1,535 matches
-
elimine pe Akatsuki. După ce Yahiko se înjunghie, la comanda lui Hanzo, ca să nu o ucidă pe Konan care îi era ostatică, într-un kunai pe care Nagato îl ținea în mână, Nagato își folosește Rinneganul la potențialul maxim, chemând Statuia Demonică „Gedo Mazo” și exterminând forțele inamice, dar trupul său ramâne marcat pe viață. Apoi dezvoltă o tehnică care îi permitea să controleze șase trupuri diferite, fiecare cu o varietate de puteri diferite. Pentru aceste trupuri diferite el folosea aliasul „Pain
Akatsuki () [Corola-website/Science/313905_a_315234]
-
omorându-l pe Cenarius. Thrall ajunge la oracol, adică la Profet, care îi spune ce s-a întâmplat cu Grom. Thrall și Jaina reușesc să îi captureze sufletul lui Grom și să i-l purifice, fără a mai avea puterile demonice. Grom Hellscream și Thrall se duc la Mannoroth, Grom învingându-l cu prețul vieții, dar scăpându-și o întreagă armată de influența demonului. Tyrande Whisperwind, lidera Elfilor-Nopții este speriată de oamenii și orcii care le încalcă pădurile, distrugându-i. Ea
Warcraft III: Reign of Chaos () [Corola-website/Science/314468_a_315797]
-
le încalcă pădurile, distrugându-i. Ea află de invazia Legiunii și trezește druizii, în special pe iubitul ei, Furion Stormrage. Împreună, aceștia îl eliberează și pe fratele lui Furion, Illidan. Illidan se întâlnește cu Arthas, care îi spune despre puterile demonice ale craniului lui Gul'dan. Illidan îi utilizează puterile pentru a-l omorî pe Tichondrius. Illidan este alungat. Împreuna, oamenii, orcii, și elfii nopții își unesc forțele pentru a-l îndepărta o anumită perioadă pe Archimonde, până ce spiritele ancestrale vor
Warcraft III: Reign of Chaos () [Corola-website/Science/314468_a_315797]
-
14-15) este un midraș asupra Deuteronom 33:2. Mai multe concilii de la începuturile bisericii creștine, de exemplu Conciliul de la Laodicea, au considerat că este mai bine să elimine din textele sfinte anumite teme sensibile, cum ar fi ierarhiile divine sau demonice, care puteau degenera în interpretări nedorite. Textul din Noul Testament, Epistola lui Iuda 1.14-15, apare la începutul capitolului 2 din Cartea lui Enoh, carte ce mai este menționată de multe ori în Zohar, cartea principală a Kabbalei ebraice. În sec
Cartea lui Enoh () [Corola-website/Science/317907_a_319236]
-
-i promoveze opera literară. În ceea ce privește precocitatea erotică a Siminei, autorul a furnizat următoarea explicație: „Unii nu înțeleg de ce Simina are nouă ani; precocitatea ei erotică îi dezgustă. Dar tocmai pentru a face limpede faptul că Simina e o posedată, o demonică, i-am dat vârsta de nouă ani. La paisprezece-cincisprezece ani ar fi avut aerul unei precocități maladive, dar în ordinea firească a lucrurilor - tocmai ce voiam eu să evit”. În primăvara anului 1937, cam prin perioada în care Editura Naționala
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
unei ființe superioare (domnișoara Christina, respectiv Luceafărul) o iubire pământească (Sanda, respectiv Cătălin). Domnișoara Christina rostește obsesiv versurile de chemare a Luceafărului, plutind cu o grație „mai mult sensuală decât lugubră, mai mult visătoare decât fantomatică, mai mult delicată decât demonică”. Precocitatea personajului Simina a stat la baza scandalului public creat în jurul cărții. Fetița în vârstă de 9 ani ascundea sub un obraz de păpușă manifestări de un demonism precoce și o luciditate dezarmantă. Astfel de tipuri de copii erau întâlnite
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
tulbură și nu dezechilibrează ființa. Din acest motiv, se poate spune că originalitatea creației lui Mircea Eliade se datorează faptului că exprimă o spiritualitate românească. Nuvela „Domnișoara Christina” este singulară în ansamblul operei lui Mircea Eliade, având o oarecare nuanță demonică (strigoi, fetițe posedate, tineri care trăiesc neputincioși sentimentul morții) introdusă probabil sub presiunea subiectului referitor la contactul posibil între strigoi și oamenii vii. Criticul Șerban Cioculescu considera că autorul exploatează teme fantastice din folclorul universal „cu luciditate, dar și cu
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
independența față de Imperiul Otoman. Vlad Țepeș a devenit vestit prin severitatea sa și pentru că obișnuia să își tragă inamicii în țeapă. Din cauza conflictelor cu negustorii brașoveni, aceștia l-au caracterizat, propagandistic, ca pe un principe cu metode de o cruzime demonică. În 1453, resturile Imperiului Bizantin sunt cucerite de otomani, care obțineau astfel controlul asupra Constantinopolului (actualul Istanbul) și amenințau Europa. Imperiul Otoman ajunge să stăpânească mare parte din Balcani (teritoriile statelor actuale Serbia, parțial Ungaria, parțial România, Bulgaria, Albania și
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]
-
diavol," și porecla "Drăculea" ar putea să explice de ce Vlad al III-lea Țepeș a fost asociat de către Bram Stoker cu vampirismul. Un important element simbolic al Ordinului Dragonului, din care s-a inspirat Stoker pentru a-și crea personajul demonic, era îmbrăcămintea oficială a Ordinului - o capă neagră peste o haină roșie - ce era purtată doar vinerea pentru a comemora Patimile lui Iisus Hristos. Tot Bram Stoker a avut ideea să asociaze acestei legende europene un animal sud-american: liliacul hematofag
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]
-
ciclurile „Fecioara în alb”, „Când vioarele tăcură”, „Moartea visurilor”), Tipografia Lucrătorilor Asociați Marinescu & Șerban, București, 1902. PETICĂ 1903: Ștefan Petică, "Frații", dramă în versuri patru acte, Institutul de arte grafice „Eminescu”, București, 1903. PETICĂ 1909: Ștefan Petică, "Cântecul toamnei. Serenade demonice. Poeme de Ștefan Petică", vol. îngrijit de Gr. A. Tăbăcaru, Noua Tip. Profesională, Dimitrie C. Ionescu, București, 1909. PETICĂ 1912: Ștefan Petică, "Poezii" în „Grădina Hesperidelor”, 4 aprilie 1912, număr unic. PETICĂ 1925: Ștefan Petică", Cântece de seară", în „Ateneul
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
PETICĂ 2004: Ștefan Petică, "Poeme în proză", în „Bucovina”, apud. Ion N. Oprea", Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004", Editura Edict, Iași, 2004. PETICĂ (fără dată):"'Ștefan Petică, "Poeme". ("Fecioara în alb, Când vioarele tăcură, Moartea visurilor, Cântecul toamnei, Serenade demonice"), ed. îngrijită și prefațată de Nicolae Davidescu, Biblioteca Dimineața, nr. 19, Editura Adeverul S. A., s.d., fără dată. LUCRĂRI NEIDENTIFICATE, DAR SEMNALATE ÎN DIVERSE PUBLICAȚII ALE VREMII: PETICĂ 1898: "Păcatul strămoșesc" (dramă în 3 acte), semnalată în revista „Lumea nouă”, 18
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
și sociologia nouă", II, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 6, iunie 1903. "Sociologia veche și sociologia nouă", III, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 7, iulie 1903. Românul "Serenade demonice", I, II, 47, nr. 142 (33), 20 noiembrie 1903. "Serenade demonice", III, IV, V, VI, 47, nr. 146 (37), 18 decembrie 1903. Pagini alese "Critica și publicul," semnat Ștefan Petică, II, n. 18 (21), 16 februarie 1903. Sămănătorul "Frații", dramă
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Economia națională, XXVII, nr. 6, iunie 1903. "Sociologia veche și sociologia nouă", III, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 7, iulie 1903. Românul "Serenade demonice", I, II, 47, nr. 142 (33), 20 noiembrie 1903. "Serenade demonice", III, IV, V, VI, 47, nr. 146 (37), 18 decembrie 1903. Pagini alese "Critica și publicul," semnat Ștefan Petică, II, n. 18 (21), 16 februarie 1903. Sămănătorul "Frații", dramă (fragment), II, nr. 34, 24 august 1903. Făt -Frumos "Asupra literaturii
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
pp. 5-6. DAVIDESCU 2000: Nicolae Davidescu, "Aspecte și direcții literare", Editura AIUS, Craiova, 2002. DEMETRESCU 1912: C. Demetrescu, "Un nume fatal, "în „Freamătul”, Bîrlad, II, nr. 1-3, ianuarie-martie 1912, pp. 21-25. DENSUȘIANU 1909: Ovid. Densușianu, "Șt. Petică,Cântecul toamnei, serenade demonice, "in „Viața nouă”, V, nr. 16, 1 octombrie 1909, p. 331. DENSUȘIANU 1911: Ovid. Densușianu, "Marginalia," în „Viața nouă”, VII, nr. 19, 15 noiembrie 1911, p. 372. DOBOȘ 1912: Constantin Doboș, "O epocă nouă", în „Freamătul”, II, nr. 4-5, aprilie-mai
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Păcurariu, "Dicționar de literatură română", București, Editura Univers, 1979. PERPESSICIUS 1924: Perpessicius, "Cavalerul negru", în „Mișcarea literară”, I, nr. 1, 15 noiembrie 1924, p.1. PERPESSICIUS 1925: Perpessicius, "Șt. Petică, Poeme: Fecioara în alb, Când vioarele tăcură, Cântecul toamnei, Serenade demonice", (Biblioteca Dimineața), 1925. (mențiuni și medalii critice), în „Mișcarea literară”, 1925, II, nr. 16, 28 februarie 1925, p. III. PERPESSICIUS 1928: Perpessicius, "Mențiuni critice", I, București, Casa Școalelor, 1928, pp. 140-141. PERPESSICIUS 1957: Perpessicius, "Ștefan Petică în lumina noilor manuscrise
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
lapte" (1968), voi. de proze scurte, sunt texte care prefigurează, prin exploatarea percepției infantile sau prin tehnicile de banalizare a absurdului, hiperestezia specifică romanelor. "Lumea în două zile" (1975) descrie două fețe ale realului în unitatea lor contradictorie, domesticul și demonicul, din punctul de observație privilegiat al cumpenei, observare nu de dincolo de existență, ci în numele ei. Cu "Ucenicul neascultător" (1977), se încearcă ridicarea personajelor în zona mitului sau măcar a legendei, prin frecvente referiri la literatura, tradiții, basme, prin parafraze și
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
S-a putut astfel avansa teza că românele lui Bălăiță ar reprezenta cel mai bogat inventar de procedee și proceduri stilistice din proza românească. Sub această incidența, pînă și dedublarea de către autor a personalității lui Antipa-domesticul cu o nebănuita ipostază demonica, irațională, tulbure, ni se arătă a fi consecință aceleiași repulsii față de unicitate: "Vreau doar să arăt cum într-o singură ființă aceste două stări sînt active și într-un echilibru relativ, care face tocmai farmecul speciei". Farmecul speciei noastre pare
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
etc. "În universul operei, proza se arată ca o densă complementaritate de idei și imagini a poeziei, pe care, în numeroase feluri, o duce mai departe și o explică. Ne întrebăm adesea cum s-ar înțelege structura roului titanic ori demonic din poezia eminesciană dacă n-ar interveni paginile cu motivări ample și coerente adânc din Geniu pustiu ori Sărmanul Dionis? Sau cum s-ar pătrunde în lupta eroului cu categoriile de spațiu și timp fără elucidările filosofice din Sărmanul Dionis
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
cu ocazia sărbătorilor de iarnă din acel moment până în prezent. În „Dicționar onomastic românesc”, „Crăciun” este un substantiv, personificat în folclor ca Moș Crăciun. Romulus Vulcănescu prezintă legenda personajului: „Mitul arhaic al unui cioban-zeu-moș este transfigurat în mitul unui cioban demonic care refuză s-o primească pe Fecioara Maria să nască în staulul lui. Soția lui Crăciun (Crăciuna sau Crăciuneasa, în studiul lui Pericle Papahagi) o primește într-ascuns și moșește pe Isus, faptă pentru care Crăciun îi taie mâinile, dar
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
mai greu de parcurs etc. Și chiar așa este, primul episod fiind încă sub forma unor instalații militare funcționale, Deimos nu mai este așa de "tehnologizat". Încetul cu încetul îți vei da seama cum totul devine din ce în ce mai întunecat și mai demonic. După alte 8 niveluri pline de sânge și morți ajungi la marele CyberDemon - demon cu braț mecanic cu care trage cu rachete și care este greu de ucis. După ce ai curățat cei doi sateliți credeai că ți-ai terminat treaba
Doom () [Corola-website/Science/297147_a_298476]
-
strict elementar, romanul exemplifică metoda scolastică pentru rezolvarea unei crime; este o metodă care era foarte cunoscută în secolul al XIV-lea, bazată pe raționament deductiv, în special pe silogisme. William refuză să accepte ca motiv al crimelor "simpla posedare demonică", în ciuda faptului că demonologia servea adesea ca explicație. Deși în mănăstire există o înțelegere greșită a evenimentelor, iar călugării cred că trăiau ultimele zile înainte de venirea lui Anticrist ("Apocalipsa după Ioan" era o carte cunoscută în amănunt, și frecvent citată
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
și conține numeroase teme teologice și magice de la creștinism și iudaism la mitologia greacă și astrologie ceea ce duce la ideea că autorul ar fi un scriitor creștin cu influențe elene. Textul este scris ca un manual de auto-ajutor împotriva activităților demonice. Când un demon numit Ornias hărțuiește un tânăr băiat (care se bucura de favorurile lui Solomon) furându-i jumătatea sa de plată și îi ia toată vitalitatea sa printr-un deget, Solomon se roagă în templu și primește de la Arhanghelul
Testamentul lui Solomon () [Corola-website/Science/319150_a_320479]
-
poruncile, dar are nevoie de un tratament pentru a-i face iarăși oameni în cazul în care ei se întorceau împotriva lui. În drum spre laborator, Van Helsing îl eliberează pe monstru, însă este atacat de Dracula, având forma sa demonică adevărată, cu aripi. Anna și Carl iau leacul, dar sunt atacați de Aleera și Igor. Igor îl urmărește pe Carl, însă cade de pe un pod și moare. Monstrul o ține la distanță pe Aleera, dar nu pentru mult timp. Aleera
Van Helsing (film) () [Corola-website/Science/316587_a_317916]
-
pentru mult timp. Aleera o urmărește pe Anna tocmai când ea trecea podul. Carl îi aruncă un țăruș de argint Annei, cu care ea străpunge inima Aleerei. Van Helsing și Dracula se luptă sub formă de vârcolac și de liliac demonic, cu aripi. Dracula îi arată lui Van Helsing că este într-adevăr Arhanghelul Gabriel, "Mâna stângă a lui Dumnezeu", precum și cel care l-a ucis prima dată pe Dracula. El îi spune că poate să-i readucă amintirile pierdute lui
Van Helsing (film) () [Corola-website/Science/316587_a_317916]
-
că numele trupei să fie schimbat în "Dog Faced Gods". Acesta idee a fost refuzată de Billy și Peterson, care voiau să continue cu numele de Testament. Cei doi au destrămat temporar Testament. Următorul album al trupei s-a numit "Demonic", lansat în 1997, a avut o abordare nouă și i-a găsit pe cei din trupa experimentând cu death metal. Albumul i-a avut în prim plan pe Eric Peterson care cântă și la chitară ritmica și la chitară solo
Testament (formație) () [Corola-website/Science/320249_a_321578]