23,330 matches
-
fost o proiecție a atitudinii conform căreia date fiind condițiile, comportamentul de protest colectiv este o metodă legitimă de rezolvare a problemelor publice și sociale. Liderii și partidele politice își pot juca rolul în viața publică acționând într-un mod democratic sau autoritar. Ne așteptăm de asemenea să existe diferențe destul de mari în rândurile populației în funcție de preferințele pe care le au oamenii pentru diferite stiluri politice. Preferința pentru o soluție politică autoritară a fost testată cu ajutorul unui set de două întrebări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
conducerea țării a unei persoane hotărâte sau a mai multor persoane cu idei diferite (variabila DECIDED din tabelul 26) și despre preferința pentru un sistem politic cu un partid unic sau pluripartit (variabila ONEP din tabelul 26). Preferința pentru stilul democratic a fost testată pe baza a două variabile: susținerea ideii că soluțiile politice negociate sunt cele mai bune (MIDDLE) și susținerea punctului de vedere după care este mai bine să fie tolerate opiniile politice diferite de cele personale (TOLER). Problemele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sau rural. Cifrele îngroșate indică existența unor corelații semnificative pentru p < 0,05. a. Pentru definiția grupurilor AAP, vezi variabila PUBLIC în tabelul 26. Aici sunt utilizate ca variabile fictive. Profilul cultural al persoanelor orientate spre atitudinea comunitariană (participativă) și democratică se află într-un puternic contrast cu profilul celor cu atitudine autoritară și rebelă. Primele două categorii sunt caracterizate printr-un consum ridicat de presă, în timp ce ultimele două printr-un consum redus. Orientarea autoritarilor și rebelilor este în mare măsură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
două categorii sunt caracterizate printr-un consum ridicat de presă, în timp ce ultimele două printr-un consum redus. Orientarea autoritarilor și rebelilor este în mare măsură antidemocratică și îndreptată împotriva puterii (tabelul 22). Există, de asemenea, diferențe între orientările participativă și democratică. Orientarea participativă, atunci când este comparată cu cea democratică, este caracteristică persoanelor tradiționaliste, puternic atașate de propria localitate și religie. Grupul cu orientare democratică pare să prețuiască mult mai mult starea de libertate din prezent față de situația din perioada comunistă. Acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de presă, în timp ce ultimele două printr-un consum redus. Orientarea autoritarilor și rebelilor este în mare măsură antidemocratică și îndreptată împotriva puterii (tabelul 22). Există, de asemenea, diferențe între orientările participativă și democratică. Orientarea participativă, atunci când este comparată cu cea democratică, este caracteristică persoanelor tradiționaliste, puternic atașate de propria localitate și religie. Grupul cu orientare democratică pare să prețuiască mult mai mult starea de libertate din prezent față de situația din perioada comunistă. Acest aspect nu pare să fie relevant pentru grupul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mare măsură antidemocratică și îndreptată împotriva puterii (tabelul 22). Există, de asemenea, diferențe între orientările participativă și democratică. Orientarea participativă, atunci când este comparată cu cea democratică, este caracteristică persoanelor tradiționaliste, puternic atașate de propria localitate și religie. Grupul cu orientare democratică pare să prețuiască mult mai mult starea de libertate din prezent față de situația din perioada comunistă. Acest aspect nu pare să fie relevant pentru grupul participativ. Pe de altă parte, grupurile autoritar și rebel sunt de părere că înainte de 1989
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de care dispunem nu ne permit să stabilim exact dacă în cazul atitudinilor rebele sunt dominante motivațiile private sau bunurile publice (Muller, Opp, 1986). Resursele și cultura celor patru grupuri de atitudini diferă într-o măsură foarte mare. Atât grupurile democratice, cât și cele participative stau mai bine decât grupurile autoritare și rebele din punctul de vedere al statusului economic, al capitalului relațional și uman (tabelul 23). Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP tc "Tabelul 23. Profilul de status
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Scorul factorial calculat pentru toate localitățile țării, înmulțit cu 10. b. Scorul factorial calculat pentru toate județele țării, înmulțit cu 10. Între IS și grupurile de AAP există o legătură semnificativă: inconsistența pozitivă este specifică persoanelor cu orientare participativă și democratică; se întâmplă foarte rar să găsim persoane cu orientare participativă în rândul gospodăriilor cu status consistent sau cu inconsistență negativă; consistența merge împreună cu orientarea autoritară, care este cel mai bine reprezentată în eșantion; în cazul orientării rebele există o mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
0,032), este mult diferit de 0 pentru p = 0,05. Chi cu IS ca variabilă dependentă nu se poate calcula, deoarece eroarea standard asimptotică este egală cu zero. Există o puternică diferențiere ecologică între grupurile AAP: persoanele cu orientare democratică și participativă trăiesc în regiuni mai dezvoltate decât persoanele cu orientare autoritară sau rebelă. Participarea comunitară pare să fie favorizată în localitățile cu un nivel mediu și scăzut de dezvoltare din cadrul regiunilor dezvoltate Această constatare vine în sprijinul ipotezei inițiale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mai săracă în cadrul unei regiuni dezvoltate poate funcționa ca stimul pentru un nivel mai ridicat de participare locală. Orientarea participativă apare mai probabil în situația ecologică a localităților care sunt mai puțin dezvoltate decât regiunea în care se află; orientarea democratică este specifică situației complementare a localităților care au un nivel mai ridicat de dezvoltare decât regiunea; orientarea rebelă va apărea mai probabil în situațiile de consistență ecologică, în cazul comunităților și regiunilor cu un nivel destul de asemănător de dezvoltare; orientarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de variabile dependente - rebeli, autoritari, democrați și comunitariști -, categoria de referință este orientarea autoritară. Modelul concordă cu dateleexistente, în conformitate cu rezultatele testelor de concordanță statistică? 1. Predictori structurali Educația are un efect semnificativ asupra orientării față de acțiunea publică. Persoanele cu orientare democratică și participativă au un nivel mai ridicat de educație decât persoanele autoritare. (Probabilitatea unei orientări democratice în detrimentul unei orientări autoritare, de exemplu, crește cu un factor de 1,15 pentru fiecare unitate cu care crește nivelul de educație.) Nivelul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cu dateleexistente, în conformitate cu rezultatele testelor de concordanță statistică? 1. Predictori structurali Educația are un efect semnificativ asupra orientării față de acțiunea publică. Persoanele cu orientare democratică și participativă au un nivel mai ridicat de educație decât persoanele autoritare. (Probabilitatea unei orientări democratice în detrimentul unei orientări autoritare, de exemplu, crește cu un factor de 1,15 pentru fiecare unitate cu care crește nivelul de educație.) Nivelul de educație al gospodăriei are semnificație și pentru structurarea atitudinilor. Rebelii și comunitariștii nu diferă semnificativ față de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care crește nivelul de educație.) Nivelul de educație al gospodăriei are semnificație și pentru structurarea atitudinilor. Rebelii și comunitariștii nu diferă semnificativ față de autoritari din punctul de vedere al nivelului de educație al gospodăriei căreia îi aparțin. Șansa unei orientări democratice față de cea a unei orientări autoritare este mai mare pentru persoanele cu un nivel mai înalt de educație din gospodăriile al căror nivel general de educație este mai scăzut. Contrastul dintre nivelul de educație ridicat al unei persoane și nivelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mai înalt de educație din gospodăriile al căror nivel general de educație este mai scăzut. Contrastul dintre nivelul de educație ridicat al unei persoane și nivelul de educație în general scăzut al întregii familii pare să favorizeze cristalizarea unei atitudini democratice dacă se controlează celelalte variabile de status. Statusul economic scăzut al gospodăriei este mai favorabil unei orientări autoritare decât unei orientări rebele: probabilitatea unei atitudini rebele în comparație cu una autoritară este mai scăzută în gospodăriile cu un status economic inferior față de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
societății civile. Pe de altă parte, la cealaltă extremă, există grupuri care consideră că la aceste soluții trebuie să se ajungă prin intermediul unei organizări politice autoritare sau prin acțiune colectivă mai mult sau mai puțin violentă. Atitudinile comunitariene (participative) și democratice merg mână în mână și se opun orientărilor rebele și autoritare. Inconsistența negativă, caracterizată de un status economic mai scăzut decât nivelul de educație din cadrul gospodăriei, determină o înclinație mai mare spre atitudinile rebele și autoritare. Inconsistența pozitivă stimulează niveluri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cele eterogene etnic. O ilustrare și mai clară a aceluiași mod contradictoriu de afirmare a ideologiilor sociale o constituie înregistrarea unei ponderi de 17% persoane din totalul eșantionului care susțin în același timp că pentru România este bun un sistem democratic, dar și o conducere de tip militar. Situația se întâlnește mai ales în cazul persoanelor autoritare, bărbați în special, din județele extracarpatice relativ dezvoltate. Prezența autoritarismului în seria factorilor care favorizează inconsistența ideologiilor politice ar putea fi indicativă pentru faptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
conceptului în planul analizelor științifice empirice, al datelor de opinie în mod special, impune o foarte bună specificare. În variantă clară, un act este de tip extremist dacă: - are ca funcție negarea (= atacul, disprețul, blocarea mecanismelor de realizare etc.); - valorilor democratice (libertate, egalitate, demnitate umană etc.); - prin mijloace radicale (violență, segregare, fanatism, privare de libertate etc.). De remarcat că apelul la mijloace radicale, în sine, nu este etichetat ca extremism. Numai folosirea violenței împotriva libertății și a egalității este considerată act
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sondaje la baterii de întrebări proiectate de specialiști pe scale de „autoritarism” sau de natură similară, evaluarea extremismului este mult mai dificilă. Extremismul de opinii sau credințe nu există ca atare, ci în cadrul unor polarități atitudinale de tipul „toleranță/discriminare”, „democratic/antidemocratic” etc. Sondajele de opinie nu pot da, în aceste condiții, informații decât despre extremismul potențial și nu pot duce decât la evaluări relative, legate de context, modul de formulare a întrebărilor etc. Granița dintre extremism și moderație sau antiextremism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cea în care se asimilează extremismului orice formă de prejudecată, discriminare sau toleranță redusă, indiferent de intensitatea ei sau de mijloacele folosite pentru a o susține. Extensia minimă este dată de limitarea noțiunii la cazurile de negare explicită a valorilor democratice prin mijloace violente sau prin acțiuni/ideologii de segregare. În varianta extinsă, extremismul se confundă cu discriminarea, intoleranța și prejudecata. În cea restrânsă se reduce la terorism politic, antisemitism, rasism, pogrom etc. Facilitator comunitar - agent comunitar cu rol secundar, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Eriksson, J. (coord.); Salinger, L.; Sandu, D. (2003), „Implementation of CDF principles in a transition economy. A case study of Romanian experience”, Working Paper Series, OED, Banca Mondială. Etzioni, A. (1996), The new golden rule. Community and morality in a democratic society, Basic Books, New York. Etzioni, A. (2002), Societatea monocromă, traducere din limba engleză și note de Mona Antohi, postfață de Sorin Antohi, Editura Polirom, Iași. Firebaugh, G.; Sandu, D. (1998), „Who supports marketization and democratization in post-communist Romania?”, în Sociological
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
zici că n-a fost nicicând, dar muncitorii, se zice, au fost mai inventivi, s-au dus la ei în fabrici, au sechestrat directorii, pe cei care li s-au alăturat i-au îmbrățișat în lacrimi, i-au uns conducători democratici, și așa au ieșit din fabrici și uzine râuri, râuri de luptători, directori, muncitori și securiști, toți mărșăluiau la braț pentru victoria Marii Revoluții, în centrul orașului îi așteptau tancurile armatei populare, unii răcneau "vreau să mor pentru patrie și
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ședinței Unirii. Nicolae Cotlarciuc a venit la București, la sugestia prietenului și susținătorului său Ion Nistor, care, anticipând viitoarele convulsii din sânul Bisericii bucovinene, l-a făcut cunoscut cercurilor politice din capitală, prin strategica încercare de a forma o „Uniune democratică națională” cu membri din toate provinciile românești. Savantul și academicianul N. Iorga l-a cunoscut pe profesorul bucovinean Cotlarciuc cu ocazia vizitelor făcute în Bucovina, în special la Vama, unde era găzduit de avocatul și deputatul liberal Iorgu G. Toma
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Vecchio - nu trebuie să constituie un obstacol insurmontabil, care să Împiedice individul de a se urca În cadrul profesional și chiar științific sau artistic, dacă el posedă aptitudinile necesare”. Extrem de importantă și actuală această subliniere reiterată pe un fond de gândire democratică. Meritul personal trebuie să primeze și să stea mereu În atenția Dreptului, și nicidecum alte criterii, non-valorice sau chiar antivalorice! „Operele inteligenței sunt fructul liberei dezvoltări a conștiinței individuale. Este deci absurd de a vorbi de o știință, de o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
arbitrariului. Calitatea de persoană, proprie oricărui subiect, nu poate fi materie nici de votații, nici de deliberări, de-o parte sau de alta”. Filosoful italian sesizează (și incriminează, totodată!) că: „Eroarea cea mai funestă a tuturor sistemelor care se numesc democratice este exact aceea de a crede că totul În Stat, poate să fie obiect de deliberări făcute valabile printr-o majoritate oarecare de voturi. Din nefericire - continua remercabil gînditorul neokantian al Dreptului -, există o tendință nesănătoasă, la majorități, puse pe
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
soacra inocentă, martirizată inutil”(p.31); În mod cu rios, fetițe nu există În lumea lui Caragiale”(p.37); „Lumea lui Jupîn Dumitrache și a lui Ipingescu se numește Vocea patriotului naționale.[...]Lumea conului Leonida sună și ea bine : Aurora democratică. Lumea capitalei unui județ de munte nu sună atît bine, cît tare :Răcnetul Carpaților.[...] A te face auzit este o calitate În sine. Ea aparține răcnetelor și gazetelor” (pp.49-50); „Totul e comèdie, chiar tragedia” (p.70); ”Țara Miticilor - impersonalitate
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]