1,615 matches
-
fără complicații ce țin de alcoolism, ajungem la un timp nedefinit între 1914-1916 când putea fi scrisă această compilație eventual, cu scopul de a fi publicată. Călin L. Cernăianu redă și paragraful imediat următor de după „Eroare” de data aceasta în descifrare proprie: „Eminescu n-a fost sifilitic. Ideea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesă școala germană că paralisia generală este tot deauna o manifestațiune sifilitică, tot așa de înșelată ca aceea care susține că toate sclerosele cerebrospinale sunt
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
imaginea arhetipală, imaginea mitică, meta-imaginea. Imaginea arhetipală, descătușată de statismul primordial, este o imagine antinomică, mărginind, dar și dezmărginind cunoașterea; lumea înțelesurilor se închide sau se deschide în funcție de modalitatea discursivă utilizată, fiecărei imagini fiindu-i specifică o strategie discursivă ontologică. Descifrarea imaginii arhetipale este posibilă prin intermediul ritului. Ritul are menirea de a reconstrui ființa umană și ființa cosmică, re-semantizând continuu dimensiunea existențială și convertind semnificațiile i-mediate la primatul imaginii. Ființa arhetipală se deslușește în devenire 46, pătrunderea pe tărâmul înțelesurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ale spiritului și ale cunoașterii, păsările sunt ipostaziate ca divinități care dețin secretele celor trei lumi. Știința cunoașterii "limbii păsărilor" este dobândită în urma inițierilor în tainele vieții și morții. Pasărea poate prevesti destinul implacabil și moartea, valențele oraculare fac posibilă descifrarea viitorului, după strigătele și zborul păsărilor, artă practicată de romani și moștenită de la etrusci.230 Zborul păsărilor reprezintă, în majoritatea mitologiilor, un simbol al relațiilor dintre cer și pământ, ca prevestire, "mesaj al cerului". Desenele preistorice, care figurau oamenii-păsări, au
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
an, de boala sărăciei, de foame și de supărare. Sărbătorită în preajma echinocțiului de primăvară, Blagoviștenia este numită în calendarul popular Ziua Cucului. Tot de Buna Vestire se spune că vin și rândunelele și cocostârcii care au o semnificație aparte în descifrarea semnelor primăverii. Astfel, se crede că dacă vin mai mulți cocostârci deodată, primăvara va fi furtunoasă și ploioasă. În Transilvania, se crede că acel ce numără rândunelele care apar prima dată se va întâlni, pe cea lume, cu toți atâția
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
didactice. Din punct de vedere semiotic, scrie autoarea, discursul didactic reprezintă un set de semne citite contextual. Un gest-semn al profesorului își declină semnificația prin intrarea lui într-o rețea de semne anterioare sau coprezente. Legăturile sintactice constituie premise ale descifrării sensurilor, iar semioza didactică desemnează procesul de comunicare didactică în calitate de practică semnificantă. Gestul este actor principal ori mediator, participând la reducerea distorsiunilor dintre reprezentare și formulare, la construirea modelelor de reprezentare și la învățarea acestora, deoarece semioza didactică implică atât
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
1972). Dacă nivelului informațional al comunicării îi corespunde modalitatea lingvistică, nivelului relațional îi este asociat repertoriul vast de mijloace analogice: gest, mimică, privire, atingere, miros, mers, posturi ale corpului etc. Prezentarea succintă a dimensiunii istorice (a modului de utilizare și descifrare a limbajului gestual în diferite perioade de timp), este provocatoare și necesară pentru desprinderea principalelor repere sau contribuții de referință care au condus către apariția și dezvoltarea domeniului de cercetare a comunicării nonverbale. Comunicarea prin intermediul mimicii și gesticii (kinezica), prin intermediul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
modificării relațiilor sociale și migrației oamenilor dintr-o zonă geografică în alta. În analiza istoricului gesturilor și a constituirii științei despre comunicarea nonverbală (în a doua jumătate a secolului al XX-lea), putem delimita o bogată preistorie a rolului și descifrării limbajului corporal, din Antichitate până spre sfârșitul secolului al-XIX-lea, și o foarte scurtă istorie a acestei științe, în cadrul căreia amintim precursorii de până la jumătatea secolului XX (Ch. Darwin, D. Efron, E. Kretschmer, W. H. Sheldon), fondatorii, între anii 1950 și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prima dată, fotografiei, Charles R. Darwin (1967/1872) a constituit un reper de mare valoare în aplicarea metodologiei cercetării comportamentului nonverbal și, implicit, în fundamentarea domeniului comunicării nonverbale. Este demn de reținut ceea ce Darwin numea obiceiul observării detaliilor, deoarece corectitudinea descifrării emoțiilor unei persoane depinde de sesizarea unui număr cât mai mare de semnale în pozițiile corpului și în expresiile faciale ale acesteia. Numai acordând atenție detaliilor și căutând semnale multiple, putem descifra ceea ce simte și gândește persoana observată. Cercetările lui
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care încearcă să ascundă acest lucru indică conflictul emoțional între starea psihică pozitivă pe care vrea să o arate celorlalți și cea negativă pe care dorește să o ascundă, precum și neputința controlului asupra limbajului corpului 28. Cert este că, în descifrarea și interpretarea sensului unui gest, ,,ochii antrenați" ai persoanelor care dețin abilități de comunicare caută la interlocutor grupuri de gesturi, sesizează micro-expresiile faciale și gestuale, stabilește congruența sau incongruența dintre acestea și cuvintele rostite, analizează indicatorii comportamentali în funcție de context (regulile
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elocința gestului și prin expresia fizionomiei. Marii actori intuiesc încă de la prima lectură a textului multe din caracteristicile personajului pe care-l interpretează și se apropie de el fie ,,auzindu-l", fie ,,văzându-l", fie ,,îl descoperă din interior", de la descifrarea gândurilor și sentimentelor care-l animă. Efectul dintr-o replică ca și întreg rolul de altfel alcătuiește elementul de succes alături de gesturi și atitudini semnificative. În accepțiunea artistică, gestul denotă energie, frumusețe, emoție, dinamism, grație și transpune gândurile, sentimentele și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
educațională comunicarea didactică reprezintă un registru de semne lingvistice și nonlingvistice citite contextual. Un cuvânt-semn sau un gest- semn al profesorului își declină semnificația prin intrarea lui într-o rețea de semne anterioare sau coprezente. Legăturile sintactice constituie premise ale descifrării sensurilor cuvintelor și gesturilor acestuia la care se adaugă contextul. Semioza didactică se referă la funcționarea acestui sistem de semne lingvistice și nonlingvistice sau a comunicării didactice ca proces semnificant de producere și receptare de semne din partea actorilor educaționali. Termenul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prin înclinarea capului și indicarea ușii). * Gesturi care dau glas stărilor emoționale în comunicarea didactică și ,,scapă" controlului voluntar: ,,expresii faciale"122 sau ,,gesturi expresive"123. Fără intenție, dar cu valoare comunicativă, manifestările faciale sunt puternic implicate în exprimarea sau descifrarea stării fizice și psihice. De multe ori, elevii decodează starea fizică a profesorului după gesturile acestuia și se adaptează în funcție de natura relației pe care au construit-o. În legătură cu istoricul acestor gesturi, expresiile faciale sunt prezențe primare în ontogeneza gestualității, unele
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Observând poziția picioarelor elevilor în timpul examenelor, se constată că unii dintre ei încrucișează gleznele, gest ce exprimă reprimarea anxietății și nervozității. De asemenea, mersul, cu toate componentele regularitatea, presiunea, viteza, lungimea pasului, elasticitatea, precizia direcției și viabilitatea este relevant în descifrarea caracteristicilor psihice ale partenerilor educaționali. Horst H. Rückle identifică unsprezece feluri de a merge: 1) ritmic (denotă bucurie, o stare psihică pozitivă); 2) sacadat (dictat de apariția bruscă a unor motive); 3) cu trunchiul țeapăn (exprimă mândrie, orgoliu, aroganță); 4
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de reflecție 1. Specificați de ce kinezica nu este o știință exactă precum matematica, fizica, chimia. 2. Explicați contribuția gesticulației la înțelegerea amplorii emoționale și logice a discursului și a oratorului. 3. Argumentați de ce femeile au o abilitate mai bună în descifrarea gesturilor decât bărbații. 4. Descrieți cum influențează parametrii gesturilor unei persoane starea de sănătate fizică și mentală. 5. Menționați efectele contopirii ființei umane cu tehnologia asupra comportamentului nonverbal. Întrebări grilă 1. Printre autorii care susțin caracterul înnăscut al gestului se
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
toate elementele prezente În contextul situației sunt de interes În procesul de interpretare a acestei propoziții: faptul că oaia era „neagră și cornută”, că mama lui Niculae era cu un „căldăroi În mână” și mulgea oile etc. nu contribuie la descifrarea semnificației. Situația nu se referă la realitatea propriu-zisă, circumscrisă textului, ci doar la „acea parte de realitate care este filtrată prin interesul interactantului manifestat față de un anumit aspect al circumstanțelor textului” . Un singur element al contextului situației are relevanță (În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să fi fost tendința celor care au acceptat modelul inferențial de a pune la baza explicării procesului interpretativ principii, maxime, legi, postulate care, În afară de faptul că nu aveau o Întemeiere argumentată, erau prea diverse și ofereau un mecanism complicat de descifrare a sensului unui enunț. Sperber și Wilson au construit teoria pertinenței pe baza, așa cum am precizat mai sus, a doua principii fundamentale preluate de la Grice și Fodor: 1) inferența joacă un rol crucial În comunicarea verbală, 2) intelectul uman este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
decodare și evaluate prin inferență” . Un enunț este cu atât mai explicit (decodarea joacă un rol cu atât mai mare), cu cât implicarea contextului În construirea/interpretarea enunțului este mai mică (vezi ultimul exemplu); 2) construirea explicitării nu vizează - direct - descifrarea a ceea ce a intenționat să spună locutorul, ci doar obținerea unei forme lingvistice complete din punct de vedere semantic care să permită decodarea semnificației literale a enunțului (mai bine spus, care să permită identificarea stării de lucruri din lumea reală
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ceva neînȚeles, dar un neînȚeles care intră Într-un dialog constructiv cu ceea ce reprezintă formatul mental deja existent al interpretului și devine Înțeles În contextul prezent În care procesul se desfășoară; formatul nostru anterior ne ajută să ne angajăm În descifrarea noului pe o direcție inițială cunoscută pentru ca apoi, În dinamica proceselor raționale de interogare reflexivă și de autoreflectare critică, ea să fie confirmată, infirmată sau modificată (Înțelegerea și punerea În discuție a bagajului nostru prejudicial trebuie să plece de la faptul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
important de observat că punctul de plecare al unei lunații, deci al unei Luni Noi progresate, nu este momentul nașterii unei persoane, ci Luna Nouă anterioară acestuia. Într-un fel, nașterea se Înscrie În ciclul acestei lunații. Dacă se dorește „descifrarea” vieții cu ajutorul Lunii Noi progresate, primul lucru care trebuie făcut este să se caute când a avut loc Luna Nouă de dinaintea nașterii, pentru că ea reprezintă punctul de plecare al ciclului. În plan previzional, metoda constă În a descoperi În ce
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
o problemă de timp - efortul și timpul necesare unei persoane neautorizate să decripteze mesajul criptat. 5.1. Concepte de bazătc "5.1. Concepte de bază" Algoritmul criptografic este o procedură pas cu pas utilizată pentru cifrarea unui text clar și descifrarea textelor cifrate. Cheia sau variabila de criptare este o informație sau o secvență prin care se controlează cifrarea și descifrarea mesajului. Cifrarea este o transformare criptografică a unor caractere sau biți. Criptograma sau textul cifrat reprezintă un mesaj neinteligibil. Cifrul
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
5.1. Concepte de bază" Algoritmul criptografic este o procedură pas cu pas utilizată pentru cifrarea unui text clar și descifrarea textelor cifrate. Cheia sau variabila de criptare este o informație sau o secvență prin care se controlează cifrarea și descifrarea mesajului. Cifrarea este o transformare criptografică a unor caractere sau biți. Criptograma sau textul cifrat reprezintă un mesaj neinteligibil. Cifrul bloc se obține prin separarea textului inițial în blocuri de câte n caractere sau biți și aplicarea unui algoritm și
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
statisticieni și lingviști, arabii au inventat criptanaliza. Scrierea lor criptată a fost o taină de-a lungul secolelor. De exemplu, filosoful arab Al-Kindi a scris un tratat, în secolul al IX-lea, care a fost descoperit în 1987, intitulat „ Manuscrisul descifrării mesajelor criptate”. În 1790, Thomas Jefferson a realizat un echipament de criptare folosind un set de 26 discuri ce se puteau roti individual, prin tehnici speciale de utilizare, astfel încât descifrarea să fie aproape imposibilă. Invențiile s-au înmulțit teribil în
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
IX-lea, care a fost descoperit în 1987, intitulat „ Manuscrisul descifrării mesajelor criptate”. În 1790, Thomas Jefferson a realizat un echipament de criptare folosind un set de 26 discuri ce se puteau roti individual, prin tehnici speciale de utilizare, astfel încât descifrarea să fie aproape imposibilă. Invențiile s-au înmulțit teribil în ultimele secole, cel de-al doilea război mondial avându-le în uz pe cele mai performante pentru acele vremuri. Dintre acestea au rămas în istorie „mașina japoneză de purpură” și
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
rar cu ob servații personale, nu comentează, ci relevă totul prin glasul scris al ziarelor sau revistelor. Autenticul faptelor și ideilor transformă cartea într‐ un izvor de meditație ce‐ți răscolește pentru multă vreme gândurile în lucrarea lor perpetuă de descifrare a neînțelesei treceri. Pe măsură ce ne adâncim în conținutul ei, cartea se transformă dintr‐o „istorie” într‐o epopee. Fapte, întâmplări, portrete, microbiografii, frânturi de creații literare, simpla enumerare a unor personalități intrate în Panteonul literaturii române, ce‐ au trăit, gândit
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ca pe un personaj de mare valoare. Existența ei strălucitoare dar trag gică, fiindu-ne prezentată în lanțul atâtor și atâtor nume de primă mărime în istoria și cultura română și europeană. Cartea este o mare lecție de artă a descifrării, selecției și prezentării faptelor culese din toate ungherele, pentru a ne fi redată nu numai eroina, ci și pe tatăl său, alt uitat, Manolache Costache Epureanu, văr primar cu Costache Negri, prieten sincer, după cum spuneam, cu Alexandru Ioan Cuza, Vasile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]