3,503 matches
-
și apoi va țâșni în realitate exact când vom avea mai multă nevoie de acei oameni. Dar ei nu vor fi acolo. Fără o planificare atentă, absența lor va restricționa capacitatea noastră de a face față concurenței pentru următorul contract, dezideratului de a atinge termenul fixat pentru următorul proiect, asigurării serviciului următorului client sau pregătirii angajaților pentru o nouă aptitudine. ---------------------------------------------------------------- TITLU DE ȘTIRI DIN VIITOR: 2030 Un sfat din partea celor care au reprezentat boomul demografic, transmis pe bandă largă pe internet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Opțiunii personale de a trăi mai mult i se va alătura cea a guvernelor și chiar a corporațiilor, care vor investi puternic în medicina asigurării longevității gândindu-se la autoconservare. Oameni sănătoși, care să trăiască mai mult - acesta este un deziderat care conduce la națiuni productive, sustenabile. Întrebări noi, importante rămân fără răspuns. Cine va fi ales pentru a beneficia de îmbunătățiri ale stării de sănătate? Care vor fi limitele vârstei? Cine va plăti? Cine va beneficia? Cum va modela libera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
între sănătate și mediul înconjurător. Angajații preferă să muncească în cadrul companiilor care acționează ca organizatori responsabili ai mediului. Tehnologia curată înseamnă profituri mari pentru curățirea mediului înconjurător. Tehnologia curată semnifică întreținerea relațiilor publice inteligente din partea fiecărei companii pentru a respecta dezideratul satisfacerii cerințelor consumatorilor. Strategia stabilește noi practici legate de mediu în mai multe regiuni importante, inclusiv diminuarea și reducerea emisiilor de carbon, care au pus în pericol protejarea pădurilor, atestarea independentă a silviculturii sustenabile și drepturile asupra terenului și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
intimitate, între apărare și libertate. Un nivel mai sporit de conștientizare, instruire, inovații și investiții trebuie dedicat asigurării securității viitorului. Prea multe sunt în joc - cum ar fi construirea unei civilizații sustenabile, prospere, democratice, globale. Se poate ghici că acest deziderat nu va fi ușor de atins și nici nu se va întâmpla rapid. Va trebui să începem prin modificarea modului nostru de gândire referitor la ce este posibil și cum să prevenim aceste noi amenințări. Încă mai sunt mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Viitorul extrem se apropie cu o viteză amețitoare. Guverne, comunități și industrii se orientează spre progres, colaborând când este nevoie pentru un țel comun. Mai mult efort trebuie depus și cât mai curând. Evoluția a fost înceată; pentru atingerea acestor deziderate sarcina este uriașă. Indivizii trebuie să fie conștienți că în lumea care urmează după 11 septembrie, securitatea va deveni o marfă prețioasă, care trebuie îngrijită, protejată și administrată în moduri cu totul noi dacă ne propunem să supraviețuim. Dar vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
următorul pas va fi realizarea de milioane de locuințe pe o planetă artificială. Să învățăm să ne cultivăm ceea ce este necesar pentru propria hrană, să cultvăm substanțe nutritive și să creăm atmosfera care să ofere sprijin vieții, acestea vor fi deziderate comune pentru sfârșitul secolului XXI și începutul următorului secol. TITLU DE ȘTIRI DIN VIITOR: 2040 Apartamente de vânzare pe Lună --------------------------------------------------------------- Sunt deja în discuție teorii referitoare la popularea planetei Marte. Întrucât planeta Marte are un ciclu anual similar celui de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
eliberarea de sub tirania electronică, medicală, genomică și chimică - trebuie să devină un drept fundamental al indivizilor. Dreptul de a trăi în societăți democratice, libere care să respecte statul de drept și să protejeze drepturile indivizilor va fi recunoscut drept un deziderat de cea mai mare valoare. Indivizii trebuie să își protejeze drepturile pentru a avea acces la instrumente puternice de informare, comunicare și inovație pentru a explora, inventa, comunica și crea. Munca depusă în slujba unui scop - cu alte cuvinte, îndreptată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
job sau a călători. Când va trebui să luăm un anumit medicament pentru a ne îmbunătăți performanța - exact cum procedează unii atleți astăzi - sau altfel vom risca să ne pierdem jobul. Când implanturile nu numai că vă ajută să atingeți dezideratul propus pentru a da un randament mai mare, dar nici nu vă va păsa că altcineva plătește pentru acele implanturi pentru a vă câștiga loialitatea. Când veți accepta un compromis legat de drepturile dumneavoastră la intimitate personală. Sper că aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
mișcarea de democratizare globală își ia avânt, chiar și în Orientul Mijlociu, exact când comerțul liber deschis și liber la nivel global se afirmă, trebuie să protejăm drepturile individului la nivel intern și în afara granițelor. Dacă vom eșua în asigurarea acestui deziderat în viitor, destinul Americii va fi unul marcat de regrete. Viitorul opoziției Este opoziția în pericolul de a fi eliminată din America? Sper că nu. Și totusi, din experiența mea, susținut de rezultatele studiilor și prognozelor mele, am devenit extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
viitorul apropiat. „Va fi dificil. Suntem convinși că trebuie să ne pregătim pentru viitoarele reforme”, a recunoscut el. Am discutat în legătură cu așteptările cetățenilor pentru punerea în aplicare a reformelor democratice și cât timp va mai amâna leadershipul chinez înfăptuirea acestui deziderat. Am împărtășit reciproc dorința sa, speranța sa ca poporul chinez „să dea dovadă de răbdare și să recunoască cât de departe am ajuns într-un timp atât de scurt.” Nu este prea îndepărtat timpul când, spunea el, oamenii aveau nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Statele Unite, și despre mentalitatea pragmatic-burgheză aferentă (în Adevărul, an XXXIII, nr. 11089, 27 mai 1920) începe printr-o replică polemică la adresa clamatei „nevoi de roman”, intens dezbătută în presa noastră literară din epoca imediat postbelică: „Pentru a sfîrși cu acest deziderat factice al criticei române, trebuie să rostim sentințe hiperbolice la fiecare volum ce apare într-un suficient număr de pagini și cu textul neîntrerupt decît de numerotarea capitolelor aceleiași anecdote”. Romanul e respins nu în principiu, ci în calitate de fenomen mimetic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al avangardei autohtone, „Manifestul activist pentru tinerime“ din nr. 46, mai 1924 — fără îndoială, un „punct de inflexiune” în evoluția revistei —, are două paliere distincte. Un palier negator al Artei preexistente („Jos Arta/ căci s-a prostituat...”) reia, mai teatral, dezideratele celui de-al doilea manifest al revistei De Stijl din 1920 (formule precum „Jos arta, trăiască tehnica” se regăsesc și în manifestul productiviștilor ruși din același an). Antisentimentalismul, antipaseismul, antiromantismul primelor propoziții - în care genurile artistice „vechi” sînt stigmatizate - uzează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al doilea palier al său, „afirmativ”, indică intențiile grupării. Ieri - întuneric, azi - și mai ales, mîine - lumină... Citadinism, industrialism, non-figurativism, abstracționism purist și esențialist (ca expresie a unui „nou clasicism”), neo-primitivism, activism antipoliticianist, vitalism antiromantic și antisentimental, artă colectivă — sînt deziderate constructiviste, din care nu lipsesc însă (a observat în studiul său și Ov. S. Crohmălniceanu...) ingredientele expresioniste („economia formelor primitive”, „teatrul de pură emotivitate”). Finalul este tipic futurist („romanescul să rămînă obiectul reporterilor iscusiți”, „Să ne ucidem morții!”), în totului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Adevărul este că întregul trecut din piesele lui Delavrancea nu valorează cît răstimpul scurt al celor patru ani din care a ieșit statul de azi. Adevărata istorie a românilor de-abia se deschide. Cultura românească începe prin a fi un deziderat posibil doar de-acum încolo (...) O singură condiție: rîvna de a construi. Și pentru aceasta, înainte de toate: libertatea de a construi. (...) În București, sub biciul vremurilor moderne, se zămislește stil nou”. De departe cele mai consistente și mai articulate teoretic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
noiembrie 1922. Contestînd ideea purității folclorului autohton - și, ca atare, „specificul românesc” al inspirației autorilor romantici sau postromantici -, poetul „Priveliștilor“ consideră că, la fel ca în cazul Rusiei din secolul al XIX-lea, „aportul personal european” al României rămîne un deziderat. Pe urmele lui Jules de Gaultier, el vede în statutul de „colonie a Franței” efectul pozitiv al unei iluzii: „România actuală, de origine obscură, traco-romano-slavo-barbară, își datorește existența și aparența ei actual europeană grație unei erori fecunde, devenită, în slujba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
publica la Paris o antologie de proză scurtă românească initulată Contes roumains d’écrivains contemporains și prefațată de către contesa de Noailles. Volumul cuprindea textele a 22 de autori, de la M. Sadoveanu și Tudor Arghezi la Ion Vinea... În mod ironic, dezideratul popularizării avangardei românești la Der Sturm va fi realizat, nu peste multă vreme, de către... rivalii de la unu, considerați, probabil, ca fiind mai radicali și mai reprezentativi pentru spiritul avangardist. Interesant e faptul că „uniștii” s-au lăsat rugați, acceptînd - finalmente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sinucideri de popoare și de inși în diferite feluri. Totul e trecător și zadarnic. De aci și arta care trebuie să fie o fabricație ușor comercializabilă și ușor de mistuit, pentru digestiile după-amiezelor”. Respingerea artei comerciale era însă și un deziderat al avangardiștilor „laici”... Abhorînd modernizarea („europenizarea”) hedonistă, articolul lui Sandu Tudor pledează în final pentru „mîntuirea” printr-o avangardă a Spiritului: „Așa ne europenizam, cînd într-o zi cîțiva năzdrăvani căzură în această cuibăreală a țapilor și a fiilor lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și un „precursor” american - Whitman - acesta însă „tîrziu descoperit”). Și, mai departe: La parole est aujourd-hui a M. Georges Linze - aux poetes, peintres et constructeurs de Liége et de Bruxelles: imbus de modernisme parce qu’ils en ont la tradition. Dezideratele amintite în „Scrisoare...“ sînt, de fapt, comune celor două publicații solidare: „s’au prăpădit zadarnic muncă și material reconstituindu-se orașele vechi devastate. Ar fi fost mai nimerit: 1) Să se profite de situația excepțională de a se clădi orașe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
retrospectiv „prima încercare a chinuitului Armand Pascal cu «Insula» pînă la apariția trupei din Vilna, prin intermediul regizorului Daniel și al poetului Sternberg”. („Regizorul Daniel” era fratele scriitorului Paul Daniel, cumnatul lui Fundoianu, rămas în țară ca „element de legătură”.) Dintre dezideratele modeste, de bun-simț ale „Insulei”, ceva rămăsese totuși valabil pentru insurgenții avangardiști: „reintegrarea textului”, „deteatralizarea”... Emigrat la Paris, dornic să relanseze proiectul teatral eșuat în România din motive financiare și lipsă de audiență, autorul Priveliștilor avea în vedere și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
eliberatoare a poeziei). Și datorită lor, îl putem considera pe Fondane drept primul promotor important al suprarealismului francez în cultura română, înaintea publicațiilor Urmuz și unu. „Purificarea” cinema-ului merge în paralel cu încorporarea tehnicilor cinematografice în literatură/poezie. Ambele deziderate vor fi puse în practică de Fondane, autor al unui volum de „cine-poeme” (Trois Scénario — Ciné-poèmes, Bruxelles, Documents Internationaux de l’Ésprit Nouveau, 1928, în colaborare cu fotograful Man Ray, reproduse în Écrits pour le cinéma, Paris, Plasma, 1983) și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
observație al naturii și un început de plasticizare. Fără amețeala doctrinei, d. Voronca ar putea schița unele mozaicuri descriptive, enervante prin conciziunea eliptică a sintaxei, dar captivante prin scînteierile multicolore ale figurației”. Emoțiile organice, simțul naturii și al peisajului sînt deziderate curente ale criticii conservatoare a lui Const. I. Emilian. Nesocotirea „tendențioasă” a logicii, a gramaticii și a bunului simț ar impieta asupra autenticității interioare a poeziei lui Voronca, a încercării de a sugera „o stare sufletească de completă epuizare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Patralexe, Nicolae Papa, Dimitrie Ciumetti, Gheorghe Papa Costa, Iancu Iconomu și Gheorghe Gumă. Toți sunt prezentați domnitorului Alexandru Ioan Cuza și marilor demnitari din vremea aceea (anul 1865), făcându-li-se peste tot o primire triumfală. Căci triumfa, Într-adevăr, dezideratul unionist, măcar În plan spiritual, al românilor din nordul și din sudul Dunării. Nu după mult timp, elevii Iancu Iconomu și Ion Guleți, În urma unui examen, au fost Înlocuiți cu Apostol Misiu și Dimitrie Papa Sterghiu. Unii dintre elevi Își
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
va spune «pentru noi» și «între noi», ar putea fi de folos preoților și laicilor pentru a înțelege, pentru a stimula și pentru a fi aproape de greutățile și visurile tuturora, cât și a fiecăruia în parte. Primul pas pentru ca acest deziderat să se poată concretiza este acela de a nu pretinde să fim scutiți de truda și de criza cu care s-au confruntat ceilalți. Cu toții ne confruntăm cu o lume în continuă schimbare și care ne impune să ne schimbăm
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
lui papa! - Nu ți i-a dat el? - Ba da, ba da, nici vorbă! Fii cuminte și fă așa cum îțispun eu... îți explic altă dată. Otilia deveni pentru Felix, încetul cu încetul, adevărata stăpână a casei, căreia îi încredința toate dezideratele lui, evitând pe moș Costache, totdeauna voit bâlbâit și gata să se strecoare printre degete. Dar mai încerca față de ea o atracție care deveni din ce în ce mai tiranică. Noaptea, chipul Otiliei îl urmărea în tot timpul, cu temerea totodată de a nu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să ocupe tot spațiul disponibil al unui apartament. Voia tavan cu grinzi, și, în locul balconului, care ar fi putut să cadă, pălimar repetat și la etaje. Pivnița ținea s-o facă nu sub casă, ci în fundul curții. Zidarul ascultă aceste deziderate cu calm și înțelegere, fiindcă era obișnuit să construiască locuințe nu după rațiuni estetice și arhitectonice, ci după instrucțiile clienților. Moș Costache voia să facă jos prăvălii, dar pretindea că trebuiau urcate cu cel puțin trei sferturi de metru deasupra
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]