3,441 matches
-
cu material individual. • Numerația în concentrul 1-7 - Raportarea numărului la cantitate și invers; Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-7: „Ordonarea în șir crescător și descrescător în limitele 1-7”; Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-7; „Compunerea și descompunerea numărului 7”; Exerciții cu material individual. • Învățarea numărului și cifrei 8 - „Formarea șirului numeric”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-8. „Raportarea numărului la cantitate și invers”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-8. „Ordonarea în șir crescător
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
cu material individual. • Numerația în concentrul 1-8. „Raportarea numărului la cantitate și invers”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-8. „Ordonarea în șir crescător și descrescător în limitele 1-8”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-8. „Compunerea și descompunerea numărului 8”. Exerciții cu material individual. • Învățarea numărului și cifrei 9. „Formarea șirului numeric”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-9. „Raportarea numărului la cantitate și invers”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-9. „Ordonarea în șir crescător
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
cu material individual. • Numerația în concentrul 1-9. „Raportarea numărului la cantitate și invers”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-9. „Ordonarea în șir crescător și descrescător în limitele 1-9”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-9. „Compunerea și descompunerea numărului 9”. Exerciții cu material individual. • Învățarea numărului și cifrei 10. „Formarea șirului numeric”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-10. „Raportarea numărului la cantitate și invers”. Exerciții cu material individual • Numerația în concentrul 1-10. „Ordonarea în șir crescător
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
cu material individual. • Numerația în concentrul 1-10. „Raportarea numărului la cantitate și invers”. Exerciții cu material individual • Numerația în concentrul 1-10. „Ordonarea în șir crescător și descrescător în limitele 1-10”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-10. „Compunerea și descompunerea numărului 10”. Exerciții cu material individual. • Numerația în concentrul 1-10. Joc didactic: „Știm să numărăm corect?”. • Numirea și determinarea locului fiecărui element într-o mulțime dată; accentuarea aspectului ordinal al numărului. Joc didactic „Spune al câtelea element lipsește!”. • Numerația - aspectul
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
de falsificare prin adaos de apă. 11) Reacția laptelui. Aciditatea inițială a laptelui este datorată CO2, care, împreună cu apa, formează acidul carbonic; la conferirea acestei acidități, intervin fosfații acizi și citrații. Ulterior, aciditatea laptelui crește pe seama acidului lactic rezultat din descompunerea lactozei. 1.3. Laptele impropriu consumului În anumite stări fiziologice sau pe fondul unor tulburări funcționale, dar și în cazul ingerării de furaje contaminate, animalele produc lapte cu însușiri calitative mai mult sau mai puțin modificate, dar nociv pentru organismul
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
Prin acidul lactic conținut, smântâna exercită efecte benefice asupra organismului uman, având rol în îmbunătățirea răspunsului imun, în echilibrarea microbiotei colonului și reducerea activității enzimelor implicate în iritarea acestuia, în scăderea colesterolemia etc. În cazul smântânii fermentate, bacteriile utilizate favorizează descompunerea chimică a proteinelor în substanțe mai simple, care sunt mai ușor digerabile și deci, mai bine asimilate. Smântâna poate fi consumată ca atare sau sub formă de frișcă, în amestec cu brânza proaspătă de vacă, ca adaos în diferite preparate
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
maximum 0,85 g acid oleic / %, iar cel de calitatea a II-a de maximum 1,1 g / %. 5.4.3.2. Determinarea aldehidelor Această analiză permite aprecierea proceselor oxidative prezente în untul rânced, prin identificarea aldehidei epihindrice rezultate în urma descompunerii oxidative a acidului linoleic, cu ajutorul reacției Kreis. Principiul metodei: în mediu acid se identifică prezența aldehidei epihidrinice, prin colorația roșie a floroglucinei. Materiale și reactivi: eprubete; acid clorhidric concentrat; floroglucină eterică (0,1%). Mod de lucru: într-o eprubetă se
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
100 ml și se acidulează cu 2.5 ml acid clorhidric. Se pune pe baia de gheață pentru răcire, se adaugă 5 ml nitrit de sodiu și se ține la rece 5 minute, apoi se adaugă 1 g uree pentru descompunerea nitritului de sodiu în exces. Se agită 15 minute, iar după ce nu se mai observă dezvoltarea de gaze se adaugă 1 ml timol 5 g/l și 5 ml hidroxid de sodiu 100 g/l. După 10 minute se completează
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
sunt compuși norii, reflecta în mod egal tot acest spectru al luminii solare, care astfel combinate, dau culoarea alb. Curcubeul - se formează când există stropi de apă în aer și astrul zilei este la orizont; el reprezintă fenomenul de dispersie (descompunere) a luminii solare de către picăturile de ploaie, în culorile spectrul. Cum suflă vântul? Razele Soarelui încălzesc suprafața Pământului și o dată cu ea și atmosfera. Unele regiuni primesc direct razele Soarelui tot timpul anului și din cauza asta sunt regiuni foarte calde, altele
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
precum și ploi acide ce distrug pădurile. Oxigenul din aer este indispensabil vieții. El este folosit în respirația plantelor și a animalelor. Unele microorganisme care trăiesc în aer și în apă pot produce diferite boli plantelor, animalelor și omului. Altele produc descompunerea cadavrelor și a resturilor vegetale, până la substanțe simple, minerale, care reintră în sol. Aceste substanțe dizolvate în apă sunt preluate de plante, care produc cu ajutorul dioxidului de carbon din aer și al energiei solare substanțe organice ce constituie hrana unor
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
deriva continentelor? În urmă cu 300 de milioane de ani, planeta era acoperită de păduri mlăștinoase, cu plante gigantice care când au murind, au fost îngropate sub aceste mlaștini ? În timp s-au solidificat, sub formă de rocă, plantele în descompunere s-au presat între straturile de roci și încălzite de planetă, s-au transformat în cărbuni de-a lungul milioanelor de ani; Combustibilii fosili (cărbune, petrol, gaze naturale) asigură trei sferturi din energia Pământului ? Rezervele de cărbuni ale Pământului se
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
este în general constantă, și anume 0,03%. Totuși ea suferă variații diurne și sezoniere. In aerul din sol cocentrația este de aproximativ 10 ori mai mare iar uneori poate crește de până la 100-200 de ori când există condiții favorabile descompunerii produselor organice. Variațiile diurne sunt mici, datorate scăderii prin consumul în fotosinteză în timpul zilei și creșterii prin degajare în respirație noaptea. Variațiile anuale sunt datorate creșterii primăavara și toamna și scăderii, ca urmare a fotosintezei intense, vara. Menținerea constantă a
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cu participarea apei. III.8.1.4. Fotoliza apei Fotoliza apei reprezintă un proces încă neînțeles. Mult timp s-a considerat că oxigenul degajat la fotosinteză provine din CO2. In anul 1930 van Niel emite ipoteza că oxigenul rezultă din descompunerea apei, proces numit fotoliză. In present este unanim acceptat că, la plantele verzi, alge și cianobacterii, reacția la lumină implică fotoliza apei, reacție care produce hidrogen atomic și degajă oxigen molecular. Acest oxigen este sursa de oxigen din atmosferă, esențial
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
entropie ridicată. Astfel proteinele au entropie scăzută, pe când compușii simpli ca apa, CO2, ureea au entropia mare (apa și CO2 au entropie mai mare decât o cantitate echivalentă de glucoză și oxigen; organismul poate utiliza însă energia liberă rezultată din descompunerea glucozei în cei doi compuși simpli). IV.1.7.3. Mijloacele de menținere a entropiei scăzute în organismele vii Organismele vii tind să evite creșterea entropiei sintetizând compuși complecși cu entropie mică așa cum sunt proteinele. De exemplu Escherichia Coli sintetizează
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cromoforul ar fi singur în soluție. Energia rezultată din acest proces fotochimic provoacă influxul nervos transmis apoi spre scoarța cerebrală. La întuneric rodopsina se regenerează; la proces se pare că participă și vitamina A din sânge. Viteza și gradul de descompunere a fotopigmenților depind de intensitatea luminii și durata expunerii. Deci pentru a se produce excitația vizuală este necesar ca lumina să depășească un prag absolut de intensitate, care este dat de numărul minim de fotoni care pot produce excitația vizuală
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
atomi sau molecule (neutre). Fenomenul este același în toate situațiile: din învelișul electronic al atomului sunt smulși unul sau mai mulți electroni, atomul rămânând încărcat pozitiv (ion), adică se produce ionizarea atomului. În funcție de temperatura la care are loc fenomenul de descompunere în părțile componente: fotoni, electroni, ioni pozitivi și atomi sau molecule neutre, adică particule libere, plasma este fierbinte sau rece. Plasma fierbinte se obține prin încălzirea gazului la temperaturi foarte mari, cuprinse între valorile 15 000o 70 000oK. Plasma rece
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și atomi sau molecule (neutre). Fenomenul este același în toate situațiile, din învelișul electronic al atomului sunt smulși unul sau mai mulți electroni, atomul rămânând încărcat pozitiv, adică se produce ionizarea atomului. În funcție de temperatura la care are loc fenomenul de descompunere în părțile componente: fotoni, electroni, ioni pozitivi și atomi sau molecule neutre (particule libere), plasma este fierbinte sau rece. Plasma fierbinte se obține prin încălzirea gazului la temperaturi foarte mari, cuprinse între 15 000 70 000 grade Kelvin. Plasma rece
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
elementare libere, doi electroni și doi protoni, deci apare plasma (fig. 1.8.). Fig. 1.8. Schema apariției particulelor libere din molecula de hidrogen prin iradiere cu radiații UV În prezent se urmărește posibilitatea obținerii plasmei perfecte sau totale, adică descompunerea atomilor în electroni, protoni și neutroni liberi, nu numai din gaze, dar și din lichide (fig. 1.9.) Fig. 1.9. Relații între diferitele stări de agregare 29 Prin interacțiunea fotonilor ultravioleți cu particulele lichidelor, acestea se vaporizează prin ionizare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
X cu: învelișul electronic al atomului și nucleul atomic, obținându-se particule libere; particulele nucleelor atomice (protoni și neutroni) din care extrag particule subatomice (electroni-pozitroni și electroni-neutrini), rezultând particule subatomice libere. Aici trebuie făcută precizarea că indiferent de modul de descompunere al atomului în părțile sale componente, întotdeauna particulele rezultate vor alcătui fluide de radiații electromagnetice. În cazul acesta putem spune că prin dezintegrare nucleară radioactivă se obțin fluide de radiații electromagnetice α, β și γ. 30 Termodinamica este știința care
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
I: A → produși Viteza de reacție este proporțională cu concentrația reactantului, CA. Ecuația cinetică a reacției va fi: = k1 · CA Nu se cunosc multe reacții de ordinul I. O clasă importantă de reacții de acest tip este clasa reacțiilor de descompunere și în particular descompunerea radioactivă. Fiecare nucleu al unui element radioactiv se descompune independent, conform ecuației cinetice anterioare. Timpul de înjumătățire pentru fiecare specie de nucleu este diferit, variind în limite largi. De exemplu, pentru Ra (radiu), perioada în care
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de reacție este proporțională cu concentrația reactantului, CA. Ecuația cinetică a reacției va fi: = k1 · CA Nu se cunosc multe reacții de ordinul I. O clasă importantă de reacții de acest tip este clasa reacțiilor de descompunere și în particular descompunerea radioactivă. Fiecare nucleu al unui element radioactiv se descompune independent, conform ecuației cinetice anterioare. Timpul de înjumătățire pentru fiecare specie de nucleu este diferit, variind în limite largi. De exemplu, pentru Ra (radiu), perioada în care concentrația inițială scade la
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cinetice anterioare. Timpul de înjumătățire pentru fiecare specie de nucleu este diferit, variind în limite largi. De exemplu, pentru Ra (radiu), perioada în care concentrația inițială scade la jumătate este de 1620 de ani. Exemplu: 2 N2O5 → 4 NO2 + O2 descompunerea pentaoxidului de azot, deși pare o reacție de ordinul II, deoarece pornește de la 2 moli de reactant, este de fapt un proces în etape, iar prima reacție este de ordin I: N2O5 → NO3 + NO2 x 2 (NO3 - radical liber) 2
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
posibile, care decurg spontan în sensul stabilirii unui echilibru. Catalizatorii intervin în cinetica chimică și în mecanismele de reacție fără a avea vreo influență asupra echilibrelor. Ei cresc viteza de reacție prin micșorarea energiei de activare. Exemplu: pentru reacția de descompunere a apei oxigenate în soluție apoasă, energia de activare a reacției necatalizate este de 44 18 kcal/mol, în prezența platinei coloidale scade la 12 kcal/mol iar în prezența catalazei (enzimă) energia de activare este de numai 5,5
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mol, în prezența platinei coloidale scade la 12 kcal/mol iar în prezența catalazei (enzimă) energia de activare este de numai 5,5 kcal/mol. Între catalizator și reactanți nu se stabilesc raporturi stoechiometrice. Exemplu: 1 mg de platină produce descompunerea a 105 litri de soluție de apă oxigenată (H2O2), iar o singură moleculă de catalază produce descompunerea a 5·106 molecule de H2O2. Catalizatori diferiți, acționând asupra aceluiași substrat pot duce la formarea unor produși de reacție diferiți: Exemplu: Alcoolul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
activare este de numai 5,5 kcal/mol. Între catalizator și reactanți nu se stabilesc raporturi stoechiometrice. Exemplu: 1 mg de platină produce descompunerea a 105 litri de soluție de apă oxigenată (H2O2), iar o singură moleculă de catalază produce descompunerea a 5·106 molecule de H2O2. Catalizatori diferiți, acționând asupra aceluiași substrat pot duce la formarea unor produși de reacție diferiți: Exemplu: Alcoolul etilic în prezența catalizatorului de oxid de aluminiu trece în etenă, printr-o reacție de deshidratare. În
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]