1,901 matches
-
depoziția colonelului Dumitru Captaru XE "Captaru, Dumitru" la Curtea Marțială a Corpului 4 Armată, 29 ianuarie 1942, ibidem, p. 211b. Depoziția generalului Gheorghe Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" la Curtea Marțială a Corpului 4 Armată, 29 ianuarie 1942, ibidem, pp. 210-210a. Depoziția căpitanului Ioan Mihail XE "Mihail, Ioan" , șeful Cercului de recrutare al orașului, 25 ianuarie 1942, ibidem, p. 221. Sentința În cazul lui Lupu XE "Lupu, Constantin" (vezi supra, nota 40), p. 230b. Raport informativ despre starea de spirit și ordine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
practic dușmănii. Etalarea intimității, scotocirea în viața privată, care este întoarsă cu susul în jos, reproșurile vechi reactivate pentru necesitățile momentului sunt tot atâtea ocazii de a întoarce spatele adevărului și de a adăuga negativitate negativității. Jocul atestărilor și al depozițiilor creează dușmănii periculoase care generează dorințe de răzbunare. într-o perversă răsturnare de situație, a-i ajuta pe unii echivalează cu a le face rău altora... De fapt, ca sofist deprins cu mânuirea vorbelor iscusite, a verbului eficace, a retoricii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
onestitatea sursei de la care obținem datele și actualitatea acesteia; repetițiile (readucerea unui fenomen în atenție folosind aceleași cuvinte) și reformulările (readucerea unui fenomen în atenție folosind alte cuvinte); citatele (pasaje din diferite domenii și autori care pot ilustra materialul nostru), depozițiile (utilizarea unei acțiuni ori declarații făcute de o altă persoană pentru a oferi autoritate la ceea ce spunem - atenție însă la eroarea intitulată „apelul la autoritate”, care înseamnă că vom exclude orice judecată contrară privind fenomenul discutat prin formulări de tipul
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ceilalți simțindu-se persecutat. Acțiune propriu-zisă nu există, doar mici întâmplări cotidiene peste care plutește bănuiala unei conspirații, dialoguri mărunte și pline de tâlc, amintiri din copilărie, fragmente de cugetări, rapoarte de activitate către ministrul de Interne de la Budapesta, diverse depoziții și note informative. Aceste texte, transcrise cu italice, pentru a delimita discursul auctorial de relatările unor naratori întâmplători, mimează și subminează stilul juridic-administrativ, dar și neorealismul optzecist, printr-o implozie de poezie aproape suprarealistă. SCRIERI: Desiștea, București, 1990; Desiștea II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287511_a_288840]
-
88 de ani, un martor capital al secolului XX: Margarete Buber-Neumann, născută Thuring, deportată la Karaganda, în Kazakhstan, apoi la Ravensbrück, după ce a fost predată Gestapo-ului pe podul Brest-Litovsk. Această „dublă experiență”, într-adevăr excepțională, merită întreaga noastră atenție. Depoziția sa în procesul Kravcenko 13 în fața curții cu juri a Senei, la 23 februarie 1949, aduce o „lumină decisivă și tragică”: „Declar că nu am nici o intenție de a mă conforma proverbului: «A înțelege tot înseamnă a ierta tot». Voi
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
practic dușmănii. Etalarea intimității, scotocirea în viața privată, care este întoarsă cu susul în jos, reproșurile vechi reactivate pentru necesitățile momentului sunt tot atâtea ocazii de a întoarce spatele adevărului și de a adăuga negativitate negativității. Jocul atestărilor și al depozițiilor creează dușmănii periculoase care generează dorințe de răzbunare. într-o perversă răsturnare de situație, a-i ajuta pe unii echivalează cu a le face rău altora... De fapt, ca sofist deprins cu mânuirea vorbelor iscusite, a verbului eficace, a retoricii
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
luate unuia din acuzați cu ocazia interogatoriului de la Ploiești, adică lui Alexandru Candiano. Acesta, fiind ofițer În rezervă, era deja condamnat de Tribunalul Militar la muncă silnică pe viață . La Târgoviște, Însă, spre disperarea acuzării, el nu a mai menținut depozițiile de la Ploiești, dejucând astfel planurile autorităților. Apărarea acuzaților era făcută de zece avocați - Pantazi Ghica, N. Fleva, Petrescu, Sc. Turnavitu, V. Maniu, Al. Sichleanu, C. Fusea, Isaia Zerescu, Iancu Nicolaescu și Rădulescu. Pe lângă aceștia, cu autorizația Președintelui Curții, li s-
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
În Evanghelie: prin el s-au făcut toate lucrurile și fără el s-a făcut nihil”72, adică lumea vizibilă. Ceva mai tîrziu (1235), Salvo Burci le atribuia aceeași interpretare „albanezilor”73. Jacques Authié, fiul lui Pierre, „era cultivat, iar depozițiile martorilor ni-l arată cufundat În cărți sau «predicînd ca un Înger»”74. Pierre Maury de Montaillou auzise de la el aceeași versiune a mitului căderii Îngerilor pe care o povestea și tatăl său. Jacques era un povestitor mai iscusit și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
o acută neîncredere în oameni. În ultima sa cercetare arhivistică și documentară, Pavel Țugui reconstituie un moment delicat al procesului, în care un anume Ștefan Antim (Wexler), coleg de redacție și apoi de temniță al ziariștilor inculpați, își deconspiră, prin depoziție, statutul de informator. Coroborând informațiile oficiale cu altele autobiografice argheziene, cercetătorul conchide cu obiectivitate: "Istețimea agentului copoi delator de a se strecura printre redactorii Gazetei Bucureștilor și apoi în catacombele de la Văcărești a restructurat ideile poetului și publicistului despre libertate
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
documente, căci fiecare proces cu toate piesele sale este trecut în condică. Un caz (ruperea logodnei, seducție, răpire, viol, neînțelegerile între soți, divorț) se organizează în jurul următoarelor acte: jalbe adresate mitropolitului sau domnului, cercetarea în teri toriu, cartea de blestem, depozițiile martorilor, anaforaua finală adresată domnului, cartea de judecată, zapisele de împăcare, zapisele de chezășie, alte acte scrise care pot constitui probe într-un anume proces. Interesul nostru se îndreaptă mai ales asupra micilor evenimente capabile să lase o urmă documentară
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
teorie sau în manualele de drept, dar nu și în practica judiciară. De cele mai multe ori mărturia se apleacă numai asupra faptelor și persoanelor aflate în litigiu, dar nevoia de precizie îi îndepărtează pe unii dintre ei de adevăratul scop al depoziției. În practica judiciară nu se acceptă niciodată un singur martor, un număr fix nu există, dar de la doi în sus pot fi acceptați toți cei aduși de jăluitor. Ei au întotdeauna legături foarte strânse cu împricinații - vecini, prieteni, tovarăși de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
instituție cu puteri absolute în cadrul luptei împotriva ereziei. Pas cu pas Inchiziția preia din metodele laice de acțiune, eliminând o parte din prevederile dreptului roman, care constituie baza pentru dreptul bisericii, introducând alte practici cum ar fi tortura. În cazul depoziției împotriva ereticilor aveau dreptul să o realizeze orice persoană care "care știe Crezul, Tatăl nostru și Ave Maria"6, chiar dacă era vorba despre copii de până la cinci ani. De asemenea, dreptul roman nu accepta depozițiile complicilor sau a persoanelor cu o
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cum ar fi tortura. În cazul depoziției împotriva ereticilor aveau dreptul să o realizeze orice persoană care "care știe Crezul, Tatăl nostru și Ave Maria"6, chiar dacă era vorba despre copii de până la cinci ani. De asemenea, dreptul roman nu accepta depozițiile complicilor sau a persoanelor cu o reputație rea. Aceeași idee fusese preluată și de Biserică, iar ereticii, excomunicații, hoții, asasinii, vrăjitorii, etc. nu erau acceptați ca martori. Dar Inchiziția renunță la aceasta și sunt acceptate mărturiile oricărei persoane, păstrând totuși
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în prezența a doi preoți și a unui notar însărcinat cu redactarea declarației. 5. Audierea martorilor. Martorii erau audiați în secret și nu erau puși față în față cu acuzații. Era acceptat ca martor orice persoană care putea susține o depoziție: care știa Crezul, Tatăl nostru și Ave Maria. 6. Apărarea avocatului. Aceștia trebuiau recunoscuți de către Inchizitor, dar odată cu bula Si advesus vos, a lui Inocentiu al II-leaa fost interzis avocaților să-i apere pe eretici. 7. Vexarea sau constrângerea era folosită
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este cea venețiană în care acuzatul este cercetat pe baza denunțurilor realizate de către nobilul venețian, dar care nu putea fi considerat ca martor viabil deoarece Bruno îl numește ca dușman de moarte. Pe lângă denunțurile acestuia s-au mai adăugat și depozițiile martorilor, printre care amintim: Ciotto, Graziano, de Silvestris, Celestino. Dar declarațiile acestora nu au fost suficiente pentru a-l acuza pe Bruno. Urmează interogatoriul filosofului în cadrul căruia acesta își susține viziunea asupra universului și itinerariul călătoriilor sale realizate în Europa
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din urmă filosoful din Nola ajunge să fie judecat la Roma. Din 1593 procesul este mutat la Roma, unde este continuat în spiritul acuzațiilor realizate la Veneția. Aceasta este a doua etapă în care sunt reaudiați martorii inițiali și analizate depozițiile acestora. Dar depozițiilor realizate nu au fost considerate concludente și de aceea se apelează la un martor cert: scrierile filosofului. Până în 1597 sunt adunate scrierile filosofului perioadă în care procesul a stagnat. Se trece în cea de-a treia perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din Nola ajunge să fie judecat la Roma. Din 1593 procesul este mutat la Roma, unde este continuat în spiritul acuzațiilor realizate la Veneția. Aceasta este a doua etapă în care sunt reaudiați martorii inițiali și analizate depozițiile acestora. Dar depozițiilor realizate nu au fost considerate concludente și de aceea se apelează la un martor cert: scrierile filosofului. Până în 1597 sunt adunate scrierile filosofului perioadă în care procesul a stagnat. Se trece în cea de-a treia perioadă a procesului când
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în sufletul lumii. Aceste grupuri de abateri erau susținute prin argumente diferite. Pentru primul dintre ele au fost folosiți martori și prin interogatoriile repetate s-au obținut suficiente dovezi. Pentru cel de-al doilea rând de abateri sunt folosite combinat depozițiile martorilor și interpretările realizate operei, iar cel de-al treilea rând doar prin interpretare. Pentru că Bruno era un acuzat cu o minte extraordinar de subtilă, iar lucrările sale foarte dificil de interpretat, s-a considerat ca acesta are capacitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de dialecte, dintre care cel gascon, apropiat de dialectal aragonez al limbii spaniole este considerat uneori limba separată. Poemul epic Boëcis (în manuscris la Bibliotecă din Orléans) datează din anul 1000. Cel mai vechi text integral în occitană este o depoziție juridică din 1102. Unii lingviști vorbesc de francoprovensală că de o limbă intermediară între franceză și occitană. familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic; accentuala; flexionara; SVO; silabica latină 276. ojibwe OR Canada, SUA; una din cele mai importante limbi amerindiene
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și-a pierdut cu adevărat cunoștința; se simțea deseori pe punctul de a leșina, dar întotdeauna îl salva în ultimul minut un sentiment de mândrie. Își aprindea o țigară, clipea și interogatoriul continua.[...] La primul interogatoriu cu Gletkin, când semnase depoziția, crezuse că totul se terminase. La al doilea, îi deveni clar că era doar începutul. Actul de acuzare conținea șapte puncte și deocamdată recunoscuse doar unul. Crezuse că băuse până la fund cupa umilinței. Acum se vedea silit să descopere că
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
pe de altă parte. Unii parlamentari, ministrul german de Interne și organizații ca Amnesty International au insistat însă asupra faptului că interdicția amenințării cu tortura este una absolută și că orice încălcare a acestei interdicții, ca mijloc pentru obținerea unei depoziții pe care învinuitul o refuză, creează un precedent, constituind o gravă amenințare pentru orice stat de drept. Cei care au susținut că decizia polițistului din Frankfurt nu poate fi apărată juridic insistau asupra faptului că respectul demnității ființei umane, care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
decizia lui atât de problematică rațiuni morale. El a spus că i-ar fi fost greu să explice părinților că viața copilului nu a putut fi salvată deoarece a trebuit să fie respectat dreptul învinuitului de a refuza să facă depoziții. Dacă ne gândim că acest om, care se găsea în situația de neinvidiat de a trebui să ia o decizie sub presiunea timpului, ar fi putut să se pună foarte bine la adăpost pe sine și familia sa invocând faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
inițiere multiplă - erotică, estetică și mistică. Punctat de introspecții abisale și întrerupt de divagații eseistice, nucleul narativ se coagulează prin asamblarea unor mituri convergente (Faust, Orfeu, Meșterul Manole), ce compun o narațiune pluristratificată. Aceste dominante narative suportă o decantare în Depoziția (I-II, 1991-1992), cel mai reușit roman al autorului. Tehnica narativă este acum mai complexă, încorporând pluriperspectivismul și variația persoanelor gramaticale, anamorfoza onirică și imaginarul teratologic. Mărturia pe care Ioan Dabija, fost deținut într-un lagăr nazist de exterminare, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]
-
muntelui în derivă (apărut postum, în 1994) prin prelucrarea mitului mioritic într-un stil, de această dată, mai transparent, ce ar fi putut prefigura o nouă etapă de creație. SCRIERI: Doisprezece prozatori (volum colectiv), Cluj-Napoca, 1988; În preajma legendei, Cluj-Napoca, 1989; Depoziția, I, Cluj-Napoca, 1991, II, Sibiu, 1992; Cartea muntelui în derivă, Sibiu, 1994. Repere bibliografice: Vasile Andru, Alte voci, altă istorie, CRC, 1989, 37; Al. Țion, „În preajma legendei”, AST, 1989, 10; Mircea Ivănescu, Un debut remarcabil, T, 1990, 2; George Nistor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]
-
obiectiv al puterii În funcțiune. Justiția, adminstrația, armata sunt epurate, În virtutea unicului criteriu al loialității față de noul regim. Represiunea este direcționată Împotriva adversarilor politici: partidele democratice devin „agenți ai reacțiunii”, riposta statului implicând limitarea libertății de asociere, Întrunire și expresie. Depozițiile unui jurnalist american, Reuben Markham, au darul de a reține, În tușe sigure, imaginea unui guvern ce reinstituie detenția arbitrară, reținerea abuzivă În lagăre de muncă, precum și cenzura asupra publicațiilor scrise și a serviciului de radio. Decalajul dintre retorica democratizării
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]