10,827 matches
-
De asemenea, Curtea a reținut că dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acestuia/acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Așa fiind, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative adoptat/adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementat/reglementată de prima Cameră sesizată. Altfel, se
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
adoptat/adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementat/reglementată de prima Cameră sesizată. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, precitată). Stabilind limitele principiului bicameralismului, prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
sesizate, în sensul că aceasta ar fi Camera care ar fixa în mod definitiv conținutul proiectului sau al propunerii legislative (și, practic, conținutul normativ al viitoarei legi), ceea ce are drept consecință faptul că cea de-a doua Cameră, Camera decizională, nu va avea posibilitatea să modifice ori să completeze legea adoptată de Camera de reflecție, ci doar posibilitatea de a o aproba sau de a o respinge. Sub aceste aspecte, este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
aceste aspecte, este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor; prin urmare, lipsirea Camerei decizionale de competența sa de a modifica sau de a completa legea astfel cum a fost adoptată de Camera de reflecție, deci de a contribui la procesul de elaborare a legilor, ar echivala cu limitarea rolului său constituțional și cu acordarea
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
a legilor, ar echivala cu limitarea rolului său constituțional și cu acordarea unui rol preponderent Camerei de reflecție în raport cu cea decizională în procesul de elaborare a legilor. Într-o atare situație, Camera de reflecție ar elimina posibilitatea Camerei decizionale de a conlucra la elaborarea actelor normative, aceasta din urmă putându-și doar exprima prin vot poziția cu privire la propunerea deja adoptată sau proiectul de lege deja adoptat de Camera de reflecție, ceea ce este de neconceput. ... 45. În
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
deja adoptată sau proiectul de lege deja adoptat de Camera de reflecție, ceea ce este de neconceput. ... 45. În consecință, Curtea a statuat că art. 75 alin. (3) din Constituție, atunci când folosește sintagma „decide definitiv“ cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca propunerea legislativă adoptată sau respinsă de prima Cameră sesizată să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. Însă, în acest caz, Camera decizională nu poate modifica substanțial obiectul
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
a statuat că art. 75 alin. (3) din Constituție, atunci când folosește sintagma „decide definitiv“ cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca propunerea legislativă adoptată sau respinsă de prima Cameră sesizată să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. Însă, în acest caz, Camera decizională nu poate modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator (a se vedea, spre exemplu, Decizia
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
definitiv“ cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca propunerea legislativă adoptată sau respinsă de prima Cameră sesizată să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. Însă, în acest caz, Camera decizională nu poate modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea celor două criterii este de natură să afecteze principiul constituțional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, precitată, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
și prezintă interes public“, precum și a „protejării interesului statului și creării pârghiilor necesare în situația concesionării directe a unor bunuri proprietate“. ... 49. Din analiza comparativă a conținutului normativ al actelor adoptate în prima Cameră sesizată (Senatul), respectiv în Camera decizională (Camera Deputaților), Curtea observă că prima Cameră sesizată a adoptat proiectul de lege, care conține un articol unic cuprinzând 3 puncte. Aceste modificări și completări vizează, în esență, modificarea titlului ordonanței de urgență supuse aprobării, în sensul adăugării referirii la
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
ordonanței de urgență supuse aprobării, în sensul adăugării referirii la completarea actului normativ de bază, și completarea actului normativ de bază cu dispoziții referitoare la contractele de concesiune aflate în derulare. ... 50. În același timp, Curtea observă că în Camera decizională au fost aduse modificări și completări actului normativ, astfel încât, sub aspectul formei, legea adoptată este structurată într-un articol unic care cuprinde 3 puncte, însă cu o alcătuire substanțial diferită de cea adoptată de Camera de reflecție. Diferența, sub
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
autonomia locală (titlul III), unitățile administrativ-teritoriale în România, (titlul IV), autoritățile administrației publice locale (titlul V), mandatul de ales local (titlul VI), secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale (titlul VII). ... 52. Punctual, soluțiile legislative nou-introduse în forma legii adoptate de Camera decizională vizează, spre exemplu: definirea aparatului de specialitate al președintelui consiliului județean și a compartimentului funcțional al președintelui consiliului județean [art. 5 lit. c) și g) din Codul administrativ]; reconfigurarea componenței consiliului director al asociației de dezvoltare intercomunitară [art. 91 alin.
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, rezultă că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte dispozițiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră. Or, adoptând legea în forma supusă controlului, Camera decizională a sustras dezbaterii primei Camere sesizate soluții legislative care țin de substanța și filozofia reglementării, în sensul jurisprudenței citate a Curții Constituționale. ... 56. Având în vedere caracterul complex al actului normativ de bază (Codul administrativ) care sistematizează reglementări corespunzătoare ramurii
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
aprobate prin legea criticată (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ) nu poate justifica intervenția legislativă de amploare, concretizată într-un aport calitativ semnificativ, exclusiv la nivelul Camerei decizionale, constând în modificarea și completarea unor dispoziții din Codul administrativ referitoare la materii care nu au fost avute în vedere nici de inițiatorul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024 și nici de prima Cameră sesizată. ... 57. Pentru toate aceste
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
la dispozițiile cuprinse în articolul unic pct. 2 subpct. 33 [cu referire la art. 333 alin. (6) și (7) din Codul administrativ] din legea criticată, introduse în corpul legii ca urmare a admiterii și aprobării amendamentelor formulate la nivelul Camerei decizionale. Curtea subliniază că aceste vicii de neconstituționalitate nu țin nici de adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024 și nici de conținutul normativ propriu al acesteia, astfel cum a fost adoptat de Guvern. ... 63. Astfel, analizând prevederile cuprinse în
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
urgență criticate. Astfel, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024 se precizează că „neadoptarea acestor măsuri în regim de urgență și nerezolvarea acestor problematici semnalate la nivelul reglementării, cu impact asupra administrației publice, ar conduce la îngreunarea procesului decizional și derulării procedurilor necesare implementării unor proiecte de interes public“. ... 79. În consecință, Curtea constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2024 nu încalcă dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție. ... 80. În plus, analizând susținerea autoarei excepției potrivit
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
a adoptat în procedură de urgență Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. La data de 22 octombrie 2024, Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat aceeași lege cu majoritatea necesară pentru legile organice. La data de 29 octombrie 2024, Curtea Constituțională a României a fost sesizată cu o obiecție de neconstituționalitate formulată de către Înalta Curte de Casație și Justiție în temeiul art.
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
voinței sale“. ... 5. Or, punctul 2 al dispozitivului prezentei decizii distinge între legea de aprobare a unei ordonanțe de urgență și actul de delegare legislativă astfel aprobat, invalidând doar actul normativ rezultat din competența legislativă a Parlamentului și conferind autonomie decizională Guvernului pe care îl transformă în legiuitor de sine stătător. O astfel de invalidare a voinței organului reprezentativ și a unicei autorități legiuitoare din România, dublată de validarea exclusiv a voinței de legiuitor delegat a autorității executive, contravine art. 61
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
și analiza criticilor privind încălcarea principiului bicameralismului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1/2015, Decizia nr. 590/2020). Mai recent, Curtea a decis să analizeze toate tipurile de neconstituționalitate extrinsecă în mod detaliat, constatând că adăugarea doar în Camera decizională a unor dispoziții suplimentare care nu privesc respingerea, adoptarea, modificarea, completarea, abrogarea sau suspendarea prevederilor din legislația delegată supusă aprobării atrage neconstituționalitatea legii de aprobare atât pentru încălcarea art. 115 alin. (7) din Constituție, cât și pentru încălcarea principiului bicameralismului
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
1.541 din 7 iulie 2025 pentru aprobarea Ghidului privind organizarea și desfășurarea consultărilor cu copiii de către autoritățile publice centrale și locale, a Ghidului metodologic pentru selectarea și pregătirea persoanelor responsabile de realizarea procesului de participare a copiilor în procesele decizionale din autoritățile publice centrale și locale și a Ghidului metodologic pentru raportarea de către autoritățile publice centrale și locale a activităților de consultare cu copiii EMITENT MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, TINERETULUI ȘI SOLIDARITĂȚII SOCIALE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 664 din
ORDIN nr. 1.541 din 7 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299841]
-
privind organizarea și desfășurarea consultărilor cu copiii de către autoritățile publice centrale și locale, prevăzut în anexa nr. 1 . Articolul 2 Se aprobă Ghidul metodologic pentru selectarea și pregătirea persoanelor responsabile de realizarea procesului de participare a copiilor în procesele decizionale din autoritățile publice centrale și locale, prevăzut în anexa nr. 2 . Articolul 3 Se aprobă Ghidul metodologic pentru raportarea de către autoritățile publice centrale și locale a activităților de consultare cu copiii, prevăzut în anexa nr. 3 . Articolul 4 Anexele
ORDIN nr. 1.541 din 7 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299841]
-
Nr. 1.541. Anexa nr. 1 GHID privind organizarea și desfășurarea consultărilor cu copiii de către autoritățile publice centrale și locale Anexa nr. 2 GHID METODOLOGIC pentru selectarea și pregătirea persoanelor responsabile de realizarea procesului de participare a copiilor în procesele decizionale din autoritățile publice centrale și locale Anexa nr. 3 GHID METODOLOGIC pentru raportarea de către autoritățile publice centrale și locale a activităților de consultare cu copiii
ORDIN nr. 1.541 din 7 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299841]
-
dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, ale căror interpretare și aplicare depind de practică. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor. ... 33. De altfel, textul criticat nu ar fi putut să prevadă, în mod exhaustiv, toate tipurile de avize/autorizații/atestate corespunzătoare fiecărei funcții în parte, ci s-a referit, în
DECIZIA nr. 594 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298494]
-
dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor. ... 35. Aplicând aceste considerente de principiu în cauza de față, Curtea observă că dispozițiile criticate stabilesc cu claritate că „neregularitățile“ sunt consecința neîndeplinirii cerințelor legale pentru constituirea asociației
DECIZIA nr. 598 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298492]
-
obțină anumite informații de la Colegiul Medicilor Veterinari, informații care în trecut erau publice, acesta refuză comunicarea lor sub motivul că nu este autoritate publică și nu intră sub incidența Legii nr. 544/2001 și a Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. ... 18. Informațiile cuprinse în RECS, care servesc unui serviciu de interes public ce are legătură inclusiv cu sănătatea publică și care ar trebui să fie publice, nu sunt accesibile publicului, ceea ce duce la încălcarea art. 31
DECIZIA nr. 245 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298097]