1,930 matches
-
și lume: Tu faci un semn și focul în înțeles s-arată Apa-și găsește apa și în cuvânt cuvântul În inimă murg tânăr un înțeles să bată, Din hamul de furtună să se desfacă vântul. Îți treci ca un descântec mâna prin evocare... Lumea capătă străluciri cristaline, devine diafană și muzicală: Ascultă: șlefuită în muzici sticla crăngii, Profund glasul iubirii rostogolit pe minge În floare, ireală e lacrima tălăngii Și-n scoarță suveniru-i răbojul pe meninge... A scrie înseamnă încă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
undă atinge antena spiritului în rugină” etc. etc. Iar, în prelungirea magiei erotice din Colomba, „incantațiile” oferă în mai multe rânduri ilustrări edificatoare ale „tiparului” amintit: „Tu faci un semn și focul în înțeles se-arată”, „Îți treci ca un descântec mâna prin evocare”, „cântecul e cheia pentru astrala ușă”... În Petre Schlemihl, poemul însuși devine factorul dinamizant, figurat printr-un echivalent deja cunoscut din alte asocieri. „Așa-i amnar poemul în cremenea din sânge”. Să notăm, în sfârșit, în volumul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
timp: „Tristele m-alungă spre departe/ și rup din carnea mea cu dinți de moarte”. Lirismul discret se regăsește și în elogiul cetății, prezent încă în Voievod de stea. De pildă, Șarpele mut are în centru un ceremonial folcloric, un descântec în manieră argheziană, iar în Poem de țară și în Poem cu domnițe se simte o interiorizare a sentimentului patriotic. Proza lui V. este, în anii ’50, net proletcultistă și ilustrativă pentru imperativele vremii. În romanul alcătuit din Valea Fierului
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
analiza originii lor, a metamorfozelor suferite În timp. Pe un plan secund apare și ideea de destin individual și colectiv legat de timp și sărbătoare. Simion Fl. Marian este autorul unor studii de referință În cultura populară românească. Lucrarea sa, Descântece poporane române. Vrăji, farmece și desfaceri reprezintă o reeditare a lucrărilor Descântece poporane române (apărută pentru prima dată la Suceava, În 1886) și Vrăji, farmece și desfaceri. O altă lucrare a lui Pamfile , Mitologie românească, este alcătuită din trei secțiuni
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
apare și ideea de destin individual și colectiv legat de timp și sărbătoare. Simion Fl. Marian este autorul unor studii de referință În cultura populară românească. Lucrarea sa, Descântece poporane române. Vrăji, farmece și desfaceri reprezintă o reeditare a lucrărilor Descântece poporane române (apărută pentru prima dată la Suceava, În 1886) și Vrăji, farmece și desfaceri. O altă lucrare a lui Pamfile , Mitologie românească, este alcătuită din trei secțiuni: Dușmani și prieteni ai omului, Comorile și Pământul. După credințele poporului român
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Înfățișa fenomenul mitologiei românești În contextul unei sinteze de folclor comparat, cu aspect teoretic. Soarta Își găsește loc semnificativ În construcția cărții alături de alte puncte de interes precum: Facerea lumii, Sărbători agrare, obiceiuri, vrăji, Moartea și Înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat În volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și Înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat În volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse În Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din trilogia lui Sim. Fl. Marian, Însă autorul tratează subiectul plasându-l În temporaneitate. Cartea Credințe și superstiții românești, după
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care aduc sănătate celor din casă, spor muncii lor și norocul pe curte , adică binele animalelor și al păsărilor gospodăriei. Unele obiecte furate aduc În casă chiar sporul casei de unde sunt furate. Mihail Canianu oferă o contribuție majoră asupra cercetării descântecelor, farmecelor și vrăjilor. Descântecele apar astfel clasificate după natura bolii; importante sunt definițiile date deochiului și descântecelor-rugăciune. Autorul recurge la metoda comparativă pentru a Încadra În context universal descântecul românesc, lucru recunoscut de Ovidiu Bârlea În Istoria folcloristicii românești. Amalia
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
din casă, spor muncii lor și norocul pe curte , adică binele animalelor și al păsărilor gospodăriei. Unele obiecte furate aduc În casă chiar sporul casei de unde sunt furate. Mihail Canianu oferă o contribuție majoră asupra cercetării descântecelor, farmecelor și vrăjilor. Descântecele apar astfel clasificate după natura bolii; importante sunt definițiile date deochiului și descântecelor-rugăciune. Autorul recurge la metoda comparativă pentru a Încadra În context universal descântecul românesc, lucru recunoscut de Ovidiu Bârlea În Istoria folcloristicii românești. Amalia Pavelescu, cu studiul său
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de unde sunt furate. Mihail Canianu oferă o contribuție majoră asupra cercetării descântecelor, farmecelor și vrăjilor. Descântecele apar astfel clasificate după natura bolii; importante sunt definițiile date deochiului și descântecelor-rugăciune. Autorul recurge la metoda comparativă pentru a Încadra În context universal descântecul românesc, lucru recunoscut de Ovidiu Bârlea În Istoria folcloristicii românești. Amalia Pavelescu, cu studiul său Poezia de ritual și ceremonial din Mărginimea Sibiului, se Înscrie În preocuparea mai largă a Școlii clujene de folclor de a reface unitatea culturii populare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
lehuzei de a coborî din pat opt zile după naștere etc. Volumul Cum s-a stins țara Vrancei. Nereju-sat din Vrancea cuprinde mai multe studii de o importanță deosebită pentru cunoașterea vieții sociale a țării noastre: Nunta, Orații despre nuntă, Descântece, farmece, Descântece și boli de animale, Credințe, Întâmplări. Autor a numeroase studii de profil complex, etnologic și lingvistic, Petru Caraman a abordat din perspectivă comparată, În tradiția școlii comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a coborî din pat opt zile după naștere etc. Volumul Cum s-a stins țara Vrancei. Nereju-sat din Vrancea cuprinde mai multe studii de o importanță deosebită pentru cunoașterea vieții sociale a țării noastre: Nunta, Orații despre nuntă, Descântece, farmece, Descântece și boli de animale, Credințe, Întâmplări. Autor a numeroase studii de profil complex, etnologic și lingvistic, Petru Caraman a abordat din perspectivă comparată, În tradiția școlii comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov. Densusianu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ales pe tânăr). Studiile Antoanetei Olteanu aduc În discuție un material documentar extrem de vast. Autoarea a cercetat lucrările de specialitate apărute În limbile română, rusă, bulgară, ucraineană și face mereu trimiteri la ele. De asemenea, căutând practici, credințe, vrăji și descântece, ea oferă exemple și din literatura de autor: I. L. Caragiale, V. Voiculescu, M. Sadoveanu. Dan Horia Mazilu scrie un studiu intitulat O istorie a blestemului, În care face mai Întâi o incursiune printre mitologii (Omul a fost apăsat de blestem
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Ivan Evseev, În Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale și În Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, aprofundează și Îmbogățește latura folclorică și mitologică a simbolurilor fundamentale din cultura populară românească, acordând larg spațiu articolelor despre noroc, ursitoare, deochi, descântec, Ceasul Rău, Dragostele, iarba fiarelor, magia, mana, moroiul, Numerele, șarpele casei etc. La fel, Germina Comănici, În Cercul vieții. Roluri și performanță În obiceiurile populare, abordează Întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (În care esențială rămâne funcția
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
unui pretendent la viață. În tradiția românească, o atenție deosebită i sa acordat plânsului copilului, mai ales plânsului excesiv În timpul nopții, deoarece se considera că acesta este trimis de duhuri rele. Pentru a preîntâmpina sau opri acest plâns existau numeroase descântece și vrăji: se punea fașa pe drum ca să treacă oile peste ea. Plânsul copilului era considerat un fel de morb, care se numea plânsori (plânsoare) și era personificat În textele descântecelor. În basmul mitic Fecioru dă-mpărat și Întâlnim o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Pentru a preîntâmpina sau opri acest plâns existau numeroase descântece și vrăji: se punea fașa pe drum ca să treacă oile peste ea. Plânsul copilului era considerat un fel de morb, care se numea plânsori (plânsoare) și era personificat În textele descântecelor. În basmul mitic Fecioru dă-mpărat și Întâlnim o situație mai rară, embrionul plângând În uter, un tip care are numai variante maghiare. Împărăteasa rămâne Însărcinată; la trei luni, grăiește copilul din foale: Îi spune: Lulița Floare dalbă, care-nfloare pomii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fiicei craiului de Baia-Mare În ce constă toată puterea sa, și anume, Într-o Încărcătură miraculoasă de pușcă, În care, Între multe alte elemente, se aflau puse si trei sau nouă fire de piper.Piperul se Întrebuințează la vrăji și descântece; el este simbolul urei, certei, dezbinării, răzbunării și a nefericirii. Subclasa următoare se referă la măr, un element pomenit adeseori În basme ca declanșator al nașterii, ce apare În mai multe sintagme: mărul Discordiei, atribuit lui Paris; merele de aur
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
un purcel Înnămolit În lac. Noaptea, purcelul se transforma Într-un FătFrumos, Întrucât era năzdrăvan; fusese fermecat să rămână purcel trei ani de zile. e. Prezența elementului magic Intervențiile unor sfătuitori, ale unor elemente cu puteri magice (blestemul, vrăjile și descântecele) ori chiar păcatele Înfăptuite de părinți În existența lor, participă la proiectarea unui copil. În basmul Viteazul cu mâna de aur apare o situație excepțională. Craiul și crăiasa, după ani lungi de așteptare Începură să-și jelească feciorii. Într-o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Zburătorul (un fel de zmeu, care intră noaptea pe coș În casele oamenilor, sub formă de șerpe cu pară de foc, și chinuiește pe femei, care din pricina asta zac de boala numită lipitură, de care se poate scăpa prin anumit descântec); face femeile Însărcinate să nască Înainte de vreme copii morți), Baba Coaja (care omoară copiii cei nebotezați și ascunde sufletele lor Într-un soc, unde petrec până ce putrezește trupul, din care pricină românii nu prea strică socul). Artur Gorovei arată În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
un instrument de luptă Împotriva demonicului. Amintim și faptul că miezul zilei și miezul nopții sunt conotate negativ În credințele românești; la miezul nopții, bântuie duhurile rele. Cojile de ou și broasca fiartă cu smântână par a fi ingredientele unor descântece. Un alt caz prezentat de aceeași Niculiță Voronca se referă la un fecior schimbat, pe nume Cocotea, căruia Îi plăcea dulceața. El ajunsese bărbat voinic În partea superioară a corpului (cu ochi albaștri, barbă și mustăți roșii), care a Învățat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și povești populare englezești], când o vrăjitoare, care se-ndeletnicea cu răpirea și uciderea pruncilor abia născuți, a Încercat să-l omoare și pe fiul prințului din Coventry. Profitând de moartea mamei În durerile facerii și de lipsa tatălui, prin descântece și farmece, ea a reușit să fure pruncul din brațele doicilor neatente. Dar chiar În clipa nașterii sale, copilul fusese sortit să Îndeplinească fapte de vitejie, căci pe pieptul lui firav se distingea imaginea vie a unui balaur, pe brațul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
trei frați, cărora le venise vremea de Însurătoare si nu știau de ce nu erau acceptați de părinții fetelor dorite. Apelează la un vrăjitor vestit, apoi la vrăjitoarea Hârca, pentru a dezlega acest mister. Sfaturile babei par desprinse din structura unui descântec: să se ducă acasă să dea la confecționat o cămașă, În care să intre toți trei frații; după ce se vor Îmbrăca cu ea toți deodată, să dea cu sulițele În sus și În locul În care vor ajunge sulițele, acolo se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
maicii mele" (Ronsetul 44), "Doar spinii-au mai ràmas de așezat,/ càmașa doar de aruncat la gloatà./ În trupul care nu-i decît o cioatà/ mi-e sîngele cu tine botezat..." (Ronsetul 45). Nu întîmplàtor, forma ronsetului gàzduiește texte de descîntec, invocații càtre o divinitate obosità, pentru a reașeza lumea; filonul expresionist, blagian chiar, pe care critica l-a citit în lirica lui Bàdescu încà de la primele volume, continuà sà țeasà, ascuns, metaforele: "Așazà, Doamne, lumea cum am vrut!/ Veacul se
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
cetatea Erech a Chaldeei, era compusă din trei cărți. Cea dintâi având titlul "Spiritele rele", cuprindea formulele de conjurație și imprecație menite să-l ferească pe om de acțiunea periculoasă și funestă a diavolilor; a doua, reprezenta o culegere de descântece, având puterea să îndepărteze demonii bolilor, vindecîndu-i pe suferinzi; a treia, cuprindea imnuri vrăjite, cu puteri supranaturale, care acționau obligatoriu asupra zeilor. Acesta este dealtfel, caracterul esențial și specific al magiei față de religie, al incantației față de rugăciune. Una reprezintă o
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
o frază verbală semnificând ”Iahve a avut milă” sau ”Iahne s-a îndurat” și i-a dăruit Anei un fiu. Din spațiul oriental, acest prenume se răspândește până în spațiul autohton, fiind întâlnit în diferite credințe, obiceiuri sau creații populare românești, descântece. Ana Baciu, căsătorită Glanetașu, este fiica lui Vasile Baciu, slabă, urâtă, tăcută, oropsită, al cărui destin este marcat numai de suferință: crește singură, fără mamă, trăiește iluzia iubirii alături de Ion. Sedusă, făcută de râs în sat, abandonată de Ion, vede
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]