3,261 matches
-
regele Carol al IIlea și Nicolae Titulescu. Regele, „incomodat” de intransigența ministrului de externe român, a încercat o manevră, eșuată însă, de a-l înlătura din guvern. Pe de altă parte, putem interpreta și în alt mod această tentativă de demitere. Aceasta a fost destinată pentru a „testa” reacția opiniei publice interne și în special a celei externe. Politica de securitate colectivă promovată de ministrul de externe român nu mai era considerată „de actualitate” și se dorea revizuirea politicii externe românești
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
considerată „de actualitate” și se dorea revizuirea politicii externe românești datorită creșterii influenței germane în Europa. Politica titulesciană devenise “incomodă” pentru puterile revizioniste ale vremii. Desprindem în continuare alți factori care au dus la înlăturarea lui Titulescu. O cauză a demiterii a fost și scandalul generat de deturnarea din inițiativa ministrului român de externe, spre Spania republicană, în timpul războiului civil spaniol, a unei comenzi de 100 de tunuri și 15 avioane, realizată de România la o serie de uzine franceze. Acest
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
fără nici o alterare”. Se naște întrebarea dacă Titulescu a informat Guvernul român sau pe rege despre semnarea acestui Protocol. Nu există informații în acest sens. Profesorul Gheorghe Buzatu propune trei ipoteze în acestă direcție care au grăbit ajungerea la momentul demiterii lui Titulescu: ” 1. Dacă Titulescu n-a informat Bucureștiul el a greșit dat fiind că soluția adoptată era din toate punctele de vedere inacceptabilă; 2. Dacă Titulescu n-a informat iar parafarea Protocolului cu M.M. Litvinov a devenit cunoscută la
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
Mondial nu putea fi evitat. Perioada interbelică a fost considerată de statele revizioniste un interval de timp necesar pentru a-și regrupa forțele împotriva „dictatului” de la Versailles. Așadar războiul ar fi izbucnit indiferent de împrejurări. O altă cauză semnificativă a demiterii este reprezentată de compromiterea relațiilor românoitaliene datorită combativității cu care ministrul de externe român a cerut sancțiuni economice pentru Italia, în cadrul Societății Națiunilor, după atacarea Abisiniei. La 3 octombrie 1935 Italia a atacat Abisinia. În ciuda faptului că Abisinia a adresat
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
în momentul în care acesta a luat cuvântul în ședința Adunării Generale a Societății Națiunilor din iulie 1936,fapt care a îndepărtat definitiv România de Italia. Criza de la 11 iulie 1936 atingea deznodământul în ziua de 29 august 1936. Momentul demiterii lui Titulescu a fost bine ales de regele Carol al II lea și primul -ministru Tătărăscu. Komarosvski relatează modul secret în care a fost demis diplomatul român: “Trebuie să recunoaștem meritele regizorilor reorganizării guvernului Tătărăscu și Inculeț - întrucât afacerea a
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
îl reprezintă Basarabia să devină rus și nu german. De aceea țin să vă comunic că vom încerca să reluăm Basarabia prin toate mijloacele juridice și militare care ne vor fi posibile”. Jocul de culise care a avut drept scop demiterea ministrului de externe român a fost favorizat și de absența din țară a acestuia. Sub pretextul unei „remanieri guvernamentale”, la 29 august 1936, Gheorghe Tătărăscu și-a depus mandatul, iar regele l-a însărcinat cu formarea unui nou guvern, din
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
guvernamentale”, la 29 august 1936, Gheorghe Tătărăscu și-a depus mandatul, iar regele l-a însărcinat cu formarea unui nou guvern, din care lipsea Titulescu. Incalificabil este modul cum a fost tratat Titulescu după îndepărtarea sa din guvern. Autorii acestei demiteri , pentru a-și justifica măsura luată i-au reproșat lui Titulescu anumite acțiuni care ar fi fost în contradicție cu interesele țării, cu toate că starea sănătății sale se agravase. La 21 mai 1939 o scrisoare adresată surorii sale, Cornelia Nenișor, justifică
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
nu numai că nu-l întreabă care a fost rezultatul negociațiunilor ce-a fost însărcinat să ducă, dar îi și ridică prin simplă telegramă calitatea și virtutea de a negocia”. În opinia noastră o cauză importantă care a dus la demiterea lui Titulescu este reprezentată și de anumite animozități personale care existau între acesta și o serie de personalități românești cum ar fi: Carol al II-lea, Gheorghe Tătărăscu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Gheorghe I. Brătianu, Horia Sima, Corneliu Zelea Codreanu
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
Berlinul a încercat să dirijeze, „cât a putut, campania internă a forțelor de dreapta contra orientării externe a României și, personal contra lui Titulescu“, prin intermediul unor personalități precum Alexandru Vaida Voievod sau Octavian Goga. De altfel la scurt timp după demiterea lui Titulescu , la 16 noiembrie 1936 , Gh. Brătianu a fost primit de Hitler la Berlin . La începutul discuției omul politic român, chiar dacă nu a rostit numele lui Titulescu, a afirmat că în 1935 declanșase: “o dezbatere în Parlamentul român asupra
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
continua astfel: “În fruntea partidului pe care îl conduc , am luptat de un an de zile împotriva pactului sovietic a cărui primejdie pare înlăturată“. Prin urmare Gh. I. Brătianu îl informa pe Hitler că iminența Tratatului Titulescu -Litvinov dispăruse o dată cu demiterea diplomatului român și că acest eveniment avea ca rezultat schimbarea politicii externe românești dând exemplu relațiile României cu Polonia și Iugoslavia, ceea ce în viziunea omului politic român , sublinia “un echilibru mai sănătos” al orientării externe a Bucureștiului. În desfășurarea convorbirii
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
legături economice cu Germania“. În general Hitler sublinia faptul că “în ceea ce privește sprijinul de care are nevoie România, ea trebuie să-l caute la state care fac aceeași politică de stăvilire a comunismului , în principal Germania“. În concluzie, putem afirma că demiterea lui Nicolae Titulescu a avut trei cauze fundamentale: politica de securitate colectivă promovată de acesta, considerată ca nemaifiind „de actualitate”; dorința regelui Carol al II-lea de a-și institui regimul de autoritate personală; o legătură apreciată ca fiind „prea
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
politica de securitate colectivă promovată de acesta, considerată ca nemaifiind „de actualitate”; dorința regelui Carol al II-lea de a-și institui regimul de autoritate personală; o legătură apreciată ca fiind „prea strânsă” între România și Uniunea Sovietică. Cu momentul demiterii lui Titulescu se încheia o etapă importantă a diplomației românești și internaționale, caracterizată prin inițiativă, consecvență, dinamism și prestigiu. Înlocuitorul său, Victor Antonescu, „un mediocru lipsit de prestigiu“ nu s-a putut ridica la nivelul predecesorului său. Maniera prin care
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
formulă „de la național, prin regional, spre universal”, care a fost îndeplinit, acela de afirmare a României pe plan internațional și de păstrare a independenței și integrității teritoriale a acesteia într-o perioadă în care tendințele revizioniste erau foarte puternice. Concluzii Demiterea lui Nicolae Titulescu ne apare ca un act de “injustiție morală” diametral opus față de eforturile pe care le-a depus diplomatul român în politica externă românească și internațională din acea perioadă. În cuprinsul cărții au fost analizate, cauzele și contextul
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
argumentat faptul că politica dusă de Titulescu nu își mai avea acoperire în realitățile internaționale ale momentului însă maniera în care acesta a fost demis este diametral opusă beneficiilor pe care acesta le-a adus statului român. Putem afirma că demiterea lui Nicolae Titulescu a avut trei cauze fundamentale: politica de securitate colectivă promovată de acesta, ajunsă a nu mai fi de actualitate datorită schimbării raportului de forțe în Europa; dorința regelui Carol al II-lea de a-și institui regimul
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
III-lea Ghica nu mințea când pretindea că a urmat pe ruși fără voia sa. Raporturile se vor răci însă după plecarea lui Nagny, fostul domnitor intrând în vederile țarinei. În sfârșit, rolul Franței va suferi o scădere accentuată după demiterea lui Choiseul. Este adevărat că, în această zonă a continentului, principalul adversar al Angliei nu era Rusia, care nu-i putea fi încă o concurentă economică, ci Franța cu o preponderență comercială incontestabilă. Atunci când Parisul a acordat ajutoare Turciei, Londra
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însemnătății câștigării preoților români, opunându-se hotărât oricăror măsuri sângeroase în contra românilor. Pe această cale, el a intrat în conflict cu comisarii civili maghiari. Bem și-a exprimat dezacordul față de instituirea „tribunalelor de sânge” și a „echipelor de vânătoare”, obținând demiterea comisarului Edmond Beöty și decretând la Cluj, în decembrie 1848, amnistia, pe care a repetat-o și în ianuarie 1849 pentru grănicerii din Năsăud, fără să poată însă pune capăt „vânătorii” care invoca acum, în judecarea românilor, „jaful și omorul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui Ali Pașa) din anii 1839-1841. Rusia n-a ajuns la o angajare militară, dar a calculat raportul de forțe cu exactitatea care i-a îngăduit o retragere, ce a menținut-o între protagoniști. După cum se știe, drept consecință a demiterii sale de către sultan, Mehmet Ali Pașa al Egiptului a pornit, sprijinit de francezi, ostilitățile împotriva Porții, pe care o învinge. Era reînnoită primejdia din 1832-1833. De această dată însă, puterile occidentale se plasau pe o poziție diplomatică profitabilă. Petersburgul a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și de deschidere a acesteia spre Occident; confruntarea din C.A.E.R și opoziția României față de intențiile de promovare a concepției valeviste; disponibilitatea Chinei de a favoriza schimburile comerciale româno-chineze, spre a ajuta România să facă față presiunilor sovietice; demiterea lui Nikita S. Hrușciov și viitoarea politică a noii conduceri sovietice; obstrucționarea de către URSS și alte țări socialiste a efortului Chinei de a deveni o putere atomică și apoi nucleară; invitarea Albaniei să-și ocupe locul legitim în Organizația Tratatului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
vrem să scurtăm puțin aripile celor care vor să restabilească hegemonia*****." Solidaritatea româno-chineză este alimentată, în ultimele luni ale anului 1964 și primele luni ale anului 1965, de interesul comun față de identificarea orientării noii conduceri a P.C.U.S. și URSS după demiterea lui Nikita S.Hrușciov, față de încercarea Uniunii Sovietice de a pune sub comanda sa armatele țărilor socialiste, față de boicotarea convocării consfătuirii partidelor comuniste și muncitorești menite a excomunica Partidul Comunist Chinez, față de rezolvarea echitabilă a problemei nediseminării armelor nucleare și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
martie 1998, cu demisia premierului. Pe de altă parte, independența politică a fost utilizată de democrați ca o armă electorală în încercarea lor de a reedita performanța partidului din 1996. Strategia a devenit limpede în ultimul an al mandatului, după demiterea premierului Radu Vasile, când PD și-a asumat practic rolul unui partid de opoziție, fără însă a părăsi pârghiile puterii 52. Pentru PD, anul 2000 a debutat cu Convenția Națională din 19-20 februarie, desfășurată sub certe auspicii electorale. Dacă Traian
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
avea să eșueze în aceast război, dar costurile dublului eșecului vor fi plătite de toți. Suspendarea lui Traian Băsescu Să spunem, mai întâi, că suspendarea președintelui este o procedură legală și democratică, asemenea celei de dizolvare a Parlamentului sau de demitere a premierului, reglementată expres de norma constituțională. Iată ce spune legea fundamentală în acest sens: (1) În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui. (3) Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui.225 Prerogativa aparține, deci, membrilor Parlamentului, cei care inițiază și votează suspendarea din funcție a președintelui. Suspendarea nu este însă echivalentă cu demiterea președintelui, căci acesta, fiind ales direct și popular, nu-și poate pierde funcția decât ca urmare
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui.225 Prerogativa aparține, deci, membrilor Parlamentului, cei care inițiază și votează suspendarea din funcție a președintelui. Suspendarea nu este însă echivalentă cu demiterea președintelui, căci acesta, fiind ales direct și popular, nu-și poate pierde funcția decât ca urmare a unui vot echivalent, exprimat în cadrul unui referendum. Ca atare, suspendarea din funcție a președintelui are valențe politice, și nicidecum juridice; este, altfel spus
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
să fie luat de Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, așa cum o cerea Constituția, acesta asumându-și rolul de președinte interimar chiar de a doua zi, pe 20 aprilie. Totodată, la sfârșitul perioadei de suspendare, Guvernul trebuia să organizeze referendumul național pentru demiterea președintelui. Data referendumului a fost stabilită pentru 19 mai 2007, zi în care cetățenii vor trebui să răspundă dacă sunt de acord sau nu cu demiterea președintelui. În aceeași ședință comună din 24 aprilie, senatorii și deputații au hotărât și
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
aprilie. Totodată, la sfârșitul perioadei de suspendare, Guvernul trebuia să organizeze referendumul național pentru demiterea președintelui. Data referendumului a fost stabilită pentru 19 mai 2007, zi în care cetățenii vor trebui să răspundă dacă sunt de acord sau nu cu demiterea președintelui. În aceeași ședință comună din 24 aprilie, senatorii și deputații au hotărât și că, în cazul în care referendumul va fi invalidat, Parlamentul va avea ultimul cuvânt de spus în legătură cu procedura de urmat. Mai adăugăm că, după ce președinții filialelor
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]