14,316 matches
-
Explicația lui Ludwig că timpul prezent apare acolo unde naratorul apelează la "prezentarea scenică"118 nu este pe deplin convingătoare, din moment ce diferența dintre fragmentele din această baladă care sînt prezentate "scenic" și cele care povestesc nu este atît de limpede definită. Pe de altă parte, explicația lui Ludwig legată de prezența timpului trecut ca semnal pentru "intermediere"119 este o confirmare binevenită a tezei mele potrivit căreia timpul trecut din narațiune denotă mai presus de toate modul intermedierii. Schimbarea timpului verbal
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
nu vrea să aplice procedee de strategie narativă sau retorice în configurarea poveștii. Această configurare nu este parte a procesului de transmisie (structura de suprafață), ci mai degrabă a procesului de producere (structura genetică de adîncime). În plus, acestor cazuri definite și tipice ale opoziției li se adaugă numeroase cazuri ambigue, atipice care nu pot fi ușor situate la un pol sau la un altul. Astfel de forme hibride se vor găsi în zona persoanei a treia a cercului tipologic, la
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
scurtă relatare auctorială impersonală similară indicațiilor regizorale ocupă de obicei o poziție neutră între cei doi poli ai acestei opoziții. Se obține un fel de echilibru instabil, care poate oferi informații despre polul personajului-narator sau al personajului-reflector, cînd apar semne definite ale unuia dintre cele două moduri. Narațiunile părții persoanei întîi a cercului tipologic care presupun atît un personaj-narator, cît și un reflector sînt cîteodată mai problematice. Tranzițiile din această zonă a cercului nu implică o mutare de la o persoană (personajul-narator
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ca un mediu personal, un pacient imaginar din sanatoriul "Einfried", dar ulterior vorbește din nou din rolul naratorului auctorial. De fapt, el combină punctele de vedere și orizonturile de cunoaștere ale personajului-reflector, care este situat într-un timp și spațiu definite, cu cele ale personajului-narator, care nu este prins în timp și spațiu. În Tristan, această fluctuație între o situație auctorială și una personală se dezvoltă, pînă la urmă, într-un mod narativ auctorial predominant. Cititorul modern, care este familiarizat cu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
naratorii la persoana întîi periferici sînt adeseori atît de preocupați de funcția lor de narator, încît "își uită rolul" și temporar nu mai vorbesc "ca personaj", ci ca un narator auctorial care nu este legat nici de un limbaj personal definit, nici de un anumit punct de vedere 484. Cele două tendințe discutate aici, emanciparea pasajelor lungi de dialog și a prezentării scenice de sub restricția inerentă în această situație narativă și schimbarea stilului narativ, pot fi considerate o auctorializare a naratorului
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
W.-D. Stempel, Poetik und Hermeneutik 5, München 1973,530-534; republicat în: K. Stierle, Text als Handlung, München 1975, 49-55. Stierle, K., Text als Handlung. Perspektiven einer systematischen Literaturwissenschaft, München 1975. Storms, Godfrid, The Origin and the Functions of the Definite Article in English, Amsterdam 1961. Sutherland, James, Thackeray at Work, Londra 1974. Tanner, Tony, "Introduction" la Sense and Sensibility, Harmondsworth 1974, 7-34. Tetzeli von Rosador, Kurt, "Charles Dickens: Great Expectations. Das Ende eines Ich-Romans", Die Neueren Sprachen, N.F. 18 (1969
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Katherine Mansfield, "Mr and Mrs Dove", în The Garden Party and Other Stories, Harmondsworth, 1976, 120. 376 O. Henry, The Complete Works, vol. 2, Garden City, N.Y., 1953, 973. 377 Godfrid Storms, The Origin and the Functions of the Definite Article in English, Amsterdam, 1961, 13. 378 W.J.M. Bronzwaer, Tense in the Novel, 90. 379 H. James, Complete Tales, vol. 6, 383. 380 Reinhold Winkler, "Über Deixis und Wirklichkeitsbezug in fiktionalen und nicht-fiktionalen Texten", în: Erzählforschung 1, 166-167. 381
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de sistematizare ca fiind totalitar, confuz și masiv. "Noua istorie" recuză abstracțiunile și tendințele conceptualiste, ca să nu mai pomenim, horresco referens, de filosofiile istoriei. Filosofiile cel mai bine cotate resping, în ceea ce le privește, "conceptele globalizante", cel mai mic articol definit (sacrul, religia, cartea, statul) le scoate din fire, ele dedîndu-se plăcerilor tacticii, ale pluralității, ale detașării. Cuvîntul de ordine: răspîndire! Cînd va veni vremea să spunem: Unitate! Concentrare! Organizare! Exaltarea limitelor, a spațiilor intermediare, a disidențelor ne-a determinat să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
care derivă în mod necesar din propria lor natură, pe care o exprimă, de altfel. Dar această concepție s-a construit foarte lent. Timp de secole, oamenii au crezut că mașinile de produs informație nu erau guvernate de legi bine definite, ci puteau căpăta toate formele și proprietățile posibile atunci cînd o instanță suficient de puternică voia acest lucru. Se credea că anumite politici sau decizii erau înzestrate cu virtutea de a transforma un televizor într-un mijloc de instrucție publică
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
0,5 grame. Pe de altă parte, omul are un apetit reglator foarte puțin dezvoltat, apare doar în momentul existenței unei hiponatremii semnificative. 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor Toți ionii de importanță fiziologică au domenii de concentrație bine definite, menținute de mecanisme speciale reglatorii, la fel ca și nivelele de glucoză și alte substanțe non ionice din LEC. 26.3.1. Reglarea renală a sodiului Mecanismele ce reglează excreția sodiului sunt atât de precise încât sodiul corporal total variază
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
incluse, restul fiind planuri sau lumi paralele, a căror conoaștere se poate realiza doar prin intuiție. În limbaj cosmofizic, aceasta este lumea proceselor Whitehead, în care “elanul vital”, bergsonian, îmbracă primele diferențieri active, care precipită aceste posibilități creatoare către finaluri definite. Mai aproape de epoca modernă, Auguste Comte postulează o Religie a Omenirii, bazată pe o realitate transcendentă. I.3. Cunoașterea intensivă a spiritualității În ceea ce privește intuiția (Atman) am dori să precizăm cadrul epistemiologic dat de filosofi. Lucian Blaga o definea drept metoda
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
anomalii biologice”. Nu acesta este însă scopul lucrării de față; noi dorim să arătăm că reîncarnarea nu e doar o alternativă la soarta omului, ci un fenomen universal - în care omul e doar un caz particular - cu un scop bine definit, legic, deasupra oricărei voințe/inițiative inteligente. În fond, “natura este interesată de existența și nu de fericirea noastră ”. “Viața, cu majusculă, cuprinde și se polarizează în viață și moarte, cu minuscule ”. Chiar dacă titlul o sugerează, secțiunea de față n’are
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
relativ la observator”. În același sens, Myers a propus termenul “supranormal”, înțelegând prin el un stadiu mai avansat de evoluție. Avem totodată pretenția, ca și Richet și Schrenck Notzing, că cele relatate acum nu contravin nici doctrinei materialiste, care e doar “definită prea îngust și arbitrar ” de cei ce resping fenomenele supranaturale sau, mai bine, care reprezintă doar un caz particular. Apelul la supranatural ne determină să amintim părerea lui . Astfel, manifestarea fenomenelor psi necesită ființe vii, nu neapărat umane, iar entitățile
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
dubla ei ipostază: substanță și energie, ca orice alt obiect. Corpul grosier servește ca vehicul primar al următorului corp, mai subtil (eteric) și este în consecință adaptat perfect planului fizic din punct de vedere mecanic (are o formă, o greutate definită, se comportă sub acțiunea unei forțe ca oricare obiect de pe Pământ), fizic (nu se topește sau evaporă în condițiile mediului terestru în care se află) și chimic (nu participă la nici o reacție cu elementele mediului terestru, de exemplu, nu ruginește
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
sferică, în jurul capului , așa cum de altfel este sugerată și de studiile lui W. J. Kilner care, în 1911, a constatat o aură mai largă, mai ales în jurul capului, la intelectuali în raport cu oamenii mediocri. În același context, , arată că corpul intelectual - definit ca “sufletul rațiunii” - este proporțional dimensional cu activitatea specifică lui, desfășurată de către individ. Și este firesc să fie așa, dacă ținem cont de faptul că gândurile, adică produsul/materia primă a activității intelectuale sunt, conform , entități reale, posedând “substanță materială
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
sens al cuvântului, legile biologice, ce acționează la nivelul corpului grosier, sunt determinante pentru evoluția (de aceea lentă) în acest regn. II.4.3.3. Reîncarnarea în regnul animal superior Acest regn cuprinde animalele propriu-zise, vertebrate, adică cu un creier definit, ce le conferă posibilitatea de a desfășura o activitate pasională (astrală). Ca urmare, apare la momentul saltului calitativ inițial un corp cauzal de natură astrală, în baza cantității mici de fluid astral produs de regnul precedent. Alcătuit fiind din fluid
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
prin care trece. Și astfel, fiecare corp cauzal format acum prin saltul calitativ din regnul precedent − fenomen care, referindu-se la individ, are loc în orice moment, netrebuind confundat cu filogenia speciilor, care a avut loc la momente istorice bine definite și care nu se mai repetă odată înfăptuită − va deveni, mai devreme sau mai târziu, sediul altui salt calitativ spre regnul următor ș.a.m.d. Revenind la reîncarnarea în regnul animal superior, trebuie să constatăm că lungirea ciclului vieții prin
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
și §II.6). Sau, cum se exprimă : “Dumnezeu este ființa infinită a cărei măsură nu poate fi dată de nici un element, pentru că el este absolut, în timp ce orice element este relativ. Esența lui dumnezeu este de a fi nici finit, nici definit. El este dincolo de orice localizare, este spiritul suprem, iar spiritul uman este doar o reflectare a sa (de fapt este în continuu progres spre poziția virtuală, la infinit, a lui dumnezeu și, ca unei particule în mișcare, îi putem aplica
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
prin conceptul "comunitate". 2.8. Incluziunea fără rest sau comunitatea ca sferă Dacă ar fi să reprezentăm grafic imaginea pe care o au mulți autori despre comunitate, aceasta ar căpăta forma unei sfere. Cu toate că aceasta nu ar avea contururile bine definite, iar ceea ce se află în interior nu poate fi descifrat cu claritate, rămâne ideea completitudinii, a întregului. Fie că amintesc de aspectele existenței individuale, de specificul obligațiilor între membrii comunității, sau de alte aspecte de aceste tip, ideea din fundal
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
rețelele de relații ce se stabilesc acolo. Fie și numai după dimensiunea emoțională implicată în termenul comunitate ne dăm seama că aceasta este mai mult decât un loc. Este vorba despre o calitate specială a relațiilor umane într-o comunitate, definită mai degrabă ca o experiență decât ca un loc. Locul este semnificativ în maniere diverse ce variază funcție de individ. Fiecare "trasează" o hartă diferită a zonei, în funcție de zonele preferate și alte elemente de acest tip. Comunitățile ca entități pot fi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu este marcată de efemeritate este legat de ceilalți printr-un model definit de relaționare care influențează modul în care îi receptăm pe ceilalți și modul în care suntem receptați de ceilalți. "Acest aranjament al indivizilor în modele de inter-relaționare, definite și controlate de o complexitate de standarde, valori, norme, credințe, cutume, moravuri, obișnuințe, mituri precum și de aspectele mai concrete pe care le împărtășesc, cum ar fi cele tehnologice și materiale, aceasta este ceea ce înțelegem prin structură socială." (Mercer, 1956: 4
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o formă nouă și schimbată ..." (von Gierke, 1990: 126). Cel puțin în formele tradiționale, foarte cuprinzătoare de altfel pentru o bună perioadă de timp, comunitățile erau fără îndoială anarhice, ca să folosim sintagma lui Taylor. Erau comunități cu structură foarte bine definită, cu autonomie, putere, organizare, oarecum ca mici, foarte mici stătulețe. "Competențele juridice ale satelor și țărănimii au fost tot mai mult reduse și în final acestea au fost absorbite de curțile lorzilor feudali; sau în alte cazuri tolerate ca agenții
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
autorității paterne, ruperea raportului dintre tradiție și familie, respectiv individualismul. Selznick arată că "Slăbirea comunității în timpurile moderne se datorează parțial ispitei și ascensiunii obligației limitate. În contractul modern termenii sunt specifici, iar costul încălcării este cunoscut. Preferința pentru angajamente definite și limitate este în întregime opusă ethosului obligației nelimitate" (2002: 25). Ideea de contract funcționează foarte bine atunci când relaționarea este temporară sau poate fi schimbată cu ușurință. Însă ea nu poate sta la baza unei construcții precum comunitatea. Totuși, contractul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
difuză, iar oamenii relaționau unii cu alții mai degrabă ca membri ai grupurilor secundare, decât ai grupurilor primare. Altfel spus, comunitățile capătă caracteristici urbane. Este un curent opus specializării funcționale externe a comunităților. Este ceea ce Brownell Baker numește "alienare funcțională", definită ca mutare a controlului operațional al funcției dintr-o comunitate pe care se presupune că ar trebui să o servească. Aceasta nu ar însemna că o comunitate se dizolvă. Pe măsură ce contactele dintre membrii comunității cresc în cercuri concentrice, atât funcțiile
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
tipuri de societăți. Forma primordială de gândire, simțire și acțiune o numește Wesenwille, care s-ar putea traduce prin voință naturală sau esențială. Ea stă la baza gemeinschaft și exprimă mai degrabă o stare de a fi, decât un scop definit. Este o motivație sau un comportament care se naște din creștere și adaptare, mai exact din acumularea experiențelor și angajamentelor, precum și din formarea caracterelor. Wesenwille relevă eu-l autentic al persoanei, care trebuie să fie un produs al istoriei sociale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]