6,859 matches
-
Al. I. Cuza reiese că domnitorul a Înțeles caracterul provizoriu al mandatului său, limitat În timp de soluționarea unor obiective: Înfăptuirea Unirii și efectuarea reformelor ce trebuiau să confere statului român caracterul său modern. Realizarea lor pregătea cadrul necesar Înscăunării dinastiei străine ereditare și cu cât aceste obiective erau puse mai repede În practică, cu tot atâta se limita În timp prezența pe tron a lui Al. I. Cuza. Așa după cum se știe, Al. I. Cuza s-a confruntat, Încă de la
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
familia sa și sugerând că guvernul român ar trebui să fie mai atent la atitudinea și limbajul opoziției. În aceste discuții a fost pomenit și George Bibescu, cel care, având relații apropiate cu Izwolski, nu s-a sfiit a ataca dinastia și a avea pretenții la tron <ref id="46"> 46 Documente diplomatice române..., p. 228-236.</ref>. În cele din urmă acest conflict s-a rezolvat prin rechemarea lui Moruzi și numirea sa la Stockholm <ref id="47">47 Florin Marinescu
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
www.rulex.ru/01220161.htm </ref>. Dat fiind că În 1887 Hitrowo <ref id="59"> 59 La 1887, Într-o discuție avută cu Al. Candiano-Popescu, Hitrowo preciza câteva din argumentele pentru care politica externă a României era Îndreptată către Austro-Ungaria: dinastia germană, vecinătatea Austriei, retrocedarea Basarabiei și influența lui Bismarck (Al. Candiano-Popescu, op. cit., p. 23).</ref> a fost chemat la Petersburg, afacerile legației au fost preluate de Grigore Willamov , „bărbat frumos, cu succese feminine”. În epocă umbla zvonul conform căruia ar
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
planuri de durată. Credem că aprecierea momentului oportun al Înfăptuirii scopurilor naționale a venit când de la domn, când de la miniștrii săi. Grija oamenilor politici români a fost de a obține maximul de pe urma existenței la tron a unui prinț dintr-o dinastie ilustră. Anul 1868 a marcat, deci, eșecul tatonărilor noastre de a obține vreo schimbare a statutului politico-juridic, din cauza existenței unui context internațional fluctuant, dar nu În favoarea afirmării naționale În sud-estul Europei. Guvernele radicale au Încercat să susțină foarte activ această
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
că, pe 9/21 septembrie 1878, Consiliul de Miniștri a reușit să impună titlul de „Alteță Regală”. Imediat, ministrul de externe Kogălniceanu a trimis o notă diplomatică tuturor Însărcinaților noștri, În care se explică, practic, justețea gestului: „Carol aparține unei dinastii auguste, a devenit suveranul unui stat independent, care prin suprafață, populație și grad de dezvoltare este mai important decât multe state, care poartă chiar rangul de regat” <ref id="44"> 44 Kogălniceanu c. trimiși, În AMAE, fond Arhiva Istorică, vol
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Carol, Viena, 25 septembrie 1878, În ANIC, fond Casa Regală, dosar 54/1878, f. 1v. </ref>. În acest fel, apărea posibilitatea ca titlul să nu mai fie recunoscut dacă tronul ar fi fost ocupat de un prinț dintr-o altă dinastie, ceea ce, trebuie să recunoaștem, e tipic pentru politica ei (a se vedea, de asemenea, maniera În care a recunoscut dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza și unificarea deplină a Principatelor). Atitudinea Curții de la Viena nu este deloc Întâmplătoare, deoarece
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
după cum se știe, o problemă mai veche, reglementată doar la nivel de principiu În Constituție. Boerescu Își etalează, din nou, stilul binecunoscut, al obținerii unor rezultate prin negocieri cu „pași mărunți”, fiind evident că lămurirea problemei succesiunii ar Întări poziția dinastiei de Hohenzollern și că ar servi idealului proclamării regatului. Sfârșitul anului 1879 aduce o atitudine mai binevoitoare și din partea Germaniei, Radowitz sfătuindu-l pe Liteanu să-i recomande lui I. C. Brătianu un voiaj diplomatic la Berlin la sfârșitul lunii ianuarie
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
stipulându-se că, la majorat, Ferdinand trebuie să se stabilească În România, că urmașii lui vor fi botezați și crescuți În tradiția ortodoxă, dar el, fiind succesor colateral, Își va putea exercita liber religia și că toți prinții ereditari ai dinastiei de Hohenzollern primesc apelativul „Prinț de România” <ref id="75">75 White c. Grandville, București, 12 iulie 1880, Pub.Rec.Off.-L, Foreign Office, Turkey, vol. 2, f. 30, la ANIC, colecția Microfilme Anglia, rola 126. </ref>. Teoretic, anul 1881
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
de Hohenhollern Sigmaringen, devine domnitorul României sub numele de Carol I (în condiții complexe, ca urmare a eforturilor depse de toți liderii politici ai vremii). Astfel, România era condusă pentru prima dată de un principe ce avea să instituie o dinastie, și care va reuși după cucerirea, independenței de stat să transforme în Regat statul pe care-l conducea în anul 1881 România devine Regat, iar Carol I și soția sa Elisabeta I, au primit titlul de Altețe Regale. Carol, era
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
României, Editura Librăriei Socec & Comp., Soc. Anonimă, București, 1906 , p. 15 footnote>, iar peste ani va deveni prima Regină a României. Regele Carol I și Regina Elisabeta și-au dedicat viața întăririi statului pe care îl conduceau, și instituirii unei Dinastii care să ducă mai departe ceea ce ei începuseră. Dintr-o țară aproape necunoscută Occidentului Europei, România a devenit, în vremea domniei lui Carol I și a Elisabetei, un stat european, din punct de vedere cultural și politic. Acțiunile desfășurate de
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
noul castel de vară. Lucrările au început și la ele au participat aproximativ trei, patru sute de lucrători. În 1875, temelia castelului a fost pusă. Cu acest prilej la 10 iulie 1875 Carol I a spus că Peleș va fi “leagănul Dinastiei Noastre și al țerii”<footnote Dimitrie A. Strudza, Domnia Regelui Carol I, tomul I, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1906, p. 763 footnote>. O lună mai târziu va fi întocmit și Actul Domnesc de fundațiune care afirmă: Astăzi
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
în viziunea și comportamentul Reginei Elisabeta. Elisabeta a dorit la un moment dat să căsătorească pe principele Ferdinand cu domnișoara Elena Văcărescu, domnișoara ei de onoare. Proiectul era absurd și în contradicție vădită cu rostul însuși la noi, al unei dinastii străine. Măria Sa Elisabeta a fost atunci victima unui grup în fruntea căruia se afla secretarul ei, elvețian de origine, numit Scheffer. Aceasta a fost o mare indignare pentru toți oamenii politici, care s-au opus acestui proiect. De aceea după ce
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Văcărescu, AFT, 1977, 6; Dicț. lit. 1900, 895-896; Simion, Dimineața, 39-44; Scarlat, Ist. poeziei, I, 179-180; Șerban Cioculescu, Poeții Văcărești, RL, 1983, 7; Manolescu, Istoria, I, 101-102; Dicț. esențial, 875; Victor Petrescu, Poeții Văcărești, Târgoviște, 2002; Victor Petrescu, Văcărești - o dinastie poetică, Târgoviște, 2003. S. C.
VACARESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
a lui Șerban Cantacuzino refăcea „desenul” impus de Neagoe Basarab și preluat de catedrala mitropolitană din București, ctitorie a voievodului Constantin Șerban) tocmai pentru a stabili legătura cu înaintașii, năzuind însă, în aceeași vreme, să devină embleme ale unor noi dinastii, cu nimic mai puțin ambițioase decât cele ale întemeietorilor. Atitudinea istoristă pronunțat umanitară, cu corespondențe semnificative în spațiile vecine (sarmatismul polon sau rădăcinile hune și scitice căutate de nobilii unguri) și chiar mai departe, în Apus, atitudine proclamată de Aulă
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
Șerban Cioculescu, Poeții Văcărești, RL, 1983, 7; Eugenia Dima, Alecu Văcărescu, traducător al Erotocritului, LR, 1984, 6; Manolescu, Istoria, I, 99-102; Rotaru, O ist., II (1994), 91-95; Dicț. esențial, 870-871; Victor Petrescu, Poeții Văcărești, Târgoviște, 2002; Victor Petrescu, Văcăreștii - o dinastie poetică, Târgoviște, 2003. S. C.
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
Anghelescu, Textul, 40-46; Cioculescu, Itinerar, V, 54-59; Manolescu, Istoria, I, 119-121; N. A. Ursu, Contribuții la istoria literaturii române, Iași, 1997, 389-394; Dicț. esențial, 871-873; Victor Petrescu, Iancu Văcărescu, București, 2002; Victor Petrescu, Poeții Văcărești, Târgoviște, 2002; Victor Petrescu, Văcăreștii - o dinastie poetică, Târgoviște, 2003. S. C.
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
2009); cărți de autor: Istorie și practici discursive În România „democrației populare” (2003), distinsă cu premiul „N. Bălcescu” al Academiei Române (2005); Pe urmele lui Marx. Studii despre comunism și consecințele sale (2005); Mănuși albe, mănuși negre. Cultul eroilor În vremea dinastiei Hohenzollern (2007); domenii de interes: istoria istoriografiei, istorie culturală, istorie recentă. Gabriel Moisa: conferențiar universitar doctor În cadrul Departamentului de Istorie al Facultății de Istorie, Geografie și Relații Internaționale, Universitatea din Oradea și muzeograf la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, Secția
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
Pentru istoria României moderne, „venirea” dinastiei de Hohenzollern la Tron și constituirea Regatului s-au Înscris Între momentele de semnificații Înalte. Din cauza, Însă, deselor și dramaticelor „schimbări de vremuri și de oameni”, mai ales pe timpul secolului XX, Înfăptuirile naționale de la 1866 și 1881 nu au prea
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Xenopol”, Iași, XV, 1978, p. 456-463; v. și Vasile Russu, Studii de istorie modernă, ed. Gh. Cliveti și Silviu Claudiu Mihai, Bacău, 2008, p. 583-596. </ref> și de instalarea „prințului străin” pe tronul României, prinț descendent din ramura cadetă a dinastiei Prusiei. Momentul 1866, ce a urmat unui lanț de izbânzi interne și externe ale domniei lui Alexandru Ioan Cuza, a putut fi privit ca o abatere de la cursul firesc al realităților românești. El a fost considerat, din perspectiva consecințelor ce
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
a secolului al XIX-lea - Începutul secolului al XX-lea. Tema 4, care este dedicată instituirii monarhiei constituționale În România, pornește de la abdicarea forțată de la putere a lui Al. I Cuza și urmează cu instituirea pe tronul României a unei dinastii străine, menționându-se succint diverse aspecte ale polemicilor din societate pe marginea acestor evenimente, inclusiv și revolta de la Iași. Autorii oferă elevilor atât În textul de bază, cât și În extrasele din documente, studiul de caz și sarcinile didactice, posibilitatea
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
Iași. Autorii oferă elevilor atât În textul de bază, cât și În extrasele din documente, studiul de caz și sarcinile didactice, posibilitatea de a Înțelege și compara prerogativele domnitorului stipulate În Constituția României din 1866. Totodată, În contextul abordării Începutului dinastiei străine, elevii au posibilitatea să cunoască aspecte din viața privată a familiei domnitorului și ulterior regelui Carol I . Numele, portretul și politica lui Carol I apar și pe următoarele pagini ale manualului atât În contextul abordării unor teme concrete, cum
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
principatelor și formarea statului național român; Studiu de caz. Perfecționarea sistemului politic În România (Lecția 7) și Consolidarea sistemului politic În România (Lecția 8) . Din trei texte doar Lecția 8 abordează perioada guvernării lui Carol I. Deși se abordează Instituirea dinastiei Hohenzollern În România și se menționează faptul că Carol I a fost un sprijinitor al culturii, autorii evidențiază că „În țară noul domnitor nu era acceptat de toți”, fapt care a fost urmat de răscoala grănicerilor și demonstrația de la Iași
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
11 ani de la sosirea lui Carol I În Capitală și depunerea jurământului În calitate de Domnitor al României, independența capătă consacrarea oficială, membrii Guvernului și reprezentanți ai Parlamentului felicitându-l pe Suveran. Astfel, data de 10 mai dobândea o dublă semnificație: instituirea dinastiei străine, În persoana lui Carol I, și proclamarea independenței. În fața Parlamentului, Suveranul declara, la 10 mai 1877, că „România intră În veche sa independență, ca națiune liberă, ca stat de sine stătător, ca membru util, pacificator și civilizator al marii
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
celor puși să aplice legile [...], reprezentanța poporului.” Acest organ reprezentativ, „Duma, cum o numim noi”, urma să fie alcătuit „din reprezentanții tuturor păturilor sociale [...], fiecărui neam să i se respecte susceptibilitățile, dezvoltarea și drepturile sale naționale [...] Sentimentele de iubire față de dinastie, de credința țarului nu se vor altera - țineau să precizeze preventiv autorii programului -, se vor manifesta tot atât de puternic dacă neamurilor din Rusia li se va Îngădui dezvoltarea lor națională, li se vor respecta datinile, obiceiurile și limba lor”. Se mai
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
dar al zeilor. În orice caz, în epoca predinastică (6000-3300 î.Hr.) existau deja numeroase „Case ale Vieții”, care nu erau simple școli de scribi, ci autentice ateliere de înțelepciune. Cel mai lung text sapiențial, Învățătura lui Ptah-hotep, scris în vremea Dinastiei a V-a (Imperiul Vechi, aproximativ pe la 2400 î.Hr., la circa un secol după înălțarea piramidei de la Giseh), a fost transcris de nenumărate ori și folosit ca manual curricular atât pentru „Casele Vieții”, cât și pentru autoeducație moral-politică de-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]