5,637 matches
-
Menționăm faptul că suma procentelor pentru alegerile diferitelor tehnici de influență nu sînt egale neapărat cu 100%. Unii părinți au dat răspunsuri ambigue, lipsite de legătură cu contextul, alții au negat posibilitatea ca propriul copil să poată ajunge în situația descrisă mai sus, sau, dimpotrivă, au indicat mai multe modalități de intervenție. TABELUL 9.6. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Ortografie" în funcție de reușita școlară a copilului Scenariul ORTOGRAFIE Media generală 5-7 Total sub 7 7-7.99
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ne oprim doar la cele două deosebiri: descrierea propriu-zisă și portretul, care este un fel de descriere mai redusă ca întindere și diferită ca specific (1900: 227) Așa cum putem observa, retorica și-a construit vreme îndelungată tipologia în funcție de calitatea referentului descris. La Fontanier, timpul, locul, înfățișarea exterioară și calitățile morale sunt privilegiate și combinate în așa fel, încât prin ele să poată fi definite diversele tipuri de descrieri. Criteriul referențial va putea fi regăsit însă în lucrările succesorilor săi, deși aceștia
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
s-ar fi obișnuit cu toate încercările vieții ce nu l-au prea ocolit. Efectele de izotopie sunt aici esențiale, iar reperarea co(n)textului unei izotopii garantează valoarea neutralizată sau direct evaluativă (afectivă, axiologică sau nu) a proprietăților obiectului descris. 3.3. Procedura de punere în relație Este foarte interesant să constatăm că ambițiile de clasificare din istoria naturală aparținând epocii clasice, despre care vorbește M. Foucault în Les Mots et les Choses, se datorează operației despre care tocmai am
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
rotund și frunte << imensă. Realizarea portretului este încheiată printr-o punere în relație comparativă: era precum o fecioară flamandă, la care propoziția relativă adaugă o proprietate. Mai simplu, punerea în relație poate fi de tip metonimic. În acest caz, obiectul descris este asemănat cu alte obiecte, din punct de vedere spațial (metonimia contactului propriu-zis) sau temporal (metalepsă). Astfel, în exemplele (3) și (7), dacă mustața lui Charlot reprezintă o parte din personaj, la fel ca ochii și pomeții servitorului chinez elemente
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
poate fi constituită dintr-o povestire completă sau dintr-o secvență de explicare inserată într-un anumit punct al schimbului în curs. Totuși, o întrerupere monologată de mai mare întindere trebuie întotdeauna negociată cu multă grijă și lasă loc sancțiunilor descrise în capitolul 2 (3.1.). Din lipsă de spațiu, voi descrie foarte pe scurt înlănțuirile din ce în ce mai complexe pe care le-am examinat în articolul meu din 1987a. Voi corecta însă descrierea propusă la acea vreme, considerată acum mult prea elementară
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nu va fi intra sub incidența criticii formulate de către C. Kerbrat-Orecchini întocmai modelului ierarhic creat de către școala de la Geneva: "Mă întreb, scrie ea, dacă acest tip de reprezentare nu acordă o importanță mult prea mare structurii, în detrimentul obiectelor care trebuie descrise, și dacă acest "tot ierarhic" nu este un pic exagerat față de realitățile empirice" (1990: 243). Ultimul exemplu pe care îl voi analiza aici reprezintă un extras dintr-un text de ficțiune din seria polițistă a lui Reiner de Claude Klotz
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fi fericit?! Dilemă veche... à la „22”. Ați aflat despre ce povestește peștele noilor săi companioni din acvariul tranziției (am zice noi)? Să fie doar fabulații?! Ca să te convingi, nu-ți rămâne decât să trăiești doar puțin în lacul /oceanul descris (noi știm ce înseamnă a trăi în acest mediu). O, dar Reciclarea șeherazadei sau locul unde se scrie Cartea Vieții??? Câte deziluzii gândind că Peștișorul de Aur să-ți îndeplinească o dorință! Intri în hăul atâtor necunoscute, Doamne! O, minune
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ne simțim ca-ntr-o căOătorie „la margine de timp”, îmbiați a vizualiza, cu febra încețosărilor unui timp apus, celebrul atelier al artistului din Impasse Ronsin, cu siluete sculpturale care plutesc fantomatic revărsând străluciri apocaliptice, așa cum ni le-au lăsat descrise și Dora Vallier (critic și istoric de artă), într-o zi de vineri, 4 mai 1956, într-o ultimă întrevedere memorabilă: „nuelque part à côté de l’atelier de Brancusi il y a un grand arbre. ge ne l’avais
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
și puteau să vadă totul dintr o singură privire a min ții. Totuși, toți sunt de părere că această experiență se termină într-o clipă a timpului pământesc. În ciuda rapidității sale, sursele mele sunt de acord că retrospectiva, aproape întotdeauna descrisă ca o ecranizare a unor imagini vizuale, este incredibil de vivace și de reală. În unele cazuri se relatează că imaginile erau în culori vii, tri dimensionale și chiar în mișcare. Și chiar dacă el e licăresc rapid, totuși fiecare imagine
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
La originea acestui istoric al formei descriptive se află un extras din articolul "Descrierea" scris de Pierre Larousse în Larousse du XIX siècle: În viziunea poeticii cîtorva contemporani, descrierea nu ar fi decît o imagine exactă, o fotografie a obiectului descris; în viziunea anticilor însă, urmată îndeaproape de o mare parte a modernilor, ea ar fi, așa cum a afirmat Buffon, natura înfrumusețată. Această ultimă expresie, deși se apropie de adevăr, nu este exactă și nu exprimă cu precizie ceea ce se vrea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
poeții greci și latini [...]; b) falsa natură sau grădina englezească: în fapt, destul de rară după Noua Heloiză, ea nu se distinge întotdeauna clar de locus amoenus artificial sau natural [...]; c) natura cîmpenească cultivată: prezentă rar și cu atît mai puțin descrisă, ea este abia amintită în Crinul și în Voluptate [...]; d) natura liberă: este cea mai bogată, mai frecventă și mai nouă [...]. Pentru a înțelege noutatea descrierii "expresive", trebuie să mergem așadar dincolo de nivelul tematic și să ținem seama de faptul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și va fi gata să se dăruie, dacă un înger sau vocea copilului său n-o va opri pe marginea prăpăstiei? Ibidem, p. 9 Ca și în cazul descrierilor mnemonice, departe de a pune vreun obstacol cursului povestirii, aceste buchete descrise au rol productiv: Aceste pagini descriptive nu reprezintă o piedică în cursul povestirii: ele povestesc despre anumite lucruri, tocmai acele lucruri ce sînt cenzurate în paginile narative. Descrierea creează o poveste așteptată, servindu-se de dinamica narativă interzisă de convenția
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
gesturi, mimică, intonații...). Însă, cu toate că admitem că descriptorul urmărește cu precădere să fie exhaustiv, el nu va putea evita să se confrunte cu scriitura a cărei principală proprietate este liniaritatea. Este ceea ce J. Ricardou numește "temporalizarea scripturală" a oricărui obiect descris. Perceput în simultaneitatea componentelor lor (volum, culoare...) obiectul referențial se transformă, atunci cînd devine obiect textual, într-o succesiune de atribute, suspendînd cursul acțiunilor: Dacă descrierea conferă consistență povestirii prin diverse detalii, aceasta din urmă va suporta, în schimb, destul de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în zare. Din loc în loc, stau ancorate vapoare mari de-a lungul malului fluviului imens*. G. de Maupassant, "Un normand", în Poveștile becaței, p. 253 Un procedeu asemănător de dinamizare a descrierii constă în recategorizarea elementelor statice care formează elementul descris, atribuindu-le seme "animate" și "dinamice" (la nivel semantic) și, în plan sintactic, statutul de subiect al unui verb de acțiune. (42) [...] undeva cîmpia începea să coboare ușor în pantă și, în josul unei văi largi, nu foarte adînci, apăru un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mintea decît sufletul; admiri ceea ce vezi, dar simți ceea ce auzi. E. de Sénancour, Obermann, p. 153 Descrierea de tip A SPUNE Descrierea este aici asumată de un personaj care, avînd anumite cunoștințe, se adresează celorlalte, mai puțin informate, asupra obiectului descris. Trăsăturile care caracterizează acest personaj sînt totodată schematizate. E vorba de un agent inițiator (specialist, tehnician, autohton) ce se adresează neofitului (inițiat, străin...). Cît despre obiectul descris, din necesități structurale, este cunoscut bine de către descriptor însă abia cunoscut sau chiar
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
personaj care, avînd anumite cunoștințe, se adresează celorlalte, mai puțin informate, asupra obiectului descris. Trăsăturile care caracterizează acest personaj sînt totodată schematizate. E vorba de un agent inițiator (specialist, tehnician, autohton) ce se adresează neofitului (inițiat, străin...). Cît despre obiectul descris, din necesități structurale, este cunoscut bine de către descriptor însă abia cunoscut sau chiar necunoscut de către auditoriu. Discursul direct sau raportat (a se vedea monologul interior, ca în exemplul ce urmează, din textul lui R. Frison-Roche), verbele introductive ca "a arăta
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Descrierea de tip A FACE În acest caz, descrierea dispare ca nomenclatură a diferitelor trăsături ale unui obiect și ia forma unei serii de acțiuni, făcînd manifestă, în prezența sau în absența unui alt personaj, acțiunea unui actor asupra obiectului descris. Textul, în loc să enumere părțile obiectului "ideal", are în vedere un ansamblu de gesturi tehnice prin care sînt prezentate componentele obiectului. Este știut faptul că aceste atribute funcționale relevă integral un model calificativ. Personajul tip al acestui gen de descriere va
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
două orașe îl urăște mai mult pe celălalt. H. de Balzac, Iluzii pierdute, p. 42 Atunci cînd descrierea este senzorială, ea este asumată adesea de personaje-pretext (cf. analizei precedente a justificării descrierii, p. 49) care servesc de mediatori între obiectul descris și autor. Așa cum demonstrează următoarea descriere, peisajul descris este indicat cu claritate ca și cum ar fi văzut de chiar de către personaj: ("ochii... îl zăriră", "în față", "el nu-și închipuise...", "ceea ce îl surprindea mai ales...", "Etienne își ridică privirea..."), limitîndu-se în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
H. de Balzac, Iluzii pierdute, p. 42 Atunci cînd descrierea este senzorială, ea este asumată adesea de personaje-pretext (cf. analizei precedente a justificării descrierii, p. 49) care servesc de mediatori între obiectul descris și autor. Așa cum demonstrează următoarea descriere, peisajul descris este indicat cu claritate ca și cum ar fi văzut de chiar de către personaj: ("ochii... îl zăriră", "în față", "el nu-și închipuise...", "ceea ce îl surprindea mai ales...", "Etienne își ridică privirea..."), limitîndu-se în mod logic la ceea ce poate acesta vedea de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
atunci cînd coordonatele spațiale sînt independente de poziția descriptorului: localizatori non-deictici (în vîrful, la baza), elemente informatoare geografice (nume de străzi, de locuri...). Vectorizarea spațiului în raport cu descriptorul În acest caz trebuie făcută distincția dintre diferitele moduri de textualizare a spațiului descris sau diferitele "planuri ale textului": perspectiva laterală (la stînga/la dreapta); perspectiva verticală (sus/jos); perspectiva de apropiere (în depărtare/în față); perspectiva de recul (în față/la orizont); temporalizarea factice (mai întîi/apoi); cu observația că o aceeași descriere
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
precedente "ce spectacol indescriptibil și ce varietate de locuri și de peisaje..." (J. Verne) sau "Este sigur acum, va fi toată noaptea obsedat de imaginea înspăimîntătoare..." (R. Frisson-Roche)], dar și asupra personajelor-pretext. Ele contribuie la acreditarea iluziei referențiale a obiectelor descrise, fie că sînt prezentate ca fiind "demne de interes" sau că apar prin intermediul unor focalizări contradictorii. Din contra, odată cu modalizările, actul descrierii își pierde din autoritatea asertivă. Fără a putea spune că sînt absente din scriitura realistă, ele sînt numeroase
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
actul descrierii își pierde din autoritatea asertivă. Fără a putea spune că sînt absente din scriitura realistă, ele sînt numeroase totuși la M. Proust sau la A. Robbe-Grillet, primul încercînd să descrie mai mult tatonările perceptive ale descriptorului decît obiectul descris, al doilea dorind să realizeze un bruiaj al referinței cu ajutorul modalizărilor de incertitudine: (58) Chiar în umbletele pe care le aveam de făcut prin spatele bisericii, de unde nu se mai vedea, totul părea ordonat în raport cu clopotnița, care se ivea din
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unui decor [...], acum ea nu mai vorbește decît de obiecte nesemnificative [...]. Ea pretindea să reproducă o realitate preexistentă, în prezent își afirmă funcția creatoare [...]. Întregul interes al paginilor descriptive adică locul omului în aceste pagini nu mai constă în lucrul descris, ci în însăși dinamica descrierii. Înainte de a trece la analiza funcționării acestor descrieri "creatoare" sau "productive", vom sublinia cîteva strategii folosite de către "noii romancieri" pentru a răsturna principiile scriiturii realiste. A. Dezvăluirea artificiului (de limbaj) Acesta este rolul listelor de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
elementele cunoașterii în cazul personajelor, persoanelor sau locurilor cunoscute de către cititorul-descriptar. De partea cealaltă, descriptorul se confruntă mereu, în momentul aranjării în text, cu problema elementelor ce trebuie selectate (numeroase în principiu) și cu riscul unei dezvoltări anarhice a faptului descris, în multitudinea și diversitatea elementelor sale. Reținem faptul că descrierea este întotdeauna un ansamblu de elemente grupate în jurul unui centru tematic pe care noi îl desemnăm cu noțiunea de temă-titlu, subliniind funcția cea mai curentă a oricărui proces de titraj
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ale lui La Bruyère nu mai trec prin tematizare. Ele trec direct prin anaforicul "El" la cele două teme-titlu pentru a conferi o singură proprietate (aspectualizare) fiecăreia: bogat vs sărac. Această operație este la limita reformulării 2 (operația de asimilare descrisă mai sus) lui Giton în bogat și a lui Phédon în sărac (deci nominalizare implicită). Cele două portrete devin astfel cel al bogatului și cel al săracului (noi teme-titlu ce seman-tizează implicit cele două nume proprii, transformînd portretul în caracter
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]