3,354 matches
-
și după moartea lui Stalin au continuat să facă victime. Multe dintre victime au fost supuse la Îndelungate suplicii pentru delictul de a fi credincios creștin. Relatările despre ororile Siberiei cuprindeau o listă lungă de condamnați la ani grei de deportare și care, cu toate măsurile de pază au reușit pe diverse căi să facă cunoscut lumii libere martirajul a miloane de deținuți. În relatările cuprinse În diferite publicații Sergiu Grosu descrie metodele criminale În Închisoarea de la Pitești și evocă totodată
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
în poemul său, și Dumitru Matcovschi: "Trecută prin foc și prin sabie, / Furată, trădată mereu / Ești floare de dor, Basarabie, / Ești lacrima neamului meu..." El zice aici despre Basarabia, dar e valabil în mare măsură și pentru Bucovina. Valurile de deportări din 1941, 1944, 1949, foametea organizată și genocidul din anii 194748, masacrul de la Fântâna Albă de la 1 aprilie 1941, supranumit "Katynul românesc", obligativitatea de a trece, într-o singură noapte, la comunicarea și scrierea într-o altă limbă, cu totul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
neagră, cu paginile însămânțate cu literele foamei, frigului, fricii... Rămași, în fatidicul an 1940, fără sprijin legitim și identitar din partea Patriei istorice (care, după cum se știe, nu a tras nici un foc de armă în direcția dușmanului), trecuți apoi prin calvarul deportărilor, prin infernala mașinărie a gulagurilor staliniste, prin marea spălătorie de creieri ce a funcționat neîntrerupt până la prăbușirea colosului cu picioare de lut, românii din aceste teritorii mai simt și astăzi gustul amar al abandonării. Frica, foamea, frigul sunt pentru ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
rușine și durere la gândul vieții ei trecute, era plină de bucuria căinței. A fost ajutată, nesperat, de un pastor (trimis de "îngrijitoare", dăscălița în ale furtului) care a convins autoritățile să-i comute pedeapsa cu moartea prin spânzurătoare în deportare în America. În închisoare l-a reîntâlnit pe soțul ei din Colchester, hoț la drumul mare. Generoasă, cu banii ei i-a cumpărat și lui comutarea pedepsei și împreună au plecat în America, nu ca osândiți, ci ca lucrători pe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să facem loc unor reflecții care dezonorează o parte din elita intelectualității germane, care s-a manifestat atât de nefericit în politica germană antisemită 652. Hitler anunțase că Reich-ul trebuie să fie "curățat de evrei" (Judenrein) și concepuse planuri pentru deportarea în masă a acestora într-o rezervație în Madagascar, organizarea unei colonii evreiești în Europa de Est în zona din jurul Lublinului, dar ulterior, după invadarea URSS, "soluția finală" a relevat fața sinistră a programului antisemit. Programul "soluției finale" a fost adoptat în
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
începutul regimului comunist măsura de suprimare a dreptului la învățătură a fiilor unor persoane devenite indezirabile pentru noul regim politic. Tatăl lui Alexandru Ionescu a fost candidat în 1946, reprezentând Partidul Național Țărănesc. Acest lucru va duce la încarcerarea și deportarea la Canalul Dunăre - Marea Neagră. După eliberare, a devenit strungar în București și zilier în cadrul Institutului de Cereale și Plante Tehnice de la Fundulea. După persecuțiile la care a fost supus, Alexandru Ionescu a absolvit cu brio Facultatea de Biologie a Universității
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
erori de lectură, ca să nu mai vorbim de inventarea unor titluri și subtitluri. Problema teoretică a continuității sau discontinuității dintre Cadrele sociale și Memoria colectivă s-a mutat rapid în acest simplu postulat: Halbwachs pregătise o carte pentru editare, dar deportarea l-a împiedicat să încheie ultimul capitol; era datoria editorilor să nu publice decît ceea ce era complet. În plus, Jeanne Alexandre lasă să se înțeleagă, în introducerea sa, că Halbwachs ar fi putut completa unitatea textului sau ar fi știut
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
raționalistă, după faza filozofiei timpului din anii întunecați, după momentul lucrului la un cadru, apoi la celălalt și conștientizarea transformării Memoriei colective într-o operă, cînd fiecare cadru este regîndit ca posibil centru al memoriei, redactarea finală este întreruptă de deportarea lui Halbwachs; sociologul lasă totuși în urmă elemente de unificare atît pentru Memoria colectivă, cît și pentru ansamblul operei: numai că, de această dată, unificarea Memoriei colective devine problema unificării întregii sociologii a memoriei (unificarea între Cadrele sociale și Memoria
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
dezordine politică și socială mai fundamentală creată în bună parte la instigarea guvernanților preocupați să-și mascheze incompetența sau de către opozanții acestora care aspiră să-i înlocuiască. În definitiv, doar în Țările baltice, circumstanțele create prin anexarea sovietică și prin deportarea sutelor de mii de locuitori înlocuiți ulterior cu ruși degenerează într-o xenofobie naționalistă cu-adevărat crucială. Iată pentru ce este riscant a pretinde că se poate pune în evidență diferența ce separă populațiile de religie ortodoxă, ancorate în particularismul
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
străine. Pentru Republicani, aceste amenințări erau reprezentate, în principal, de pericolul de dominație economică și geo-politică, în special de către Germania și, într-o mai mică măsură, de către Austria. O atenție specială era acordată solicitărilor Sudeților Germani, care cereau despăgubiri pentru deportările în masă, din perioada 1945-1946. 4.2.2 Politica morală Construcția SPR-RSČ cu privire la alianța comuniștilor și a elitelor criptocomuniste, în scopuri coluzive, nu a avut la bază doar originile lor (presupus) comune sau afinitățile ideologice. Bazându-se pe o înțelegere
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de emoționat și de mândru. Eram, fără îndoială, un criminal! Ei bine, slavă Domnului că s-a rezolvat chestiunea aceasta odată pentru totdeauna - gata cu section sanitaire pentru mine! Gata cu domnul A. și cu predicile sale zilnice despre curățenie, deportare etc. Fără să vreau, am început să cânt (9). Chiar și mai departe, Cummings descrie fără jenă rutina de dimineață constând în golitul găleților de urină ale colegilor de detenție într-un canal: Aici erau răsturnate gălețile: cu excepția, uneori, a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
puternic de prietenie, iar asta s-a transformat și din partea mea într-o datorie de prieten. A stat în fața unei case care nu mai există. Și a revăzut în locurile unde a trăit cea mai mare lovitură a vieții sale - deportarea într-un lagăr nazist“, a spus scriitorul italian Antonio Tabucchi. În urma excursiei, Mihaela Crăciun va realiza un documentar pentru postul public de televiziune, iar texte ale celor doi autori scrise pe baza călătoriei, împreună cu fotografii, vor face parte dintr-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
pentru Voronin, în detrimentul politicienilor pro-români? Cum se face, am întrebat clar, în mai multe rânduri, că memoria colectivă din Basarabia nu iartă românilor mediocra administrație interbelică, dar iartă rușilor foametea cu antropofagie din anii '46-'47? Cum se face că deportările, asasinatele, oprimarea și teroarea Ceka, apoi a NKVD-ului, apoi a KGB-ului care au durat cincizeci de ani, au fost uitate, în vreme ce mai scurta (douăzeci de ani), și mai îndepărtata în timp "stăpânire românească", orice s-ar spune infinit
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
și economic, cât și la nivel etic. Ar fi suficient să viziteze doar holul cu hărți din Memorialul de la Sighet (aici se găsesc harta penitenciarelor, a lagărelor de muncă forțată, a gropilor comune și locurilor de execuție, harta centrelor de deportare, harta locurilor de anchetă și harta azilurilor psihiatrice cu caracter politic) pentru a se convinge de existența Gulagului românesc. În cele ce urmează nu voi demola însă răspunsurile lui Traian Băsescu la întrebările Rodicăi Palade, ci voi prelua ceea ce au
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de acest gen ar trebui să aibă, strict din punctul de vedere al presei, un termen de garanție ceva mai redus. La fel cum îndrăznesc să mă mir public că o gafă a unui ministru de Externe, precum cea privind deportarea infractorilor în deșert, poate să ocupe mai mult spațiu în ziare și la televiziuni decât viziunea unui președinte de țară care vorbește despre păsărici, țigănci împuțite și găozari referinduțse direct la jurnaliști. Dincolo însă de ceea ce mi se pare mie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
condamnați la moarte, tot atâția la închisoare pe viață, iar restul la ani grei de temnița. Insistând pe problema sârbilor din Banat vom aduce în discuție faptul că începând cu 14 noiembrie 1950, „chiaburii titoiști” din zona fac subiectul tragicelor deportări în Bărăgan. În iunie 1951 aproape zece mii de familii (însumând circa 50.000 de oameniă ce locuiau în apropierea graniței cu Iugoslavia, de-a lungul Dunării, inclusiv din regiunea Gorj, au fost strămutate în Câmpia Bărăganului. Aici, deportații au înființat
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în apropierea graniței cu Iugoslavia, de-a lungul Dunării, inclusiv din regiunea Gorj, au fost strămutate în Câmpia Bărăganului. Aici, deportații au înființat „localități strategice”, după modelul lagărelor sovietice, în care aveau domiciliu obligatoriu. Autoritățile comuniste de la București au legat deportarea și de situația externă, care în concepța lor, presupunea evacuarea „populației nesigure” și a „elementelor periculoase” din zona de frontieră cu Iugoslavia. În felul acesta, țara noastră devenea „prelungirea Moscovei spre Belgrad”. Analizând lucrurile din această perspectivă, este ușor de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
externă, care în concepța lor, presupunea evacuarea „populației nesigure” și a „elementelor periculoase” din zona de frontieră cu Iugoslavia. În felul acesta, țara noastră devenea „prelungirea Moscovei spre Belgrad”. Analizând lucrurile din această perspectivă, este ușor de sesizat că fenomenul deportării nu a fost generat numai de obedienta elitelor politice de la noi față de Uniunea Sovietică, dar și de angrenarea României în războiul rece, împotriva a ceea ce se numea pe atunci imperialism, în general, și „clica titoistă”, în special. În acest context
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
frontieră cu iugoslavii. Operațiunea a început odată cu aplicarea măsurilor incluse într-o directivă având caracter secret, inițiată după toate probabilitățile de Ministerul Afacerilor Interne și aprobată la nivelul cel mai înalt. Conținutul ei denotă fără niciun fel de dubii că deportarea a avut încă de la început un caracter politic, fiind pregătită din timp și dirijata de securitate. Obiectivul principal era de a se organiza „operațiunea de curățire a comunelor de elementele dușmănoase” și evacuarea din zona de frontieră cu Iugoslavia a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Inventarierea și preluarea bunurilor pe care deportații nu aveau cum să le ia cu ei și stabilirea destinației lor ulterioare, organizarea deplasării pe calea ferată și instalarea deportaților în localitățile din Bărăgan, supravegherea lucrărilor agricole în satele din zona de deportare etc. În faza de pregătire au fost completate nominal listele cu trei categorii de persoane considerate „elemente periculoase în zona de frontieră cu Iugoslavia”. Din categoria a doua, cea mai numeroasă, făceau parte, între alții, simpatizanții lui Tito, contrabandiștii și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a zonei de graniță, urmând să ajungă în raioanele fixate la 13 iunie, cu misiunea de a „bloca complet frontierea”. Potrivit planului, la misiunea de „evacuare a elementelor dușmănoase din zona de frontieră” au participat peste 11. 000 militari. Victimele deportării (40. 320 persoaneă au fost locuitori din 12 raioane, situate la granița cu Iugoslavia, între care și Turnu Severin, Baia de Arama, Strehaia și Vânju Mare, ce aparțineau proaspăt înființatei regiuni Gorj. Instalați cu forța în Bărăgan, deportații au fost obligați să
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
închisori, care efectuau aici stagiul de „carantină”. Cumplită noapte de Rusalii din 18/19 iunie 1951, când oameni nevinovați, inclusiv din regiunea Gorj, au luat drumul pribegiei, a fost o acțiune „de o amploare neobișnuită, unica în lagărul sovietic”. Bilanțul deportării a fost tragic: 1.731 de morți, din care 175 copii. „Nimic nu este mai tragic, măi inuman și mai dureros, decât să se disloce mase întregi de populație din locurile de baștină, din ținuturile în care șiau scris istoria
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lucrurile erau reale, motiv pentru care articolele din publicațiile Gorjului purtau un aer de credibilitate. În altă ordine de idei, si la români lucrurile se prezentau oarecum similar. Naționalizarea, colectivizarea, proletcultismul, arestările pe motive politice, luptele intestine din partidul unic, deportările, procesele erau fenomene proprii sistemului stalinist din țara noastră. Propagandă autorităților comuniste urmărea să mascheze slăbiciunile regimului prin prezentarea în forme extrem de negative a situației economico sociale din Iugoslavia. În spiritul apărării consecvențe a principiului luptei de clasă, ziarele vremii
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Italia, în timpul Sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou. Mai târziu, cum vorbea și o excelentă germană, intrase pe sub pielea național-socialiștilor din Germania și ajunsese corespondentul lui Völkischer Beobachter pentru România. El mi-a povestit că, în 1944, se terminase cu deportarea evreilor din Ardealul de Nord, ocupat de unguri, și Himmler cerea să fie deportați și cei din Ardealul de Sud, adică din partea românească. Atunci, el s-a consultat cu Antonescu, fiind foarte apropiat și de ambasadorul Germaniei la București, și
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
că, în timpul războiului, tehnicienii și contabilii evrei erau rechiziționați. Pe vremea când eram la Direcția Drumurilor de la Predeal, prin 1942-1943, aveam un batalion de muncă evreiesc și doi tehnicieni care lucrau pe posturi de contabili. Deci, în urma afirmațiilor lui Antonescu, deportarea a fost suspendată, deși vagoanele erau pregătite. Tot el mi-a spus că avuseseră loc tratative și că organizațiile evreiești dăduseră asigurări că,în cazul unei victorii a Aliaților, Antonescu nu va fi niciodată considerat drept criminal de război. Mi-
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]