2,615 matches
-
1829; Sfânta Scriptură pe scurt, Buzău, 1836; ed. 2, București, 1847; Claude Fleury, Obiceiurile israielitenilor și ale creștinilor, București, 1845; J.-B. Massillon, Mic post ori Cuvinte alese, București, 1846; Bossuet, Vorbire asupra istoriii universale, București, 1853. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Viața și operile lui Eufrosin Poteca, București, 1883; Dimitrie Dobre, Eufrosin Poteca Motreanul, București, 1899; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 61-64, 135-136; Dan Simonescu, Bossuet în literatura românească, CL, 1927, septembrie-noiembrie; Petre V. Haneș, Eufrosin Poteca traducător al lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
Asta nu de alta, dar fiindcă interesul memoria listic, anecdotic sau didactic pentru persoana, viața, aventura și pitorescul unora dintre aceștia a depășit valoarea omului sau colaboratorului. Unii dintre acești „Oameni văzuți de aproape“, precum Henric Sanielevici, Nae Ionescu și Dem. I. Theodorescușaca lul, au dat de furcă memorialistului, care i-a dezgropat și Îngro pat din nou pe bieții noștri colaboratori răposați, cu o aplicație uneori supărătoare, alteori de un gust mult discutat, capricioasă și vagabondă prin digresiunile ei, dar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ai cărei colaboratori se numărau Claudia Millian, Eugen ștefănescu Est, G. Bacovia, Eugen Speranția, D. Karnabatt, Adrian Gr. Maniu, Mihail Cruceanu, M. Săulescu, Ion Dragoslav, Emil Isac, Theo dor C. Solacolu, Victor Eftimiu, șerban Bascovici, Nae & Mitică (Nae Ionescu și Dem. Teodorescu), Theo (Tudor Arghezi). În nr. 3 din 5 aprilie 1912, C. Beldie publica studiul Un erou: Villiers de l’Isle Adam, tema sa preferată. În celebra sa lucrare Istoria literaturii române de la origini până În prezent, G. Călinescu Îl menționează
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
celebra sa lucrare Istoria literaturii române de la origini până În prezent, G. Călinescu Îl menționează pe C. Beldie tan gențial. Sunt publicate două fotografii: una este din 1912 și reprezintă o parte din redacția Noii Reviste Române (C. Beldie, Nae Ionescu, Dem. Teodorescu și C. Spiru Hasnaș), În cea de-a doua se află imortalizat grupul din 1919 al Ideii Europene (Radu Teodorescu, Nae Ionescu, Ramiro Ortiz, E. Bucuța, V. Bărbat, D. Ioanițescu, Cora Irineu și C. Beldie). Drept sursă de informație
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de redacție și la Cuvân tul, prin anii 1924-1926. Când m-am angajat eu acolo, În 1926, l-am găsit În redacție. A lucrat și la Insula, În care semnau doi inși cu pseudonimul Nae & Mitică, adică Nae Ionescu și Dem. Teodorescu (acesta fiind soțul actriței Mioara Zimniceanu). Pe Theodor Solacolu Îl porecleam Țuțubei. Lui Bucuța, Nicolae Iorga Îi zicea Cupuța. La Insula erau colaboratori Fundoianu și Bebe Vinea. Pe Cora Irineu o credeam bănățeancă. N-am cunoscut o. Probabil că
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
versuri de Octavian Goga, G. Topîrceanu, Aron Cotruș (Bradul, O, plecările, Am înflorit întocmai ca un măr ș.a.), Al. T. Stamatiad (Melancolie, Templul iubirii, Întrebare), Radu Boureanu, D. Ciurezu, D. Gherghinescu-Vania, Emil Giurgiuca, N. Iorga, N. Milcu, Cincinat Pavelescu, Mircea Dem. Rădulescu, O. Carp, George Dorul Dumitrescu, George Petre. Cel mai stăruitor se arată a fi Constantin Goran, a cărui lirică, având drept tematică iubirea, este modestă sub raportul expresiei. Proza inclusă în sumar aparține lui Mihail Sadoveanu (Pe o pagină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290256_a_291585]
-
Shakespeare și Zola ori traduceri din Euripide (Ifigenia în Aulida, în versiunea lui Edgar Th. Aslan) și Dante (Infernul, în tălmăcirea lui Coșbuc). Eseurile, numeroase, poartă semnătura unora dintre oamenii de cultură însemnați ai epocii. Victor Babeș, B.P. Hasdeu, G. Dem. Teodorescu, I. Mincu, N. Iorga, G.I. Ionnescu-Gion, Gavril Musicescu, Al. Vlahuță, V.A. Urechia sunt autorii unor note de călătorie, descrieri de monumente istorice, pagini de memorialistică despre mari personalități, opinii despre istoria societății românești în diferite epoci ori despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
mânăstirea Sfântul Petru, unde se puteau vedea din când În când. Prietenul său, starețul Urban, era un om deosebit de tăcut și de prudent. Înalta lui slujbă, de mai mare al lăca șului de Îngropare a familiei princiare, Îl făcea Înalt dem nitar al Curții. El știa foarte bine că, pentru un curtean, discreția era prima calitate, așa că Își ținu gura cu o fermitate de oțel. Astfel că Bodo și Adelheid urcară de câteva ori, pe cărări diferite, la mânăstirea Sfântul Petru
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
din Lodz, Polonia. Autor al volumelor Marx, Afrique et Occident: les pratiques africanistes de l'histoire marxiste (McGill University, 1985), Chéri Samba. L'hybridité d'un art. The Hybridity of Art (Amrad African Art Publishing, 1995), An/Sichten. Malarei aus dem Kongo 1990-2000 (împreună cu B. Plankensteiner, Springer, 2001). Coordonator al volumelor Etat indépendant du Congo, Congo belge, République démocratique du Congo, République du Zaïre? (SAFI Press, 1984), Mode of production: the challenge of Africa (cu J. Letourneau; Safi, 1984), African historiographies
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
înaintând spre „lumina dătătoare de puteri noi”. Rubrici: „Pagina literară”, „Însemnări”, „Sport”, „Viața economică”, „Viața internațională”, „Teatru-Cinema”, „Pagina școalei buzoiene”, „Aici se râde”, „Medalioane”etc. Numărul celor care trimit versuri este mare, iar printre semnatari apar și nume mai importante: Dem. Iliescu, Mircea Streinul, George Gregorian, Alexandru Călinescu, Mihail Arbore, Octav Sargețiu, D. Iov, Virgil Carianopol, Aron Cotruș (Fragment din țară), V. Voiculescu (Cântecul ursului, În sihla de imagini, Androginul), M. Ghimbășanu, Margareta Isbășoiu, Radu Gyr (Țara) și, în fine, Stelian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285160_a_286489]
-
menirea de a pătrunde în conștiința celor mulți (Cuvânt introductiv). În paginile sale intră versuri de Nichifor Crainic (Din pustie, Căderi) Gemi-Zam (G.M. Zamfirescu; Spectrul foamei), G. Vlădescu-Albești, A. Bădăuță (Morarul, Pastel), George A. Petre (Început de toamnă), Antonian Nour, Dem. Pralea (Castelul morții), A. Mândru (Poveste duioasă), Dem. Gâlman (Dor pustiu), schițe și povestiri de Ion Chiru-Nanov (Două lumânări, Fala Oprișenilor, fragment de roman), Ion Dragoslav (Moș Pitac), G.M. Zamfirescu (În parc, proză poematică, sub aceeași semnătură Gemi-Zam), Florin Chiru-Nanov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290560_a_291889]
-
Cuvânt introductiv). În paginile sale intră versuri de Nichifor Crainic (Din pustie, Căderi) Gemi-Zam (G.M. Zamfirescu; Spectrul foamei), G. Vlădescu-Albești, A. Bădăuță (Morarul, Pastel), George A. Petre (Început de toamnă), Antonian Nour, Dem. Pralea (Castelul morții), A. Mândru (Poveste duioasă), Dem. Gâlman (Dor pustiu), schițe și povestiri de Ion Chiru-Nanov (Două lumânări, Fala Oprișenilor, fragment de roman), Ion Dragoslav (Moș Pitac), G.M. Zamfirescu (În parc, proză poematică, sub aceeași semnătură Gemi-Zam), Florin Chiru-Nanov, A. Davidescu, traduceri din Nora Cloud și Góngora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290560_a_291889]
-
îndeosebi în sudul Moldovei, în Muntenia, Oltenia și Banat, este cunoscută și la românii din sudul Dunării. Cele mai izbutite variante provin din Moldova și Muntenia și sunt incluse în colecțiile de poezii populare ale lui V. Alecsandri și G. Dem. Teodorescu. Primele versuri sugerează cadrul desfășurării acțiunii: „La poalele codrului, / În mijlocul câmpului”. Freamătul codrului însoțește însingurarea eroului, care ospătează dorind tovărășia cuiva. El închină plosca, pe rând, calului, armelor și codrului. Doar pădurea vibrează la vorbele voinicului. Atmosfera în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
laconice, unele variante renunțând la ele. Cu o vibrație de poezie autentică, balada rămâne una din cele mai valoroase creații ale literaturii populare românești. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 72-76; ed. I, București, 1965, 156-160; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 581-584; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I, partea I, București, 1900, 38-44; Alexandru Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909, 13-14; N. Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910, 250-251; Emanoil Bucuța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
2 s-a Înființat Comisia de Sistematizare, formată din 20-28 membri, ce avea ca Îndatorire alcătuireaunui plan de sistematizare și supravegherea dezvoltării urbanistice a orașului. Tot atunci aluat ființă și serviciul special pentru Întocmirea planului de sistematizare. În 1934, primarul Dem. I. Dobrescu adusese În fața Comisiei de Sistematizare, și apoi a Consiliului care a și aprobat, planul său de sistematizare, un plan de circulații pe care l-a alcătuit Împreuna cu C. Sfințescu, ca actualizare a Planului de Sistematizare din 1921
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
vremii era disputată Între viziunile acestor mari personalități: C. Sfințescu și G.M. Cantacuzino . Este deosebit de interesant cum activau În spațiul public al ideilor aceste două personalități. C. Sfințescu era aliatul mișcării critice, de opoziție, condusă de fostul primar țărănist, tradiționalist Dem. I. Dobrescu. Aceasta mișcare ideologică era formată din acei nostalgici la care se referă G.M. Cantacuzino, cei care „plâng orașul patriarhal și proslăvesc decorul pașnic, simpatic― (Gazeta Municipală 1936: 4) pe care, de altfel, l-au schimbat deja prin planurile
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
țării: el este, cu puține excepții, neangajat social, dar și foarte rar procarlist― (Alexandrescu 2008:135) (Al . G. Donescu , primar al capitalei la momentul elaborării PDS, G.M . Cantacu z ino ). „Blocul tradiționalist ― caraterizat de naționalismul cultural al lui N. Iorga. (Dem. I. Dobrescu primarul capitalei din perioada imediat anterioară elaborării PDS, N. Iorga , Al. Tzigara Samurcaș ). „El constituie chiar un soi de fundal permanent pe care se proiectează orice fel de modernitate românească din secolul al XIX-lea până astăzi: un
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
vară care îți plăcea ție mult, cu tonalități predominante de roșu închis, aceea care fusese deux pièces [, de la] Timișoara, și sacoul. Joi, nici nu știu ce-am mai făcut: piața, roșii și vinete, coafat; după masă ședința partidului soc[ialist] dem[ocrat]. care nu s’a mai ținut; am vizitat expoziția partidului care a fost la Royal (fosta cafenea pe unde scoborai la Color Studio). Vineri dimineața, deși aveam ore, a trebuit să renunț la ele și să merg la Circonscripția
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
dacă trecând pe lângă alta mândră, vei afla că e a unui străin și nu vei zice: Păcat! atunci să știi că nu ești patriot. Dialogul în jargon: Vus ist des? Roiterübn. Vas mach men da mit? Zücher. Vem ghehört des? Dem Ellenbörger. (farmacist german în Bacău) Ist das ein Jud? Nein, er ist ein Crist. Șade! Cine are patru boi I-urlă capul de nevoi, Dar eu n-am nici-o pereche, Pun căciula pe-o ureche! Cunosc lumea, am intrat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
braziliană. Am menționat călătoria mea în septembrie 1991 la Bienala de la Sao Paulo, însoțind artiștii de la Teatrul Național București și Teatrul "Bulandra". La sosire, ambasadorul Marin Iliescu a invitat pe Adrian Dohotaru, câțiva artiști Ion Caramitru, Ștefan Bănică-senior, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu și subsemnatul la o "churrascărie" sistem rodizio, fără însă a explica despre ce e vorba. Restaurantul era foarte bun, prezentând "la vedere și alegere" cam 30 de sortimente de salate, care de care mai apetisantă. Ai noștri s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ajunge ținta și astfel negându-se pe sine”, Octavian Goga e un „renegat de sine” (în Din umbra zidurilor), ca și Elena Farago, iar N. Budurescu, I. M. Rașcu și Hidalgo (Alfred Hefter) constituie „remorca simbolistă”, N. Davidescu și Mircea Dem. Rădulescu sunt „două amfibii” etc. Drastic este cronicarul și cu „maestrul simbolist” Ovid Densusianu, care e numit „poet al poeziei”, după ce i se pune la îndoială vocația lirică („dacă ar fi poet”) și după ce sunt detectate insuficiențele ideilor sale despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
adevărat ”doctor Poenaru”, din perioada interbelică și postbelică. Regizorul Dan Puican ( născut în 1933) Nici arta teatrală nu este lipsită de reprezentanți în municipiul dunărean. În Oltenița au văzut lumina zilei doi mari reprezentanți ai scenei românești, actorul de comedie Dem Savu, trecut de mult Styx-ul, dar, va rămâne in inimile noastre în permanență și regizorul Dan Puican. Născut la 6 martie 1933, în Oltenița, Dan Puican a îndrăgit încă din clasele gimnaziale științele exacte, în special matematica. La gimnaziu
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
sa regizorală, ”Radioul este viața mea”, Dan Puican își aduce aminte de copilăria sa din orașul său natal, de meciurile de fotbal jucate pe stadionul ce se afla atunci la marginea orașului, către port și de prietenul său mai mare, Dem Savu, căruia îi ducea ghetele, pentru a putea intra în incinta locului de desfășurare a competiției. Ajuns la vârsta senectuții, după o carieră de mai bine de 50 de ani, Dan Puican are în permanență nostalgia locurilor natale, tânjind după
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
Institutul de surori de caritate „Regina Elisabeta”, Atelierele Societății „Țesătoarea”, școala de secretare, școala horticolă pentru tinerele fete de pe șoseaua Kiseleff etc.2 Întrebat despre contribuția primelor femei consiliere la organizarea asistenței sociale în Capitală, primarul general din acei ani, Dem Dobrescu, a declarat fără șovăire: „vă dau nota 10 și de ar fi mai mare ca 10 v-aș da-o”3. și în alte localități ale țării, la Craiova, Galați, Brașov, Timișoara, Târgu-Jiu, Lipova, Turda, unde a fost lăsată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
E.C.P.F.R. a organizat, la locuința Ellei Negruzzi, o manifestare de recunoștință a femeilor române, la care au participat și delegate din toate provinciile țării 2. Au fost invitate și o seamă de personalități politice (Valer Pop, Gr. Trancu-Iași, Octavian Goga, Dem. I. Dobrescu și alții), care, cu acest prilej, și-au exprimat convingerile în legătură cu rostul femeilor în viața publică. Dacă marea majoritate a celor prezenți a considerat că pasul următor, pe drumul emancipării, urma să fie câștigarea drepturilor integrale, Octavian Goga
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]