1,497 matches
-
zonei urbane, postulând faptul că în zonele cu o sărăcie crescută principalele structuri sociale de susținere a individului (familia și școala) devin disfuncționale și nu mai sunt apte să controleze comportamentele indivizilor. Astfel se creează un mediu favorabil învățării comportamentelor deviante. în domeniul criminologiei există numeroase teorii explicative. Vom aminti pe scurt, în continuare, câteva dintre aceste teorii, de sorginte sociologică și psihologică. 1. teorii ale structurii sociale (teoria conflictului, perspectiva structurală asupra conflictului); 2. teoria dezorganizării sociale (susține că zonele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Concentrându-se pe crima violentă, el arată că există două criterii pentru definirea ei: răul (suferința indusă) pe care-l face victimei și încălcarea regulilor (legii). Felson consideră că pentru a înțelege crima violentă avem nevoie să combinăm teoria comportamentelor deviante (care indică încălcarea regulilor sociale) cu teoriile agresivității. 1.6. Violența la nivel de societate: trecut și prezent în România Ființă umană este prin natura ei socială. Omul nu-și poate realiza umanitatea al cărei potențial îl deține genetic decât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comunitățile dezavantajate. Violența în cuplu însă va fi întotdeauna mai ascunsă comunității decât alte forme de violență, căci ea se petrece în spatele ușilor închise, comunitatea în general nu se implică, iar considerarea comportamentului violent al partenerului de cuplu ca fiind deviant depinde în primul rând de capacitatea partenerului de a-l vedea astfel. Deși în acest model, controlul social al relațiilor de cuplu este indirect el are o eficiență importantă în reducerea violenței în cuplu, prin faptul că protejează mai bine
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Lackey și Williams (1995), urmărește evidențierea factorilor care au stopat trecerea transgenerațională a violenței domestice, din perspectiva teoriei „legăturilor sociale”a lui Hirschi. Hirschi și a formulat teoria pentru a explica delincvența copiilor. Teoria afirmă că natura umană este una deviantă, dar în același timp socială ceea ce face să ne înscriem în regulile societății pentru a fi parte din ea. Hirschi afirmă (Lackey, Williams, 1995) că sunt patru mecanisme prin care se construiesc legăturile noastre cu ceilalți și care nu ne
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
socială ceea ce face să ne înscriem în regulile societății pentru a fi parte din ea. Hirschi afirmă (Lackey, Williams, 1995) că sunt patru mecanisme prin care se construiesc legăturile noastre cu ceilalți și care nu ne îngăduie să ne manifestăm deviant: atașamentul față de persoanele apropiate și semnificative din viața noastră; devotamentul sau aderarea la scopuri convenționale, recunoscute ca fiind importante în viața semenilor; implicarea, adică dezvoltarea unei „vieți pline de virtuți”care să nu mai lase timp și energie pentru manifestări
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atașamentul față de persoanele apropiate și semnificative din viața noastră; devotamentul sau aderarea la scopuri convenționale, recunoscute ca fiind importante în viața semenilor; implicarea, adică dezvoltarea unei „vieți pline de virtuți”care să nu mai lase timp și energie pentru manifestări deviante și credințele ce reflectă valorile comune ale societății, respectul pentru aceste valori comune și credința că devianța este pedepsită exclud aderarea la subculturile ce promovează devianța. Căutând factorii ce inhibă dezvoltarea atașamentului, a implicării, a devotamentului și a credințelor, autorii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aderarea la subculturile ce promovează devianța. Căutând factorii ce inhibă dezvoltarea atașamentului, a implicării, a devotamentului și a credințelor, autorii afirmă: „Cu cât sunt mai slabe legăturile cu atât mai degrabă oamenii, în fața unor oportunități, vor acționa dând curs tendințelor deviante”(Lackey, Williams, 1995, p. 296). Dintre cele patru categorii de legături sociale două se relevă ca fiind decisive în stoparea comportamentelor violente față de partener, de rețeaua socială sau față de comunitate: atașamentul față de partenerul de viață, față de prieteni și rudenii, precum și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai afirm] c] toți oamenii dețin capacitatea abstract] de a fi înțelepți întrucât sunt capabili s] își asume orice rol împreun] cu dorințele corespunz]toare acestuia. Dac] oamenii ar fi în stare s]-si reprime toate patimile, neliniștile și obsesiile deviante, ar putea g]și adev]rata cale, la fel ca înaintașii lor înțelepți. În condițiile în care toate celelalte motivații devin tot mai intense, renunțarea la valorile de conduit] str]vechi ar fi un fapt situat undeva între nesocotinț] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și r]splat], atunci nimeni nu ar mai putea fi tras în mod corect la r]spundere sau r]spl]țiț, întrucat nimeni nu ar mai fi demn de pedeaps] sau laud]. Sancțiunile sociale care s] fie impuse asupra celor devianți social ar r]mane inc] necesare, dar ar necesita o argumentare rațional] diferit] de aceea cu care oper]m în prezent (care se bazeaz] pe ideea c] r]uf]c]torii sunt responsabili pentru relele lor, idee care poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a, ce sunt legate de materialism). Așadar am căutat ca valorile prinse în analize să se distribuie teoretic pe o axă tradiționalism deschidere la schimbare. Mai precis, avem în vedere suportul pentru: religiozitate, ideea de autoritate versus autonomie, intoleranță (față de devianți), (in)egalitate de gen (ca valori de tip tradițional) și modele alternative de familie, echitate, permisivitate, modelul de societate liberal versus egalitar (ca valori de tip deschidere la schimbare)16. Diverse studii arată că religiozitatea este nu doar înțeleasă, ci
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sexuală (pentru detalii, vezi de exemplu Arts et al. 2003). Toleranța este în general înțeleasă ca acceptare a unor comportamente sau atitudini cu care nu suntem de acord sau care nu ne sunt pe plac (Medrano & Rother, 2006). Intoleranța față de devianți este determinată în analiza noastră pe baza neacceptării ca vecini a unor persoane aparținând unor grupuri considerate în mod clasic deviante: alcoolicii, homosexualii și dependenții de droguri. Indicele pe care-l vom numi de aici înainte "autoritate" apare în literatură
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
atitudini cu care nu suntem de acord sau care nu ne sunt pe plac (Medrano & Rother, 2006). Intoleranța față de devianți este determinată în analiza noastră pe baza neacceptării ca vecini a unor persoane aparținând unor grupuri considerate în mod clasic deviante: alcoolicii, homosexualii și dependenții de droguri. Indicele pe care-l vom numi de aici înainte "autoritate" apare în literatură frecvent sub denumirea "autoritate versus autonomie" și are mai multe modalități de construcție. Diversele variante au în spate de fapt teoria
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vezi pe cineva plimbându-se singur Înafara zidurilor orașului sau pe un drum de țară. Istoricul Georges Duby ne spune că „În epoca medievală, hoinăritul solitar era un simptom al nebuniei. Nimeni nu ar fi riscat așa ceva dacă nu era deviant sau nebun”2. Viața era trăită În spații restrânse, lucru de Înțeles, deoarece dincolo de ziduri, de câmpuri și de pășuni erau păduri dese și impenetrabile, animale salbatice În căutare de pradă și briganzi. A trăi grupat era o strategie de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai mult posibil tendința de uniformizare a unor caracteristici comportamentale strict individuale, care depinde de o fenomenologie pe care încerca să o contureze cât mai detaliat. Evitarea strictă a sintagmei de "comportament normal", dezvoltarea și aprofundarea conceptelor de comportament marginal, deviant, disocial, patologic, corelarea acestora cu conștiința, morala, mentalitatea și mentalizarea au reprezentat și reprezintă un pregnant exemplu al modului în care acuratețea fundamentării și aplicării criteriologiei științifice pot fi utilizate în deplină armonie cu înțelegerea profundă a universului uman. Efortul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ipoteză asupra originii construcției ergative este formulată de Creissels (2006). Acesta susține că, în limbile predominant ergative, construcțiile intranzitive cu tipar acuzativ se pot dezvolta ca rezultat al coalescenței componentelor verbelor "ușoare". În limbile ergative și în limbile acuzative, construcțiile deviante de la modelul tipic își pot avea originea în variantele eliptice ale construcțiilor tranzitive. Schimbările de tipar (acuzativ > ergativ; ergativ > acuzativ) pot apărea ca o consecință a gramaticalizării perifrazelor de timp−aspect−mod. Frecvența partiției determinate de timp−aspect, deci folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pe om să participe activ la viața socială, îl învață să înțeleagă cultura, îl face capabil să îndeplinească (să dețină) anumite statute și roluri în societate. Carențele apărute în amplul proces de socializare sunt grave și conduc la comportamente indezirabile, deviante, la conflicte de adaptare și de integrare socială. În condițiile în care societatea românească postdecembristă se află într-o tranziție spre o destinație încă neclară, iar mass-media cultivă din ce în ce mai insistent și mai agresiv pseudovalori sau, mai grav, nonvalori, nu mai
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
unui sistem de norme constituie o caracteristică importantă a oricărui grup social, deci și a grupului-clasă. Normele servesc drept criterii de evaluare a comportamentelor individuale și de grup. Comportamentele dezirabile din punct de vedere social sunt promovate, în timp ce comportamentele indezirabile, deviante, sunt respinse și sancționate. Grupul exercită presiuni asupra membrilor, pentru respectarea normelor. În felul acesta se ajunge la o standardizare și uniformizare a comportamentelor. Normele au rolul de reglator al grupului, determinând unitatea și coeziunea acestuia. 5. Grupul școlar se
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Variabila de explicat (efectul) împreună cu variabilele endogene și cu enunțurile (legile) cauzale care descriu relațiile dintre ele formează teoria abstractă generală a respectivului fenomen. O numim astfel pentru că are o validitate universală, fiind valabilă pentru orice condiții particulare. Teoria comportamentului deviant. Cloward și Ohlin (1960) propun o teorie generală a comportamentului deviant, sintetizând două teorii foarte influente, dar parțiale: teoria lui Merton, care accentuează sursa efectivă a comportamentului deviant - blocarea accesului prin mijloace legitime la scopurile împărtășite de respectiva colectivitate -, și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauzale care descriu relațiile dintre ele formează teoria abstractă generală a respectivului fenomen. O numim astfel pentru că are o validitate universală, fiind valabilă pentru orice condiții particulare. Teoria comportamentului deviant. Cloward și Ohlin (1960) propun o teorie generală a comportamentului deviant, sintetizând două teorii foarte influente, dar parțiale: teoria lui Merton, care accentuează sursa efectivă a comportamentului deviant - blocarea accesului prin mijloace legitime la scopurile împărtășite de respectiva colectivitate -, și teoria lui Stugerland, care accentuează rolul condițiilor favorizante - accesul la oportunități
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
are o validitate universală, fiind valabilă pentru orice condiții particulare. Teoria comportamentului deviant. Cloward și Ohlin (1960) propun o teorie generală a comportamentului deviant, sintetizând două teorii foarte influente, dar parțiale: teoria lui Merton, care accentuează sursa efectivă a comportamentului deviant - blocarea accesului prin mijloace legitime la scopurile împărtășite de respectiva colectivitate -, și teoria lui Stugerland, care accentuează rolul condițiilor favorizante - accesul la oportunități ilegitime. Teoria propusă de Cloward și Ohlin consideră, în consecință, comportamentul deviant ca fiind produsul conjuncției a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
accentuează sursa efectivă a comportamentului deviant - blocarea accesului prin mijloace legitime la scopurile împărtășite de respectiva colectivitate -, și teoria lui Stugerland, care accentuează rolul condițiilor favorizante - accesul la oportunități ilegitime. Teoria propusă de Cloward și Ohlin consideră, în consecință, comportamentul deviant ca fiind produsul conjuncției a două tipuri de cauze abstracte distincte: persoana nu are acces prin mijloace legitime, normale la realizarea scopurilor împărtășite de respectiva colectivitate (ea va căuta în aceste condiții să realizeze aceste scopuri prin mijloacele ilegitime) și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de respectiva colectivitate (ea va căuta în aceste condiții să realizeze aceste scopuri prin mijloacele ilegitime) și totodată are acces (oportunități) la mijloacele ilegitime de realizare a acestor scopuri (existența unei culturi a delincvenței, victime potențiale, vizibilitatea scăzută a comportamentului deviant, control social ineficient). Teoria formulează deci două blocuri de variabile cauzale abstracte, reunite nu aditiv, ci multiplicativ (Blalock, 1969). Pentru a apărea comportamentul deviant este necesar să fie prezente ambele grupuri de cauze, existența doar a unuia dintre ele fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de realizare a acestor scopuri (existența unei culturi a delincvenței, victime potențiale, vizibilitatea scăzută a comportamentului deviant, control social ineficient). Teoria formulează deci două blocuri de variabile cauzale abstracte, reunite nu aditiv, ci multiplicativ (Blalock, 1969). Pentru a apărea comportamentul deviant este necesar să fie prezente ambele grupuri de cauze, existența doar a unuia dintre ele fiind insuficientă. Lipsa mijloacelor fără oportunități ilegitime, cât și prezența oportunităților ilegitime cuplată cu existența mijloacelor legitime de atingere a scopurilor nu pot produce un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
necesar să fie prezente ambele grupuri de cauze, existența doar a unuia dintre ele fiind insuficientă. Lipsa mijloacelor fără oportunități ilegitime, cât și prezența oportunităților ilegitime cuplată cu existența mijloacelor legitime de atingere a scopurilor nu pot produce un comportament deviant. Să presupunem că această teorie a comportamentului deviant este corectă și completă, totodată: toate variabilele endogene sunt incluse în ea. Să observămcă, prin formularea sa, ea este o teorie universală, aplicabilă în orice context social particular. Structura sa este următoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
existența doar a unuia dintre ele fiind insuficientă. Lipsa mijloacelor fără oportunități ilegitime, cât și prezența oportunităților ilegitime cuplată cu existența mijloacelor legitime de atingere a scopurilor nu pot produce un comportament deviant. Să presupunem că această teorie a comportamentului deviant este corectă și completă, totodată: toate variabilele endogene sunt incluse în ea. Să observămcă, prin formularea sa, ea este o teorie universală, aplicabilă în orice context social particular. Structura sa este următoarea: a) Variabile: b) Enunțuri teoretice (legi): Teoria calității
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]