10,118 matches
-
cît de mult au apreciat-o și, așadar, cum s-au străduit să o occidentalizeze, adică să o transfere chiar și sub forma dezmințirilor lipsite de concepte occidentale: realitatea de conținut adesea în contrast evident sau cel puțin într-o diferențiere clară față de gîndirea tradițională occidentală este prea limpede pentru a mai putea să ne înșelăm sub aspectul de împrumut al garderobei "tradiționale". Cum vom vedea mai bine în a doua parte a lucrării noastre, oamenii de știință și scriitorii Romantismului
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
esența universului identică în eul individual (Ătman) și în eul cosmic (Brahman), rămîne să obținem cunoașterea pentru a face reală și operantă o atare identitate eternă și absolută: de aceea, obținerea "eliberării" înseamnă să devii brahman, "lăsînd această lume de diferențieri iluzorii și cufundîndu-te în acea stare de beatitudine nediferențiată de care ătman se bucură în individ în timpul somnului profund, lipsit de vise"; cu alte cuvinte "trebuie să dobîndești cunoașterea supremă ce numai ea poate să facă astfel ca omul să
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
constituie semnificația propriu-zis dominantă. Această trinitate de zei ar fi spirit dacă al treilea zeu ar fi unitate concretă și reîntoarcerea la sine din distincție și dedublare. Fiindcă, potrivit reprezentării adevărate, Dumnezeu este spirit întrucît este această activă și absolută diferențiere și unitate care constituie în general conceptul de spirit. Dar, în Trimûrti, al treilea zeu nu este totalitatea concretă, ci el însuși nu este decît o latură a celorlalte două și, din această cauză, el este de asemenea numai o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
doar la reprezentare, devine o extravaganță. Trebuie să observăm dacă reprezentarea acestei unități este pe deplin universală, dacă este divinizat în egală măsură fiecare lucru sau dacă, dimpotrivă, divinul este concentrat într-un punct prezent imediat. Aceasta [196] determină o diferențiere în interiorul popoarelor. Prima dintre concepții aparține indienilor brahmani, iar cea de-a doua budiștilor; la cea din urmă se alătură și popoarele care îmbrățișează cultul lamaist. Dacă, în încheiere, comparăm, în cadrul unei priviri generale, India cu China [...] în lumea indiană
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și prefigurarea gîndirii celei mai adînci; realitatea devine astfel o sclavie a maximei înstrăinări. Acestei vieți de vis orgiac, în realitate strîns încătușată, i se opune o altă viață de vis, naivă, [...] mai primitivă și încă neevoluată pînă la amintita diferențiere a modalităților de viață, iar care tocmai de aceea nu a căzut pradă sclaviei cauzate de ele; ea se manifetă mai liber [...] și lumea sa de reprezentări este redusă la perspective mai simple [44 td]. Spiritul formei mai sus indicate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și lumea sa de reprezentări este redusă la perspective mai simple [44 td]. Spiritul formei mai sus indicate constă în același principiu fundamental al concepției indiene; dar el este mai concentrat în sine și deci își realizează cu precădere reprezentările. Diferențierea dintre caste este, de aceea, ceva subordonat. Popoarele ce țin de acest spirit sînt cele care trăiesc în partea de est, dar și în cea de sud și nord-est de India: Ceylon, zona adiacentă Indiei, inclusiv Siamul, acele țări nord-estice
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de 27-36. În India este semnificativ faptul că individul aparține în mod esențial, prin naștere, unei stări sociale și că el rămîne "legat" de ea. Aceasta încetează o dată cu moartea; viața pe cale să izbucnească e încătușată; aparența realizării libertății prin aceste diferențieri este astfel cu desăvîrșire nimicită [46 td]. Este valabil principul conform căruia "ceea ce nașterea a despărțit, bunul plac nu trebuie să împreune din nou". Arrian enumera încă pe timpul său șapte caste, iar în timpurile mai noi s-au identificat peste
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în tagma clericală, a învățaților sau a războinicilor; în India, în schimb, acest lucru nu este posibil iar valorile religioase diferă complet. Datoriile și drepturile nu aparțin omului ca atare, ci unei anumite caste. Totul este împietrit sub formă de diferențieri, iar deasupra acestei împietriri domnește bunul plac. Brahmanii dețin o poziție superioară iar indianul dintr-o altă castă trebuie să-l considere un zeu pe orice brahman, să îngenuncheze în fața lui și să-i spună: "Tu ești Dumnezeu"". Tot în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
el se avîntă, desigur, dar cade înapoi imediat, în caracterul său limitat. El trăiește, într-adevăr, în contemplarea unității individului cu universalul; dar, în timp ce la noi această unitate este produsul meditației care distinge lumea senzorială de cea spirituală și în diferențiere surprinde unitatea, la indieni unitatea nu este urmarea meditației, iar divinul se transformă imediat în determinarea naturală, în realitatea senzorială. [...] De aceea lucrurile lumii senzoriale sînt venerate ca divinități: soarele, luna, stelele, un om. Există desigur și la indieni reprezentări
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
soborului său, ci, pentru celelalte caste, ei sînt însuși Dumnezeu, raport care constituie tocmai ciudățenia spiritului indian. Toate acestea depind de anumite norme pe care le-am putea numi rasiale; adică nebunia de a considera naturală, și deci de netrecut, diferențierea. Dar și mai intim se va manifesta forma spiritului hindus ca mod de a ridica această nebunie veritabilă la statutul de principiu, și anume că ceea ce există în gîndire este pe de o parte produs și adresat conștiinței, însă pe
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
prin naștere, o determinație substanțială și, totodată, spiritul lor [219] este înălțat la idealitate, astfel încît ei reprezintă contradicția conform căreia ferma determinație a intelectului trebuie dizolvată iar, pe de altă parte, aceeași idealitate trebuie coborîtă la simplul rol de diferențiere senzorială. Acest lucru îi face incapabili de a scrie istorie. Toate cele real întîmplate iau la ei forma unor vise încîlcite. Nedeterminarea conștiinței are drept consecință și nedeterminarea lumii exterioare. Ceea ce noi numim adevăr și veridicitate istorică, înțelegere rațională și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
-se i se toarnă uleiul în urechi, care trebuie apoi să fie astupate cu ceară. 5) Nici o castă nu-și poate depăși sarcina atribuită ei; pentru cele mai triviale aspecte ale vieții, fiecare își are legile și regulile ei speciale. Diferențierea între caste se face printr-o infinitate de dispoziții, deosebiri, moduri de comportament, obiceiuri, prescrise fiecăreia dintre ele. Aceste numeroase datini și practici la care sînt supuse toate cástele, au cauzat englezilor mari dificultăți, anume în recrutarea de soldați. La
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
iar idealul suprem al indienilor este de a se identifica cu Brahman. Aceasta este forma cultului ce ține de spiritualitatea religiei. Virtutea, religiozitatea, misiunea supremă a omului constau în a fi Brahman, această noțiune abstractă în care nu există nici o diferențiere de conștiință. Suprema condiție religioasă a omului este înălțarea lui la Brahman. Dacă întrebi pe un brahman ce înseamnă Brahman, el va răspunde: dacă mă retrag înăuntrul meu și zăvorăsc toate simțurile ce mă leagă cu exteriorul, pronunțînd în sine
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
gîndirea lui Hegel a avut-o în istoria dreptului, a vieții, a moravurilor omenești" [364]. Dar mai este ceva: întruparea lui Dumnezeu în diferite state nu se bucură de aceeași apreciere în ochii filozofului din Stuttgart. Pentru el, există o diferențiere istorică prin care India se află la vîrsta copilăriei omenirii, lumea greacă, cu al său cult pentru frumusețe, reprezintă vîrsta adolescenței, cea romană vîrsta virilității exprimate în drept, "cea germanică vîrsta senectuții înțelese nu ca slăbiciune, ci ca putere de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
puțin patru criterii (principii) care stau la baza structurării verticale a atmosferei în straturi (pături): regimul termic al atmosferei (distribuția temperaturii cu înălțimea), compoziția aerului atmosferic, interacția atmosferei cu suprafața terestră, influența atmosferei asupra aparatelor de zbor. Cea mai pronunțată diferențiere sub aspectul proprietăților diferitelor straturi se manifestă în cazul temperaturii, prin natura variației sale cu înălțimea și valoarea gradientului vertical de temperatură. În funcție de acest criteriu, atmosfera este divizată în cinci pături (straturi) principale, sferice: troposfera, stratosfera, mezosfera, termosfera și exosfera
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Analiză de nevoi 1. Aspecte generale......................................................27 2. Modalități și exerciții de adaptare a curriculum-ului elaborat în școală.....................................................31 3. Gestiunea resurselor..................................................32 4. Implementarea proiectului de management curricular “”..............................................33 CAP. III Proiect de management curricular Fazele recurente ale diferențierii curriculum ului 1. Viziunea...................................................40 2. Inițializarea................................................42 2.1. Conceptualizarea....................................44 2.2. Expertizarea..........................................49 2.3. Climaterizarea.......................................51 3. Planificarea.............................. ..................55 4. Implementarea............................................58 5. Instituționalizarea........................................63 CAP.IV. Curriculum la decizia școlii : " Medierea conflictelor ".....................................64 Concluzii........................................................................70
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
marcă” adecvate și individualizate Datorită multiplelor probleme sociale pe care le-am constatat la nivelul grupurilor de copii din școală, am considerat necesar să desfășurăm activități de mediere. 30 2. Modalități și exerciții de adaptarea curriculum-ului elaborat în școală Diferențierea prin: a) conținut; b) proces; c) mediu; d) produs. a) Adaptarea conținuturilor pentru toate categoriile de elevi. Pentru categoriile speciale de elevi dotați (dezavantajați economic, cultural, cu handicapuri senzoriale sau motrice, cu dificultăți emoționale sau de integrare socială), vom avea
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
convinse grupurile-țintă, care s-au format, să lucreze pentru negocierea conflictelor în școală; • utilizate concluziile pentru redactarea concluziilor referitoare la medierea conflictelor, propuneri de care să țină seama conducerea școlii. 39 CAPITOLUL III PROIECT DE MANAGEMENT CURRICULAR FAZELE RECURENTE ALE DIFERENȚIERII CURRICULUM-ULUI. 1. Viziunea „Prima întrebare pe care trebuie să ne-o punem în legătură cu copiii nu este |Cum să-i facem pe elevi să nu facă cee ce vrem noi?, ci De ce au nevoie elevii pentru a se dezvolta, ce
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
Planul-cadru de învățământ reprezintă documentul reglator esențial care jalonează resursele de timp ale procesului de predareînvățare”. El cuprinde activități comune tuturor elevilor în scopul asigurării egalității de șanse ale acestora, și prevede activitatea pe grupuri/ clase de elevi, în scopul diferențierii parcursului școlar în funcție de interesele, nevoile și aptitudinile specifice ale elevilor. Principiile de generare a planului-cadru: 42 • Principiul selecției și al ierarhizării culturale oferă avantajele integrării demersului într-un cadru interdisciplinar, continuitatea și integralitatea demersului didactic pe întreg parcursul școlar al
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
de cunoștințe și capacități; • Principiul flexibilității și al parcursului individual vizează trecerea de la învățământul pentru toți la învățămânmtul pentru fiecare. Curriculum la decizia școlii, prin cele trei variante ale sale, urmărește să coreleze mai bine crearea personalității instituției școlare prin diferențierea ofertei educaționale; • Principiul racordării la social presupune ca planul de învățământ să favorizeze, pentru grupul țintă la care facem referire, diverse tipuri de ieșire din sistem (orientare către liceul vocațional, teoretic, tehnologic). 43 2.1. Conceptualizarea Propunerea de a stimula
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
anemic. Numai și simpla lui raportare la cel occidental, fundat, acesta, pe vigorile de totdeauna ale marii literaturi, impune imediat diferența. Covîrșitoarele traduceri la zi din noile nume grele de-acum ale romanului englez, american, francez, spaniol simplifică imediat operațiunea diferențierii. Nu ne putem imagina implicarea unor Ian McEwan, Jonathan Coe, Julian Barnes, Michael Cunningham, Tracy Chevalier, Paul Auster, Michel Houellbecq, Javier Marías romancieri de ultimă oră, cu nimic însă mai prejos de valorile narative al predecesorilor notorii, deja clasicizați în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doar cu condiția cunoașterii formei concrete de manifestare a nereușitei lor școlare. Starea de insucces nu poate fi tratată la modul general și absolut, deoarece depinde de conținutul, condițiile, modul de prezentare a activității școlare. Prima și cea mai importantă diferențiere care trebuie realizată este cea între eșecul generalizat și cel specific, caracteristic unei singure materii; cunoașterea tipului de eșec are consecințe foarte importante în ceea ce privește identificarea cauzelor eșecului școlar. Factorii etiologici ai eșecului școlar se caută atât în mediul școlar, în
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
forțelor interioare, ereditare, ale ființei umane care vor exprima personalitatea viitoare. Socializarea și individualizarea se presupun reciproc, sunt complementare. În cadrul socializării elevul este „obiect”, pe când în cadrul individualizării este subiect al educației. Socializarea pune accentul pe uniformizare, individualizarea pune accentul pe diferențiere. Chintesența educației rezidă în reunirea acestor laturi opuse într-o relație de complementaritate. Punem capăt acestor considerente generale cu următoarea definiție sintetică dată educației în „Tratatul de pedagogie școlară al lui Ion Nicola (Edit. Aramis, 2003ă: „educația este o activitate
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
non- intelectuali. Particularitățile intelectului sunt premise dar și consecințe ale activității de învățare. Reușita școlară presupune un anumit nivel al dezvoltării și funcționării unor factori ca: gândirea, imaginația, limbajul, memoria, atenția, inteligența ca aptitudine generală s.a. Specialiști arhicunoscuți vorbesc despre diferențierea inteligenței: o inteligență artistică, alta tehnică, alta științifică, sau chiar inteligență „școlară”, ca aptitudine a elevului de a se adapta situatiilor problematice din școală prin asimilarea cerințelor acesteia și acomodarea la ele. În subgrupa factorilor nonintelectuali ai reușitei școlare sunt
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de clasa I este diferită de cea a elevului de clasa V sau VIII. Paralel cu îmbogățirea conținutului real și cu diversificarea activității școlare, pe măsura trecerii de la o clasă la alta, se schimbă și structura inteligenței școlare a elevului. Diferențierea, adică dezvoltarea specifică a inteligenței școlare, este atât rezultatul, cât și premisa activității didactice. Geneza inteligenței școlare fiind un proces îndelungat de structurări și restructurări, ritmul formă rii ei poate fi accelerat sau încetinit de numeroși factori de origine internă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]