29,273 matches
-
folosească termenul „nenorocire“ de când s-a scufundat Bismarck-ul. Unde o fi blestemata aia de cheie? Săpând adânc în buzunarul hainei, Susan a scos la lumină un ambalaj de la o caramelă, un tichet vechi de autobuz și o cutiuță cu ață dentară de care mai era încă lipită o bucățică antică de mâncare extrasă dintre molari cu cel puțin trei luni în urmă. Curățenia nu era punctul forte al lui Susan. La fel cum nu erau nici spiritul organizatoric, planificările făcute cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Belbo, mie Îmi făcu un simplu semn din cap când Belbo mă dădu drept colaboratorul său. Se așeză, puse picior peste picior, Își trase pantalonii pe genunchi, descoperind două șosete purpurii - scurte. „Colonel... activ?” Întrebă Belbo. Ardenti dezveli niște proteze dentare prețiose: „Din Întâmplare, pensionat. Sau, dacă doriți, În rezervă. Poate că nu s-ar zice, dar sunt un om În vârstă”. „Nu păreți”, zice Belbo. „Și totuși, am făcut patru războaie”. „Pesemne că ați Început cu Garibaldi”. „Nu. Locotenent, voluntar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
a echilibrului morfofuncțional al sistemului stomatognat, abordând bolnavul în contextul bio-psiho-social în care este integrat. Este o gândire pe baza concepției structuralist integraționiste prin care înțelegem că menirea medicului stomatolog nu este numai de a reface integritatea morfologică a arcadelor dentare, ci și restabilirea funcțiilor sistemului stomatognat. În concluzie, este necesară restaurarea homeostaziei întregului sistem și prevenirea apariției de noi dezechilibre. Deci, în stabilirea diagnosticului și executării tratamentului trebuie abordată maniera modernă, curați vo-profilactică. Această manieră preocupă și alte școli de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
îndeplini dezideratele științifice ale gnatologiei și a crea unitatea conceptuală cu gnatologia în etapa de însușire a “tehnologiei” de realizare a aparatelor gnatoprotetice trebuie să cunoaștem: -parametrii morfologici homeostazici și, în măsura posibilităților de transfer, simularea în laboratorul de tehnică dentară a dezechilibrelor morfo-funcționale induse de leziunile odontale coronare, edentație și alte modificări ale arcadelor dento-alveolare, cu consecințe funcționale asupra întregului sistem stomatognat; -integrarea realizării tehnologiei etapă cu etapă în algoritmul clinico-tehnic al tratamentului gnato-protetic; -elaborarea corectă a aparatelor gnatoprotetice conform
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
masticație și deglutiție, fonație, și fizionomie. Prin masticație și deglutiție constituie un prim segment al sistemului digestiv. Pentru fonație are un rol primordial fiind un rezonator care modulează coloana de aer post-laringial. Funcția fizionomică rezultă din integrarea dinților și arcadelor dentare, a întregii conformări a cavitații orale la arhitectonica facială. Asociat, morfologia cavitații orale a conținutului său și comunicarea cu alte sisteme vitale permite execuția unei multitudini de activitați ocazionale involunatre sau involunatre. Morfologic, cavității orale i se pot descrie delimitările
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de limbă și de arcadele dento-alveolare. 2.2. Arcadele dento-alveolare reprezintă înșiruirea dinților și elementelor lor de susținere într-o arhitectonică specifică intra și interarcadică. 2.3. Topografia arcadelor dento-alveolare Topografic, arcadele dento-alveolare sunt situate într-un spațiu denumit culoar dentar, care împarte incomplet cavitatea orală în două porțiuni: vestibulul oral și cavitatea orală propriu-zisă. Vestibulul oral este reprezentat de spațiul cuprins între pereții antero-laterali ai cavității și fețele externe ale apofizelor dento-alveolare maxilare și mandibulare. Cavitatea orală propriu-zisă este cuprinsă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
toate caracteristicile morfo-funcționale ale sistemului stomatognat. Odontonul este format din două componente principale: dintele, denumit și odonțiul, și elementele de susținere ale dintelui - parodonțiul. 3.1. Dintele (odonțiu) - constituie o structură morfo-funcțională din țesuturi dure și moi (Fig. 5). Țesuturile dentare dure - reprezentate de smalț, cement, dentină, sunt de natură organo-minerală, structurează arhitectonica dintelui și protejează țesuturile moi cuprinse în interiorul dintelui. Țesuturile dentare moi sunt cunoscute sub numele de pulpă dentară și asigură vitalitatea dintelui. Smalțul dentar (Fig. 6) acoperă coroana
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dintelui - parodonțiul. 3.1. Dintele (odonțiu) - constituie o structură morfo-funcțională din țesuturi dure și moi (Fig. 5). Țesuturile dentare dure - reprezentate de smalț, cement, dentină, sunt de natură organo-minerală, structurează arhitectonica dintelui și protejează țesuturile moi cuprinse în interiorul dintelui. Țesuturile dentare moi sunt cunoscute sub numele de pulpă dentară și asigură vitalitatea dintelui. Smalțul dentar (Fig. 6) acoperă coroana dintelui și este constituit în proporție de 96% din componentă anorganică, sub formă de hidroxiapatită cristalină. Componenta organică este în proporție foarte
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
structură morfo-funcțională din țesuturi dure și moi (Fig. 5). Țesuturile dentare dure - reprezentate de smalț, cement, dentină, sunt de natură organo-minerală, structurează arhitectonica dintelui și protejează țesuturile moi cuprinse în interiorul dintelui. Țesuturile dentare moi sunt cunoscute sub numele de pulpă dentară și asigură vitalitatea dintelui. Smalțul dentar (Fig. 6) acoperă coroana dintelui și este constituit în proporție de 96% din componentă anorganică, sub formă de hidroxiapatită cristalină. Componenta organică este în proporție foarte mică (1% în greutate și 2% în volum
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
moi (Fig. 5). Țesuturile dentare dure - reprezentate de smalț, cement, dentină, sunt de natură organo-minerală, structurează arhitectonica dintelui și protejează țesuturile moi cuprinse în interiorul dintelui. Țesuturile dentare moi sunt cunoscute sub numele de pulpă dentară și asigură vitalitatea dintelui. Smalțul dentar (Fig. 6) acoperă coroana dintelui și este constituit în proporție de 96% din componentă anorganică, sub formă de hidroxiapatită cristalină. Componenta organică este în proporție foarte mică (1% în greutate și 2% în volum) sub formă de proteine (colagen), lipide
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
variind astfel: smalțul sănătos, viguros imita fildeșul; sărac in săruri - alb-albăstrui; la vârstnici - galben-cenușiu; în general la colet are o nuanță galben-brună mai accentuată față de restul coroanei. Semnificativ intervin calitățile optice de semitransparență transluciditate și fosforescență; Smalțul acoperă suprafața coroanei dentare, asigurând menținerea arhitectonicii și protejând țesuturile adiacente de traumatismele fizico-chimice din mediul oral. Are formă și grosime definitivată în momentul erupției. Dentina (Fig. 7) este un țesut dur care intră în componența segmentului coronar și segmentului radicular. Este acoperită de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și grosime definitivată în momentul erupției. Dentina (Fig. 7) este un țesut dur care intră în componența segmentului coronar și segmentului radicular. Este acoperită de smalț, respectiv cement, constituind pereții duri ai camerei pulpare. Volumetric reprezintă aproximativ 80% din volumul dentar. Este constituită din componenta anorganică - 70% din masă și 48% din volum, sub formă de cristale de hidroxiapatită și componenta organică - 19% din masă și 28% din volum, alcătuită din colagen, glicogen, mucopolizaharide și lipide. Apa reprezintă 11% din greutate
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
28% din volum, alcătuită din colagen, glicogen, mucopolizaharide și lipide. Apa reprezintă 11% din greutate și 23% din volum. Dentinogeneza se produce înaintea amilogenezei și cuprinde două faze: faza inițială constă în depunerea predentinei de către odontoblastele situate la periferia pulpei dentare. Predentina este o matrice organoproteică nemineralizată, dar cu o afinitate crescută pentru sărurile minerale fosfo-calcice. Faza de mineralizare constă în depunerea fazei anorganice în structura colagenică și transformarea predentinei în dentină. Prelungirile odontoblastelor (Tomes) din pulpa dentară rămân la nivelul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
la periferia pulpei dentare. Predentina este o matrice organoproteică nemineralizată, dar cu o afinitate crescută pentru sărurile minerale fosfo-calcice. Faza de mineralizare constă în depunerea fazei anorganice în structura colagenică și transformarea predentinei în dentină. Prelungirile odontoblastelor (Tomes) din pulpa dentară rămân la nivelul dentinei în canaliculele dentinare principale. Canaliculele dentinare principale comunică între ele prin canaliculele secundare. În interiorul canaliculelor, fibrele odontoblastice sunt însoțite de terminații nervoase care asigură, reglajul metabolismului dentinar. Prin canaliculele dentinare circulă limfa dentară. Canaliculele dentinare cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Tomes) din pulpa dentară rămân la nivelul dentinei în canaliculele dentinare principale. Canaliculele dentinare principale comunică între ele prin canaliculele secundare. În interiorul canaliculelor, fibrele odontoblastice sunt însoțite de terminații nervoase care asigură, reglajul metabolismului dentinar. Prin canaliculele dentinare circulă limfa dentară. Canaliculele dentinare cu conținutul lor sunt bine reprezentate la nivel coronar (Fig. 8). Activitatea de depunere a predentinei de către odontoblaste și mineralizarea sunt procese continui, zilnice, mai intense până momentul erupției și mai lente după aceea. Ritmicitatea zilnică a dentinogenezei
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
asigurând reacțiile adaptative fiziologice și la agresiunile patologice; - canaliculele dentinare care prezintă terminații până la nivelul joncțiunii cu smalțul pot fi deschise de procese patologice sau terapeutice și se constituie în canale de comunicare a mediului oral cu mediul intern. Pulpa dentară ocupă întreg spațiul structutar în masa dentinară, fiind topografic delimitată în: (Fig. 12) -pulpa coronară - în camera pulpară a coroanei dinților; -pulpa radiculară - în canalele radiculare; -pulpa apicală - la zona de trecere între canalul radicular și parodonțiu. Pulpa dentară este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Pulpa dentară ocupă întreg spațiul structutar în masa dentinară, fiind topografic delimitată în: (Fig. 12) -pulpa coronară - în camera pulpară a coroanei dinților; -pulpa radiculară - în canalele radiculare; -pulpa apicală - la zona de trecere între canalul radicular și parodonțiu. Pulpa dentară este formată din: -celule - reprezentate de odontoblaști, fibroblaști și celule nediferențiate. Odontoblaștii alcătuiesc o zonă odontogenă la periferia spațiului pulpar, trimițând prelungirile odontoblastice ale lui Tomes în canaliculele dentinare (vezi Fig. 11). Fibroblastele se găsesc in pulpa dentară tânără și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
parodonțiu. Pulpa dentară este formată din: -celule - reprezentate de odontoblaști, fibroblaști și celule nediferențiate. Odontoblaștii alcătuiesc o zonă odontogenă la periferia spațiului pulpar, trimițând prelungirile odontoblastice ale lui Tomes în canaliculele dentinare (vezi Fig. 11). Fibroblastele se găsesc in pulpa dentară tânără și sunt celule active care produc fibre și substanță fundamentală pulpară. Mai târziu devin inactive; -țesut conjunctiv fibrocitar și substanță fundamentală formată din glicozaminoglicani, acid hialuronic, condroitinsulfat, glicoproteine și apă; -pachetul vasculo-nervos - reprezentat de arteriole, venule și ramuri terminale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și apă; -pachetul vasculo-nervos - reprezentat de arteriole, venule și ramuri terminale nervoase. Fibrele nervoase sunt numeroase, formând plexul nervos subodontoblastic. Din stratul parietal terminațiile nervoase traversează stratul odontogen și pătrund în canaliculele dentinare. Aceste terminații sunt responsabile de originea sensibilității dentare. Alte categorii de terminații nervoase sunt responsabile de activitatea vegetativă a patului vascular. Compoziția și structura pulpei îi conferă funcțiile: de nutriție a odontonului, de dentinogeneză, senzitivo-senzorială și de apărare. 3.2. Parodonțiul (Fig. 13) definește ansamblul morfologic format din
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
definește ansamblul morfologic format din cementul radicular, osul alveolar, (d), de desmodonțiu (b) și mucoasa gingivală (a), și are ca principală funcție susținerea dintelui, alături de funcții senzitivo-senzoriale și nutritive. Cementul radicular (13-c) aparține topografic dintelui deoarece acoperă în întregime rădăcinile dentare, dar morfofuncțional aparține parodonțiului. Histomorfologic, cuprinde: -cement acelular - situat în jumătatea coronară a rădăcinii, format din substanță fundamentală calcifiată și conținând prelungirile fibrelor lui Scharpey; -cement celular, secundar, situat la jumătatea apexiană a rădăcinii, cu substanță fundamentală calcifiată și conținând
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
substanță fundamentală calcifiată și conținând prelungirile fibrelor lui Scharpey; -cement celular, secundar, situat la jumătatea apexiană a rădăcinii, cu substanță fundamentală calcifiată și conținând lacunele cementociților și prelungirile lui Scharpey incomplet calcificate; -cement intermediar - un strat subțire în vecinătatea coloanei dentare, conține resturi calcifiate ale tecii lui Hertwig - epitelială. La nivelul coletului - joncțiunea amelo-cementară poate fi: -cementul acoperă smalțul; -cap la cap; -dentină denudată-cementul nu întâlnește smalțul. Principala funcție a cementului este de a oferi inserție ligamentelor desmodontale și, ca atare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
smalțul. Principala funcție a cementului este de a oferi inserție ligamentelor desmodontale și, ca atare, se va adapta morfologic, luând formă de clepsidră subțire la mijloc și îngroșat la extremități, acolo unde resorbția osoasă este mai accentuată. Osul alveolar (13-d) - dentar, după Beltrami - Fig. 14 - este situat la nivelul apofizelor dento-alveolare ale maxilarului și mandibulei, conformând alveolele dentare care adăpostesc și sprijină rădăcinile dinților. Alveolele sunt separate între ele prin septuri interdentare. Osul alveolar este un os spongios delimitat la exterior
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
adapta morfologic, luând formă de clepsidră subțire la mijloc și îngroșat la extremități, acolo unde resorbția osoasă este mai accentuată. Osul alveolar (13-d) - dentar, după Beltrami - Fig. 14 - este situat la nivelul apofizelor dento-alveolare ale maxilarului și mandibulei, conformând alveolele dentare care adăpostesc și sprijină rădăcinile dinților. Alveolele sunt separate între ele prin septuri interdentare. Osul alveolar este un os spongios delimitat la exterior de “corticala externă” comună cu a oaselor maxilare. La interior, căptușind suprafața alveolei, este “corticala internă” sau
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu mucoasa orală, de care se diferențiază prin structura sa morfo-funcțională, trecerea fiind marcată de o linie muco-gingivală. După acest criteriu deosebim: gingia aderentă, de lățime variabilă, ce acoperă osul alveolar de care aderă prin fascicule fibroase gingivo-periostale și cementul dentar în zona cervicală, de care aderă prin fibre gingivo-cementare. În continuarea gingiei aderente, înconjurând dinții ca un guleraș la colet, se găsește gingia marginală, care se împarte în gingia marginală liberă și gingia interdentară. Gingia marginală liberă este situată vestibular
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
un șanț cu o adâncime variabilă (media = 1,8 mm), care înconjură coletul dintelui. Peretele intern al sulcusului este prezentat de zona cervicală a dintelui, peretele extern fiind constituit din gingia marginală liberă. Continuitatea fundului șanțului este asigurată de inserția dentară a gingiei, denumită “inserție epitelială”. Inserția epitelială are o lățime de 1 mm, și este asigurată de hemidesmozomi care unesc epiteliul gingival cu epiteliul adamantin al cuticulei smalțului. Inserția epitelială se etanșeizează printr-un film mucoproteic și este consolidată de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]