1,677 matches
-
într-un loc privitor la eros ("objectul adorabil ardorilor materne") se poate extinde asupra întregii sale estetici. Adorația, care află forma ei supremă în viziunile celești din Anatolida, se transformă - metamorfoză normală, previzibilă - într-o mare scîrbă, într-un imens dezgust (o adorație întoarsă) față de lucruri, mai ales cînd acestea ating sfera morală" (E.S.). Moralist de neclintit, cînd adorația se răstoarnă în mînie, glasul său capătă sonuri teribile, care îl anunță pe Arghezi din blesteme. Eseistul, raportîndu-l la Cîrlova, îl consideră
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
specific de români: "Umanismul românesc prezent din orașe și sate pînă în crestele munților înalți dă ca rezultat subiectiv starea de angoasă, (urîtul). Prezența angoasei în cultura română arată că ipostazele umanitatății (les humanites) sînt în impas. Dacă franceza are dezgustul (nausee, angoise), germana are frica, neliniștea (angst), portugheza are răul (saudade), româna are urîtul - dezgust, tristețe, amărăciune" (citat al autoarei dintr-o comunicare susținută de Octavian Buhociu la Centrul român pentru cercetări de la Sorbona). Urîtul este o temă revelată și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dă ca rezultat subiectiv starea de angoasă, (urîtul). Prezența angoasei în cultura română arată că ipostazele umanitatății (les humanites) sînt în impas. Dacă franceza are dezgustul (nausee, angoise), germana are frica, neliniștea (angst), portugheza are răul (saudade), româna are urîtul - dezgust, tristețe, amărăciune" (citat al autoarei dintr-o comunicare susținută de Octavian Buhociu la Centrul român pentru cercetări de la Sorbona). Urîtul este o temă revelată și de folclorul românesc exact ilustrat de exegetă. Tot la Plumb apelează pentru a ilustra angoasa
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fericit în spațiul luminos al desăvârșitei urbanități. Unul din cei mai talentați critici români contemporani - l-am numit pe Lucian Raicu - a scris rânduri deosebit de pătrunzătoare despre autorul Paginilor de critică literară. În viziunea sa, Vladimir Streinu este un criticartist: "Dezgustul de improprietate, refuzul beției de cuvinte, al hazardului frazeologic și al dezordinii intelectuale, meticuloasa, înverșunata căutare a preciziunii, caracteristice criticii lui Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, se întâlnesc și se confruntă la acesta din urmă cu o evidentă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
trecut ca și cum aceasta n-ar fi trecut"137, cuplînd astfel istoria la fondul nostru de neliniște organică, singura formă de îndoială care angajează și potențează subiectivitatea umană (cum se întîmplă la Pascal sau Șestov) și care o poate vindeca de dezgustul de istorie. Dar de ce dezgust? Pentru că, între altele, ideea de progres fusese într-un fel compromisă. Era o idee alterată, va spune Cioran. Motivul: se petrecea, în vremea sa, o transformare cu totul de neînțeles pentru om: "Creștinismul este terminat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dar și istoria. Omenirea a apucat-o pe un drum greșit [...] Ne transformăm pînă la urmă într-o singură și unică metropolă, într-un Père Lachaise universal", declara Cioran, mai tîrziu, într-un interviu cu François Bondy 138. Și tot dezgust deoarece, cînd era tînăr, îl cuprindea indignarea în momentul în care, pentru a explica lumea, utiliza concepte metafizice dubioase, cum ar fi destinul sau fatalitatea. Cu toate că, o dată cu înaintarea în vîrstă, simțindu-se din ce în ce mai aproape de originile sale, Cioran va legitima viziunea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
participarea la ultimele alegeri), intensitatea partizanatului politic (atribuirea de calități pozitive sau negative oponenților politici, impactul orientărilor politice asupra relațiilor de familie), și fluxul afectiv dinspre comunitate înspre corpul politic (estimarea sentimentelor cu privire la vot și la campaniile electorale satisfacție, atracție, dezgust, ridicol atenția acordată campaniilor electorale și estimarea utilității acestora). Pentru cei doi autori, cetățeanul bun este cel care se crede responsabil și pentru soarta comunității, cel care își dezvoltă abilitatea de a participa la dezbaterea / rezolvarea problemelor comunitare și își
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
participarea la ultimele alegeri), intensitatea partizanatului politic (atribuirea de calități pozitive sau negative oponenților politici, impactul orientărilor politice asupra relațiilor de familie), și fluxul afectiv dinspre comunitate înspre corpul politic (estimarea sentimentelor cu privire la vot și la campaniile electorale satisfacție, atracție, dezgust, ridicol atenția acordată campaniilor electorale și estimarea utilității acestora). Pentru cei doi autori, cetățeanul bun este cel care se crede responsabil și pentru soarta comunității, cel care își dezvoltă abilitatea de a participa la dezbaterea și rezolvarea problemelor comunitare și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
prost am mai fost! Apoi am început să-mi povestesc mie însumi câte mustrări de conștiință mi-am făcut fiindcă am vrut să amanetez odată cuvertura lui Hans Pauli. Am râs cu dispreț de cinstea mea stupidă, am scuipat cu dezgust că n-am reușit să găsesc cuvinte destul de dure ca să-mi bat joc de propria mea prostie. (...) Nu degeaba suferisem atât de infinit de mult, ajunsesem la capătul răbdării, eram acum în stare de orice.” (p.92) Opera unui scriitor
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
gândurilor și sentimentelor sale o datorie, o sarcină. Are auzul fin și e impresionabil, e un om cu experiență, sufletul său e brăzdat de răni provenite din arsuri...” (p.136) Totuși, nu se privește cu simpatie. Dimpotrivă, îl încearcă un dezgust copleșitor privindu-se: „Îmi e scârbă de mine însumi; chiar și mâinile mi se par respingătoare; Această ținută nerușinată, neglijentă a mâinilor îmi face silă. Urăsc tot corpul meu lipsit de vlagă, mie lehamite să-l port, să-l simt
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
rezistență ale generației azi în vârstă. în plus, intervenția televiziunii a scos pe primul plan al popularității doar un număr redus de persoane, multe ambițioase și cu simțul acut al publicității. Sunt însă tot mai numeroase mărturiile, adesea pline de dezgust și indignare, împotriva înghesuielii de la porțile studioului 4. împotriva cinismului și oportunismului atâtor declarații, de la înalte fețe bisericești, la nu puțini oameni de cultură și scriitori. Despre această din urmă categorie doresc să spun acum doar câteva cuvinte, în spirit
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se îndreaptă mereu împotriva unui sistem și a unei ideologii și ea nu se reduce la vechiul, tradiționalul obicei: scoală-te tu, să mă pun eu. Sau cum ar spune un franțuzit director de revistă. 2. Coșmarul literaturii: reînființarea P.C.R. Dezgust, consternare, indignare și revoltă. Aceasta este reacțiunea oricărui scriitor român care a simțit din plin și pe pielea sa instaurarea regimului comunist din România la reînființarea p.c.r.-ului. Nu este vorba de a recunoaște sau nu libertatea democratică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a distrus nu numai firava tradiție românească incipientă, dar a blocat și orice tendință de regenerare, timid încercată (dar tot în sfera marxistă), inclusiv prin recuperarea revizionistului LukÆcs. Dar poate cea mai gravă urmare a acestei situații a fost inocularea dezgustului pentru orice teorie a literaturii. Ea era asociată în mod mecanic cu toate aberațiile proletcultismului, realismului socialist și ale spiritului partinic în literatură. La această catastrofă se adaugă o a treia cauză a blocării teoriei literare românești (înțeleg mereu: autentică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
forme solemne. Și nici carierismul vătuit și birocratizarea până și a surâsurilor convenționale. Când un scriitor sau artist pătrunde, într-un fel sau altul, în străinătate și dincolo de sferele oficiale, el nu-și poate ascunde agasarea, încordarea acră a buzelor, dezgustul invincibil pentru astfel de specimene excentrice și neautorizate. Nu poate accepta nici un fel de concurență sau existență culturală independentă. Suferă în mod organic din cauza acestei anomalii. Face totuși mari eforturi de a rămâne fals-jovial și crispat dezinvolt, obsedat în același
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
numi independență intelectuală, soluții proprii, personalitate și chiar originalitate, este de neconceput. Destinul său rămâne doar sincronizarea mecanică, parafraza, compilația seacă, în perpetuitate. Când ne-am permis, cândva, să aducem unei celebrități critice franceze și unele obiecții, am produs un dezgust sincer și chiar oroare. Căci cultura română este, nu poate fi altfel, decât o eternă colonie. Un critic român măcar egal și nu mai mult cu unul occidental? Dar este o aberație totală ! A te compara cu o celebritate de la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
capitolul anterior. într-un comentariu pe marginea Tratatului de la Adrianopol, Heytesbury recomanda Londrei să se obișnuiască cu noua calitate a țarului Rusiei de „prieten, aliat și protector al Imperiului otoman”. La Londra se instala în schimb resemnarea și un oarecare dezgust în această privință. Aspectele chestiunii orientale erau discutate doar între Wellington și ministrul său de externe, Aberdeen, în timp ce această problemă a figurat doar o singură dată pe ordinea de zi a cabinetului, între 29 aprilie și 13 august 1828. Miniștrii
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
violate. Armonia În raporturile cu ceilalți a fost abolită. Spațiul tău interior a fost invadat de spațiul public. Rușinea de a fi expus, frustrația de a fi „rușinat” te oripilează. Ai sentimentul că ai fost marcat cu un fier Înroșit, dezgustul te micșorează În propriii ochi. Acest sentiment al pudorii este o trăsătură a individului cultivat și moral, adesea doar un ideal. Pentru că - am observat - Îl Întâlnim din ce În ce mai rar exprimat În spațiul public. Oameni Încărcați de responsabilități, persoane publice care reclamă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și mintală a celor din jur, un amic Îmi scrie: „M-am săturat, mi-e lehamete, ce lume e asta?”. Și-mi cere ajutorul să descifreze și să pună un diagnostic. Caut În DEx: „lehámete” sau „lehamite” Înseamnă oboseală, plictiseală, dezgust, silă (față de cineva sau de ceva), scârbă, aversiune, greață, Îngrețoșare, oroare, repulsie, urât.. Ceva care ți face pielea de găină, traduc eu efectul acestei stări de rău care-ți dă frisoane și o stare generală de defazare. Și de neliniște
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de altfel, s? le aduc? omagiu � nu este foarte �ndep?rtat de acela al lui Burke. Savoyardul Joseph de Maistre ?i mai ales francezul Louis de Bonald, s�nt foarte reprezentativi pentru acest curent, atunci c�nd ei �?i exprim? dezgustul pe care li-l inspir? revolu?ia. Vechiul Regim �ns?, cu toate erorile sale, nu merită soarta pe care destinul � sau oamenii �n exaltarea lor � i-au rezervat-o. Dup? Maistre (1796), societatea ordinii ar fi trebuit prezervat? din cauza ierarhiei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a nu lăsa fondurile de care eram responsabil să fie investite în inițiative nedemocratice, în interes de partid sau de grup. Același lucru am încercat să-l fac și în anii în care am condus programul fundației noastre în România. Dezgustul meu față de, cum spuneți dvs., felul în care văd unii democrația pe malurile Dâmboviței este, cu adevărat, foarte mare. Dar nu neapărat mai mare decât dezgustul față de cum văd unii democrația pe malurile Potomacului, Senei, Vltavei, Iordanului ori ale altei
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
-l fac și în anii în care am condus programul fundației noastre în România. Dezgustul meu față de, cum spuneți dvs., felul în care văd unii democrația pe malurile Dâmboviței este, cu adevărat, foarte mare. Dar nu neapărat mai mare decât dezgustul față de cum văd unii democrația pe malurile Potomacului, Senei, Vltavei, Iordanului ori ale altei ape curgătoare ori stătătoare. Acest dezgust este doar ceva mai intens, probabil din cauza mecanismului care stă sub acel „mai aproape îmi este pielea decât cămașa”, firește
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
felul în care văd unii democrația pe malurile Dâmboviței este, cu adevărat, foarte mare. Dar nu neapărat mai mare decât dezgustul față de cum văd unii democrația pe malurile Potomacului, Senei, Vltavei, Iordanului ori ale altei ape curgătoare ori stătătoare. Acest dezgust este doar ceva mai intens, probabil din cauza mecanismului care stă sub acel „mai aproape îmi este pielea decât cămașa”, firește, așa cum vreau eu să înțeleg vorba cu pricina. Cu toate că, de aproape 20 de ani, domiciliul meu stabil nu se mai
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Cu toate că, de aproape 20 de ani, domiciliul meu stabil nu se mai află în România și operez de atâta amar de vreme nu în tipare românești, probabil că nu există nimic mai profund în mine decât românitatea. Când scriu cu dezgust despre un fel românesc de a gândi, acționa ori interacționa, nu o fac niciodată iluzionându-mă că românii sunt alții, nu eu, ca sa parafrazez gândul sartrian după care infernul ori răul sunt ceilalți. Chiar dacă încerc să trăiesc altfel decât acei
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
fac niciodată iluzionându-mă că românii sunt alții, nu eu, ca sa parafrazez gândul sartrian după care infernul ori răul sunt ceilalți. Chiar dacă încerc să trăiesc altfel decât acei români pe care îi disprețuiesc, rămân un român. Mă doare mai mult, dezgustul meu este mai intens (deci nu neapărat mai mare) atunci când văd că de atâtea ori, noi, românii, ne comportăm de o manieră incalificabilă, decât atunci când văd că alții se comportă așișderea. Nu ar fi rău să ne amintim că un
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
cele ale vieții? În cazul de față, se împletesc și se sprijină reciproc o sumă de factori istorici, culturali și sociali. Vreme de secole, creștinismul a inculcat în cugete obsesia, disprețul cărnii neputincioasă și vremelnică. Însă, fără nicio îndoială, acest dezgust față de trup și de sexualitate nu a fost nicicând mai pronunțat ca în prima jumătate a secolului al XIX-lea. La trei veacuri după Contrareformă, religia catolică exercită o influență maximă asupra cugetelor. Modelul feminin care domnește fără a avea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]