1,877 matches
-
de a-și amplasa rachete în Cehoslovacia și Germania de Est, ca măsură de răspuns față de amplasarea de rachete americane pe teritoriul Germaniei Federale, iar o propunere a delegației române de a se înființa o grupă de lucru în problemele dezarmării a fost respinsă. În aprilie 1984, la câteva luni de la refuzul delegației sovietice față de propunerea românească, la Reuniunea de la Budapesta (a miniștrilor afacerilor externe ai membrilor Tratatului de la Varșovia), delegația româna s-a opus înființării unui grup de experți care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ordinea zilei în elaborarea și prezentarea unor poziții de politică externă, în cadrul activităților de politică externă a Tratatului de la Varșovia. De exemplu: Sedința din martie 1986 de la Varșovia a Comitetului miniștrilor afacerilor externe a fost consacrată, în mare măsură, problemelor dezarmării și tratativelor sovieto-americane. Două inițiative au fost aprobate în unanimitate: 1) programul sovietic de dezarmare susținut și de România, sugerând unele măsuri suplimentare: desființarea blocurilor militare, reducerea armamentelor clasice, a efectivelor militare și a cheltuielilor militare și eliminarea focarelor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
externă a Tratatului de la Varșovia. De exemplu: Sedința din martie 1986 de la Varșovia a Comitetului miniștrilor afacerilor externe a fost consacrată, în mare măsură, problemelor dezarmării și tratativelor sovieto-americane. Două inițiative au fost aprobate în unanimitate: 1) programul sovietic de dezarmare susținut și de România, sugerând unele măsuri suplimentare: desființarea blocurilor militare, reducerea armamentelor clasice, a efectivelor militare și a cheltuielilor militare și eliminarea focarelor de conflict, pe cale politică; 2) România și Bulgaria au lansat o Declarație-Apel pentru crearea în Balcani
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
retragerea tuturor trupelor străine din acea țară, în conformitate cu declarațiile Uniunii Sovietice 91. Însă, în ansamblu, diplomația la nivel înalt din a doua jumătate a deceniului IX obținea rezultate deosebite, fiind încheiate acorduri cu semnificație istorică, în domeniul controlului armamentelor și dezarmării. În iulie 1990, la Londra, N.A.T.O. aprecia că "Războiul Rece aparține de acum trecutului" și propunea statelor membre ale Tratatului de la Varșovia adoptarea unei declarații comune prin care să se afirme solemn că statele în cauză nu mai sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Întâlnirea, discuțiile purtate și unele decizii adoptate s-au soldat cu evenimente importante, îndeosebi în Europa Centrală, precum și în alte zone, consecințele fiind dezintegrarea "lagărului socialist" și alte urmări de natură politică, în întreaga lume. Eșecul convorbirilor sovieto-americane în problemele dezarmării nucleare și ale controlului armamentelor strategice a determinat o nouă competiție între cele două blocuri militare; se părea că U.R.S.S. deținea supremația în confruntarea dintre Est și Vest; au fost amplasate rachete sovietice SS 20 și au fost orientate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Varșovia a informat statele membre asupra necesității de modernizare a armatelor componente; partea română a propus înghețarea cheltuielilor militare, reducerea trupelor cu 5% și retragerea trupelor de pe teritoriile altor state. România s-a situat pe o poziție singulară, dar problemele dezarmării au trecut pe plan secundar; partea poloneză a propus elaborarea unor noi regulamente pentru Comitetul Miniștrilor Afacerilor Externe. Invazia din Afganistan compromisese total procesul destinderii, la care s-a adăugat criza din Polonia. Cele două ședințe ale C.M.A.E.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Afganistan compromisese total procesul destinderii, la care s-a adăugat criza din Polonia. Cele două ședințe ale C.M.A.E. din octombrie 1980, de la Varșovia, și din decembrie 1981, de la București, au acordat atenție și s-au concentrat asupra problemelor dezarmării și Reuniunii C.S.C.E. de la Madrid. Atenția U.R.S.S. era concentrată și în cadrul Tratatului de la Varșovia (C.M.A.E.) asupra problemelor politice și militare. La reuniunea C.M.A.E. din octombrie 1983 de la Sofia a Tratatului de la Varșovia, delegația română a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
română a respins propunerea sovietică de a amplasa rachete în Cehoslovacia și în R. D. Germană, ca răspuns la prezența celor americane pe teritoriul Republicii Federale Germania, iar propunerea română de a se crea o grupă de lucru în problemele dezarmării a fost, de asemenea, respinsă. În aprilie 1984, la Budapesta, delegația română s-a opus înființării unui grup de experți care să analizeze condițiile prelungirii valabilității Tratatului de la Varșovia. Totuși, grupul de experți s-a întrunit la Varșovia, în cadrul a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a sistemului sovietic. Deschiderea din politica externă a U.R.S.S., promovată de Gorbaciov a fost pozitiv abordată de statele membre ale Tratatului de la Varșovia. Comitetul Miniștrilor Afacerilor Externe, din martie 1986, de la Varșovia, s-a concentrat, în totalitate, asupra problemei dezarmării și tratativelor sovieto-americane, reluate în noiembrie 1985, la Geneva. La întâlnirea menționată, România s-a afirmat prin susținerea programului U.R.S.S. de dezarmare, propunând reducerea armamentelor clasice, a efectivelor forțelor armate și a cheltuielilor militare, desființarea blocurilor militare, eliminarea pe cale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Varșovia. Comitetul Miniștrilor Afacerilor Externe, din martie 1986, de la Varșovia, s-a concentrat, în totalitate, asupra problemei dezarmării și tratativelor sovieto-americane, reluate în noiembrie 1985, la Geneva. La întâlnirea menționată, România s-a afirmat prin susținerea programului U.R.S.S. de dezarmare, propunând reducerea armamentelor clasice, a efectivelor forțelor armate și a cheltuielilor militare, desființarea blocurilor militare, eliminarea pe cale politică a focarelor de conflict. Împreună cu Bulgaria, la întâlnirea de la Varșovia din martie 1986, România a lansat o Declarație-Apel prin care se cerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
forței în relațiile dintre state; ● Rezolvarea problemelor litigioase și a disputelor existente sau care ar putea interveni în relațiile dintre statele participante exclusiv prin căi și mijloace pașnice; Dezbaterea, negocierea și adoptarea unor măsuri eficiente de destindere militară și de dezarmare pe continentul european, inclusiv reducerea cheltuielilor militare, renunțarea la manevre militare și alte demonstrații de forță pe teritoriile sau în vecinătatea teritoriilor altor țări, lichidarea bazelor militare străine; retragerea tuturor trupelor de pe teritoriile altor state în limitele frontierelor lor naționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
mai puțin de către N.A.T.O. Abia în 1969, țările N.A.T.O. au indicat că sunt gata să participe la o asemenea conferință, dacă vor fi acceptate unele condiții, de exemplu: participarea deplină a SUA și Canadei, reconfirmarea statutului Berlinului, discutarea dezarmării convenționale în Europa și includerea problemelor vizând drepturile omului pe agenda viitoarei conferințe. La începutul anilor '70, aceste condiții au fost treptat satisfăcute: U.R.S.S. a acceptat participarea S.U.A. și Canadei; s-a adoptat Acordul cvadripartit privind reconfirmarea statutului Berlinului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de urmare ("Follow-up meetings"), în Belgrad (4 octombrie 1977-8 martie 1978), Madrid (11 noiembrie 1980-9 septembrie 1983) și Viena (4 noiembrie 1986-19 ianuarie 1989). În plus, au avut loc reuniuni intersesionale, precum și Conferința privind măsurile de securitate și încredere și dezarmare în Europa (Stockholm, 17 ianuarie 1984-14 septembrie 1986). Colaborarea mea cu echipa de la București s-a întrerupt curând după revenirea în țară a delegației, care a pregătit partea română pentru semnarea Actului final. Aveam să reiau această colaborare cu delegația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
să vă ascult mesajul colegului meu de la București, căruia vă rog să-i transmiteți toată considerația și urările mele de sănătate și succese în importanta misiune a Domniei Sale. Domnule ministru, după cum știți, tovarășul Nicolae Ceaușescu acordă o mare atenție problemelor dezarmării generale și totale.... I-am șoptit, cu tactul necesar, să scoată hârtia din buzunar și să citească mesajul. S-a făcut că nu înțelege și a continuat să repete o lecție învechită din școlile de propagandiști din anii '60. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
pentru vorbitorii de limbă spaniolă, ceea ce nu îmi permitea să-i transmit ministrului mesajul domnului Totu. Singura soluție care mi-a venit în minte a fost: "Domnul ambasador face o trecere în revistă a concepției președintelui Nicolae Ceaușescu în legătură cu problematica dezarmării pentru a ajunge la actualele negocieri de la Geneva referitoare la armele chimice..." În cele aproape 10 minute cât a vorbit, șeful meu a reușit performanța să nu comunice nimic din mesajul șefului său, ministrul Ioan Totu. Când audiența se încheiase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
74 Lipatti Valentin, În tranșeele Europei, Editura Militară, București, 1993. 75 Tratatul de la Varșovia, Editura Politică, 1981, pp. 254-255. 76 Lipatti Valentin, Interesele Europei. Amintirile unui negociator, Editura Militară, 1993. 77 Tratatul de la Varșovia, Editura Politică, 1981, p. 271. 78 Dezarmarea și dezangajarea militară în Europa. Documente, vol. I-III, București, 1973, Centrul de informare și documentare în științele sociale și politice. 79 Consfătuirea Tratatului de la Varșovia din 15 mai 1985, Editura Politică, p. 271, și Diplomația sec. XX C. Vlad
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
conferințelor internaționale. A parcurs întreaga ierarhie diplomatică, obținând, în 1967, gradul de ambasador. A fost Reprezentant Permanent al României pe lângă oficiul O.N.U. și alte organizații internaționale din Geneva, Șef al Delegației României în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare de la Geneva, adjunct al Ministrului Afacerilor Externe, Șef al Protocolului de Stat și ambasador al României în Republica Elenă. Autor a numeroase articole, studii și cărți în domeniul dreptului internațional și al relațiilor internaționale. A fost inițiator și director științific
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
conferințelor internaționale. A parcurs întreaga ierarhie diplomatică, obținând, în 1967, gradul de ambasador. A fost Reprezentant Permanent al României pe lângă oficiul O.N.U. și alte organizații internaționale din Geneva, Șef al Delegației României în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare de la Geneva, adjunct al Ministrului Afacerilor Externe, Șef al Protocolului de Stat și ambasador al României în Republica Elenă. Autor a numeroase articole, studii și cărți în domeniul dreptului internațional și al relațiilor internaționale. A fost inițiator și director științific
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
minimale, întrebarea nu este ce s-ar fi putut întâmpla în cazul în care comunismul nu s-ar fi prăbușit în Europa de Est, ci ce s-ar fi întâmplat dacă, de exemplu, Gorbaciov nu ar fi fost ales. Succesul internațional al dezarmării este un contra-factor de a doua mărime. În general, cred că dictatura blândă s-ar fi făcut și mai blândă. Companiile occidentale ar fi penetrat piețele estice, fiind primite cu brațele deschise. Poate părea o poziție cinică, dar cred că
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
în ideea de progres vehiculată de internaționaliștii liberali interbelici, în opoziție cu perspectiva ciclică a istoriei utilizată de adepții Realpolitik-ului; d. dezvoltarea organizațiilor internaționale ca instrument al creării, menținerii și consolidării păcii la nivel internațional, susținută printr-o politică de dezarmare și respectarea principiului nonintervenției în afacerile externe acesta din urmă Curentele de gândire liberale ce apelează la aceste idei în perioada interbelică pentru a prezenta principii alternative de organizare a unei noi ordini mondiale la sfârșitul primului război mondial superficial
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
de gândire liberale ce apelează la aceste idei în perioada interbelică pentru a prezenta principii alternative de organizare a unei noi ordini mondiale la sfârșitul primului război mondial superficial atribuite unei școli unitare idealiste sunt asociate cu anumite politici (precum dezarmarea, arbitrajul internațional sau securitatea colectivă) și instituții (Liga Națiunilor) și judecate prin prisma (in)succesului acestora în a preveni o nouă conflagrație mondială. În dimensiunea conceptuală, respingerea principiilor idealiste de către reprezentanți clasici ai realismului mai ales E.H. Carr și Hans
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
intereselor poate fi transformată din potențială în reală prin utilizarea rațiunii, prin educație și experiență. La aceeași concluzie ajungem și dacă luăm în considerare toate cele trei elemente ale instrumentelor internaționalismului liberal din perioada interbelică (arbitrajul internațional, securitatea colectivă și dezarmarea) care, împreună sau separat, sunt fundamentate pe credința că pacea trebuie construită și menținută, nu doar enunțată și așteptată 1. Doctrina armoniei naturale a intereselor, inspirată din modelul economic al liberului-schimb și metafora mâinii invizibile (Adam Smith), este corectată de
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
1931 123 10. „Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la a XVa adunare a Asociațiilor pentru Societatea Națiunilor”, Budapesta, mai 1931 125 11. „Rezultatul alegerilor”, Femeia muncitoare, nr. 3, iulie 1931 128 12. „Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la Conferința pentru dezarmare și pace de la Geneva, 4 septembrie 1931” 130 13. „Moțiunile Congresului al X-lea al Federației «Uniunea Femeilor Române», ținut la Craiova în zilele de 6, 7 și 8 septembrie 1931” 133 14. Grigore Trancu-Iași, „Drepturile civile ale femeilor”, Ziarul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
10. Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la a XV-a adunare a Asociațiilor pentru Societatea Națiunilor, Budapesta, mai 1931. 11. Articolul „Rezultatul alegerilor”, publicat în Femeia muncitoare, nr. 3, iulie 1931. 12. Discurs rostit de Alexandrina Cantacuzino la Conferința pentru dezarmare și pace de la Geneva, pe 4 septembrie 1931. 13. Moțiunile Congresului al X-lea al Federației „Uniunea Femeilor Române”, ținut la Craiova în zilele de 6, 7 și 8 septembrie 1931. 14. Articolul „Drepturile civile ale femeilor, de Grigore Trancu-Iași
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
ele au răspuns la apelul lansat de Alianța Internațională pentru Sufragiu și Acțiune Civică și Politică a Femeilor (A.I.S.A.C.P.F.) și de Comitetul Internațional pentru Pace și pentru Societatea Națiunilor, către toate femeile, să susțină pregătirile Conferinței de dezarmare, care urma să-și înceapă lucrările pe 2 februarie 1932 la Geneva 1. Asemenea altor forțe democratice, și organizațiile de femei din România au pus mari speranțe în această Conferință, la care au fost reprezentate 61 de state, membre și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]