagnosticate ca suferind de un deficit de naționalism (Melidon, 1876, p. 3). Secunda ratio, corelată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de teapa lui Rogojin? — Nastasia Filippovna, iau o femeie cinstită, nu una de teapa lui Rogojin, spuse prințul. — Eu sunt aia cinstită? — Dumneavoastră. — Ei, asta-i... din romane! Scumpe prinț, toate astea-s năluciri de altădată, acum lumea s-a deșteptat și vede că-s neghiobii! Și-apoi, cum să te însori, când dumneata însuți ai avea nevoie de o dădacă! Prințul se ridică și, cu voce tremurătoare, sfioasă, dar în același timp cu aerul unui om profund convins, rosti: Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe bani, chiar mintea poate fi cumpărată la piață, mai ales în Elveția. S-au scurs cinci ani de tratament în Elveția, la un profesor celebru, și bani s-au cheltuit mii și mii: se înțelege, idiotul nu s-a deșteptat, dar se zice că totuși a început să semene a om, cu chiu cu vai, desigur. Deodată P. moare subit. Firește, nu lasă nici un testament; ca de obicei, treburile sunt în neorânduială, apar o mulțime de moștenitori lacomi, care nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
iată soarta partidelor. În loc de șapte miniștri pune șapte Dumnezei pe băncile ministeriale și iot fenomenele acestea întristătoare le vei vedea producîndu-se, pentru că aceleași cauze nu pot produce decât aceleași efecte. Avem nevoie să regenerăm moravurile - continuă d. Lascar Costin -, să deșteptăm în inimele noastre sentimentul de patrie prin răspândirea instrucției în popor, prin ridicarea bisericei, care întreține viața morală în om, prin alungarea luxului, izvorul tuturor corupțiilor și tuturor mișeliilor; iar nu să pierdem timpul sfîșiindu-ne între noi. În orice partid
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de azil la mii de cioare. Când trupa înaintă la această oră neobicinuită aceste paseri de rău augur umplură aerul de țipetele lor și zgomotul astfel produs fu așa de mare că ofițerii cari comandau detașamentul se temură să nu deștepte pe împăratul. Complotul n-ar fi reușit într-adevăr dacă steaua lui Paul i-ar fi permis să se pună la siguranță; și cioarele din grădina de vară ar fi câștigat atunci în istorie aceeași celebritate ca și gâștele Capitoliului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de letargie sau de convulsiuni nervoase. La 29 starea i se amelioră, ceea ce fu o rază de speranță. Se cântă un Te-Deum în biserica din Taganrog; împăratul adormi în acea zi puțin înainte de a se face ziuă și nu se deșteptă decât pe la nouă ore dimineața. Câteva momente înainte de a se deștepta, soarele răsărise luminos și promitea o zi frumoasă de toamnă; împăratul observă aceasta și strigă cu o voce înțeleasă și cu un aer de satisfacțiune: " Ce frumoasă zi astăzi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
amelioră, ceea ce fu o rază de speranță. Se cântă un Te-Deum în biserica din Taganrog; împăratul adormi în acea zi puțin înainte de a se face ziuă și nu se deșteptă decât pe la nouă ore dimineața. Câteva momente înainte de a se deștepta, soarele răsărise luminos și promitea o zi frumoasă de toamnă; împăratul observă aceasta și strigă cu o voce înțeleasă și cu un aer de satisfacțiune: " Ce frumoasă zi astăzi! " El chemă pe împărăteasa și, sărutîndu-i mâna, [î ]i zise: " Trebuie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dar "Romînul" cu reproducerea acestei acuzațiuni tot atât de stupide pe cât de mișeloase? Știe el oare că în adevăr guvernul a fost slugarnic și nedibaci în această cestiune așa încît se teme că, de se va face lumină, opiniunea publică se va deștepta în fine și-i va {EminescuOpXII 185} goni de la putere ca pe niște oameni tot atât de proști administratori pe cât de meșteri calomniatori? Sau pregătește el vreo altă lovire țării, vreo cerere de milioane or dezorganizarea justiției prin alegere? Oricare din aceste
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
accidente însemnate, cari au avut consecințe regretabile, cu oameni morți și răniți. Lăsând dar la o parte celelalte accidente multe, de cari lumea de din afară de direcție nici nu mai poate afla ceva, chiar numai accidentele enumerate ar trebui să deștepte opinia publică și să se întrebe care este cauza lor. N-am voi, mai cu deosebire, ca aceste accidente să fie exploatate de străini și să arate cu degetul asupra-le zicînd: "iată cum administrează românii căile ferate; [î]ți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
va viola multe interese particulare și multe spirite bulgare pentru cari ordinea nu e încă bunul suprem se vor întoarce contra lui. Europa și atunci va putea să aplaude pre prințul, însă silințele lui pentru restabilirea unor condițiuni regulate vor deștepta în țară numai ură și dușmănie. Cei nemulțumiți vor mări șirurile liberalilor, cari, după cum bine se vede, au un sprijin în România. Cei din București par a se fi familiarizat deja cu ideea unei uniuni a Bulgariei cu România și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și legile diversificării acestei unități și ale evoluțiunii, teorie atât de splendid dezvoltată de Darwin, ne este nouă mai puțin cunoscută decât celor patru clase primare și coardei de violoncel care redijează "Romînul". De când cu răscumpărarea căilor ferate s-au deșteptat cumplit redacția din Strada Doamnei și Carada e în primejdia de a fi numit doctor al Universităței din Cambridge. Dar, în sfârșit, ce suntem noi de vină dacă constatăm un fapt pe care nimeni nu îl poate contesta, că partidul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
execute o măsură relativ la evrei, n-are pe cine să facă responsabil dacă o măsură luată nu aduce roadele așteptate. Organizîndu-se asociațiuni religioase la izraeliți cu scopul hotărât de a satisface trebuințele cultului, de a răspândi cultura și de-a deștepta și dezvolta simțiminte patriotice, toate aceste dificultăți vor dispărea. Lipsa acestor corporațiuni face ca toate măsurile guvernului relative la vagabonzi să degenereze în persecuțiuni contra evreilor, nu numai în contra celor intrați pe furiș, ci și în contra unor evrei cari sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Cine i-a menținut în funcțiune de atâta timp? Evident influențele locale în capul cărora se afla prefectul. Și când hoțiile au ajuns într-un grad încît se primejduiește chiar încasarea regulată a impozitelor, adică sfântul buget, atunci ministerul se deșteaptă și face câte un târziu și inutil esemplu. Iarăși în "Monitor" vedem că arenda moșiei Marcea a statului, arendată d-lui Klaus, nu s-a plătit. Cine este acel Klaus? Toată Vâlcea 'l știe. Este omul de paie al prefectului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
greu au redobândit asupra nedreptății și încălcărilor timpilor trecuți, nu pot să înceteze de a fi cu grijă și luare aminte la tot ce se mișcă în afară atingător de țara lor. Cestiunea libertății Dunării nu putea dar să nu deștepte mari îngrijiri în toată țara. De când acest mare fluviu a fost redat liberului trafic al popoarelor România a renăscut la o nouă viață politică și economică și repede s-a rădicat acolo unde se află astăzi. Românii țin dar la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Stephan Roll, iar în altă parte: „Poemul trebuie să fie o izbucnire temerară, o trecere din odaie în oglindă, din grădină în anotimp” - și: „Un risc, o aventură totală”. Intră, însă, acum în joc „partea revelatoare a hazardului”, „acele armonii deșteptate de întâmplare” (în A doua lumină poemul e definit chiar ca „o succesiune de hazarduri”), neprevăzutul („Poemul se bucură de izbucnirea în argint a neprevăzutului”, de „scăpărarea neașteptatului” - se afirmă în Între mine și mine), iar cuvântul devine „presimțire, umbră
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ce se pune în fața poetului este, în fond, aceea de a asigura discursului o stare de productivitate practic inepuizabilă, în tumultul căreia absoluta disponibilitate a spiritului să se poată exprima ca degajare de normă și „formulă”, abandon în voia „armoniilor deșteptate de întâmplare”, în „succesiunea de hazarduri” a poemului. „Aventură spirituală”, deci, dar și aventură a limbajului, - cum se poate ușor observa din felul în care se construiește textul. În linii mari, tehnica simultaneistă remarcată și în Ulise se păstrează, cu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
e un magnet și de aceea atrage într-însul copacii, caii, legumele, brazii, tarafele de zmeură cu un bâzâit târziu în urechea de sidef a tufișului, birjarii lunecați atât de lent într-o mahala depărtată. ș...ț La fiece pas deștepți un oraș ca un cântec care dormise în fluier sau ca o monedă pe care o descoperi în scorbură. În degetul tău cel mic, orașul strălucește cu toate luminile lui ca piatra unui inel, pe trotuare pasul sună ca un
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sau cine îți va ieși dinainte cu pâine și cu sare ca niște decorații pe perna defunctă a inimii? Un lujer își clatină talanga în șipcile de aer, un lujer vine cu turmele de oi până la tine. La fiecare popas deștepți un oraș ca un cântec care dormise în fluier sau ca o monedă pe care o descoperi în scorbură. În degetul tău cel mic, orașul strălucește cu toate luminile lui ca piatra unui inel, pe trotuare pasul sună ca un
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]