2,292 matches
-
departamentelor, direcțiilor și ale celorlalte compartimente, precum și ale unităților autonome componente se stabilesc prin regulamente aprobate de consiliile de administrație ale celor două societăți. Articolul 35 (1) Conducerea studiourilor teritoriale și a celorlalte unități funcționale autonome este asigurată de comitete directoare proprii, numite de consiliul de administrație al societății respective, în limitele competențelor care le-au fost delegate. ... (2) Dacă studiourile teritoriale au și emisiuni în limbile minorităților naționale, comitetele directoare ale acestora vor cuprinde reprezentanți ai realizatorilor acestor emisiuni. ... Articolul
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110172_a_111501]
-
al Școlii nr. 22? - D-na prof. M.M.: Au fost importante. Școala avea tradiție. Ce am schimbat eu? AM CĂUTAT SĂ FIE MAI FRUMOS! Nu erau mijloace pentru a face așa de multe. Însă, în activitatea mea, cât am fost directoare m-am axat pe conținutul învățării, pe simpozioane, întâlniri cu personalități, sesiuni de comunicări cu elevii, cercuri pedagogice... Nu am fost un director administrativ. Nu aveam cum să repar acoperișul, să construiesc și să văruiesc. Eu pentru a fi un
Am c?utat s? fie mai frumos! () [Corola-publishinghouse/Science/83582_a_84907]
-
cărți. Morfemele omonime care intervin în organizarea aceleiași categorii gramaticale generează neutralizarea unor opoziții categoriale: dezinența -e, de exemplu, în structura substantivelor feminine formate cu sufixul -toare, din câmpul semantic al umanului, caracterizează deopotrivă și singularul și pluralul acestora: învățătoare, directoare, ceea ce duce la neutralizarea opoziției de număr. Opoziția se restabilește prin introducerea altor morfeme; articolul-morfem al determinării dezvoltă, în aceste structuri, o dublă funcție; exprimă sensul de ‘determinare definită’ și precizează sensul de număr al substantivului: ‘singular’ - directoare-a/‘plural
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
feminin (o vulpe/niște vulpi) față de un/niște + e/i: masculin (un frate/niște frați), o/niște + ă/i - feminin (o bancă/niște bănci) față de un/niște + ă/i -masculin (un tată/niște tați); o/niște + e/e - feminin (o directoare/niște directoare) față de un/niște + e/e -neutru (un nume/niște nume). La nivel sintactic, în baza principiului acordului, care guvernează desfășurarea relației de dependență substantiv-adjectiv, substantivul-regent impune adjectivului-determinant propriile categorii gramaticale. Iar, cum la adjectiv opoziția de gen, limitată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vulpe/niște vulpi) față de un/niște + e/i: masculin (un frate/niște frați), o/niște + ă/i - feminin (o bancă/niște bănci) față de un/niște + ă/i -masculin (un tată/niște tați); o/niște + e/e - feminin (o directoare/niște directoare) față de un/niște + e/e -neutru (un nume/niște nume). La nivel sintactic, în baza principiului acordului, care guvernează desfășurarea relației de dependență substantiv-adjectiv, substantivul-regent impune adjectivului-determinant propriile categorii gramaticale. Iar, cum la adjectiv opoziția de gen, limitată la doi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planul expresiei. Se cuprind în această clasă de substantive invariabile: • substantive masculine cu terminația -i, dezinența-Ø, la singular și la plural: arici, ochi, pui, tei; • substantive feminine cu dezinența -e la singular, în structura sufixului de agent -toare: educatoare, dansatoare, directoare etc. Observații: Caracterul invariabil al substantivelor feminine marcate prin trăsătura semantică + uman permite evitarea confuziei cu pluralul substantivelor masculine formate prin varianta masculină a sufixului: -tor: dansatori, directori, educatori. Substantive feminine cu aceeași dezinență dar fără trăsătura semantică + uman formează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Am făcut acum o culegere de cântece românești din Ovcea, la vreo 15 kilometri de Belgrad, o încântare, materialul fiind adunat numai de la bătrâni de peste 80 de ani. După un mare congres la Chicago, unde au fost 3000 de participanți, directoarea Departamentului de Etnomuzicologie din Otawa m-a invitat să lucrez cu românii din Canada, în timp de aproape trei luni culegând peste 300 de piese extraordinare, nepublicate încă. Am făcut cercetări și la aromânii din Bulgaria și Iugoslavia, unde am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ale medicinii românești. În perioada 1946-1949 sunt atestați la Spitalul "Drăghici" și la Spitalul Israelit, la circumscripțiile sanitare din orașul Vaslui următorii medici: Holban Alexandrina, născută în 1890, absolventă a Facultății de Medicină din Iași, medic primar interne, coordonatoarea maternității, directoare adjunctă și directoare a spitalului 1939-1949 la Spitalul Vaslui; Ovanez Ioan, născut în 1906, absolvent al Facultății de Medicină din București în anul 1934, medic primar chirurg la Spitalul Vaslui, director spital 1947-1957; Pasternac Mauriciu, născut în 1904, absolvent al
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
universități (peste 50% dintre absolvenții cu studii superioare sunt absolvente), ele reprezintă o proporție foarte redusă în establishment-ul academic: doar 7% dintre profesorii universitari sunt femei, decanele le numeri pe degete, femei rector nu avem. Sunt foarte puține inspectoare, directoare de licee. În toate ministerele pe poziții de decizie supremă se află bărbați. Legile sunt făcute de bărbați în proporție de 93-95%. Partidele politice preferă femei în umbră și cât mai obediente. Doar 2,7% dintre primării sunt conduse de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
profesoara de desen, proaspătă absolventă de Arte Frumoase, Secția Pictură, debutează strălucit, învățând copiii să exprime artistic ceea ce trăiesc și să se bucure de noul lor limbaj în imagini. După câteva luni începe să lipsească de la școală. Când se reîntoarce, directoarea adjunctă, M.G. îi spune: „M-ai dezamăgit enorm față de felul în care ai început. De ce ai lipsit? Mă obligi să te sancționez.” „Doamnă, m-am simțit tare rău și nu am putut să ajung la școală.” „Înțeleg, dar trebuia să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
chiar dincolo de cuvinte (care și ele ne pot limita). Nu mult după aceea am auzit că Dinu Pillat ar fi fost scos de la Institut pe motiv că era credincios și am sperat, în zadar, să nu fie adevărat. Măcar fiindcă directoarea Institutului era (și este) o credincioasă. După aceea am aflat că Dinu Pillat nu a fost dat afară; că a fost „vărsat” (împreună cu alți colegi înlăturați din cercetare) la Muzeul de Istorie a Literaturii, unde Al. Oprea a refuzat să
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
avea să se numere și Școala de fete nr.1 din suburbia Tătărași a capitalei moldave. Dăscălița inimoasă care s-a zbătut cu toată ființa ei pentru deschiderea acestei instituții de Învățământ primar se numea Aspazia Bălăceanu, prima Învățătoare și directoare a școlii. Chiar dacă data Înființării acestei școli este nesigură, Într-un raport Înaintat la februarie 1870 minstrului Instrucțiunii Publice de către vrednica institutoare, aceasta vorbește despre școala Înființată de subscrisa la 27 august 1864 (...) În casa părintească, unde am conduso aproape
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
pentru Începerea lucrărilor. În sfârșit, la 20 septembrie 1886, Școala de Fete nr. 1 era găzduită de un local refăcut aproape În totalitate, cu șapte odăi, dintre care, trei pentru sălile de clasă, una pentru cancelarie și alte trei pentru directoare. Dar situația școlilor primare din acea vreme nu era deloc una mulțumitoare, ceea ce va conduce la apariția unei legi speciale care să remedieze această situație - Legea pentru Înființarea de edificii și construcții publice. De altfel, nevoia stringentă de construire a
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
o națiune a cărei inimă este mult mai civilizată decât a multor altele. Începând din 27 septembrie 1892, În această suburbie a Iașului se Înființează o nouă instituție de Învățământ, cunoscută ca Școala nr. 2 din Tătărași, a cărei primă directoare se numea Elena Manoliu, vechea instituție numindu-se Școala primară de fete nr. 1 Tătărași. Dar, din anul 1900, aceasta Își va schimba numele În Școala primară de fete Hatmanul Nicoară Tătărași, pentru ca din 7 februarie 1905 să devină Școala
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
și Încă două Încăperi, În cancelarie fiind adăpostită zestrea și arhivele școlii, În vreme ce 54 mobilierul era dus În podul școlii și În barăci. În ianuarie 1917, recruții români predau Încăperile școlii În stare bună armatelor ruse, care Însă, după mărturiile directoarei, au distrus localul cu desăvârșire. Desigur că procesul de Învățământ ieșean a suferit și el la fel de mult, În condițiile În care o parte a cadrelor didactice au fost mobilizate pe front, altele rămânând pe loc, dar În serviciul militar. Rechiziționarea
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
introduce lumina electrică În clădirile Școlii de fete nr. 5 Hatmanul Nicoară, iar printr-o circulară a revizoratului școlar se Înființează un muzeu de științe naturale, instituția fiind Înzestrată și cu un război de țesut covoare. Tot acum, prin grija directoarei, instituția va primi de la Școala Normală de băieți Vasile Lupu - Iași pomi și viță de vie, cu costuri rezonabile, plantele fiind sădite În grădina școlii. Mai târziu, prin 1935, se Întreprind lucrări ample de reparații, fiind Înlocuit chiar și gardul
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Basarabiei cu țara. A Încetat din viață În 1933 și a fost Înmormântat la Cimitirul din Chișinău. Elena Alistar Renașterea națională a Basarabiei după un secol de opresiune slavă a cunoscut personalități luminoase și devotate idealului național cum a fost directoarea Școlii Eparhiale de Fete din Chișinău. În activitatea sa pedagogică, Elena Alistar s-a afirmat ca o bună româncă, educatoare talentată, cu deosebită pregătire pedagogică și putere de muncă. Elena Alistar s-a născut În localitatea Vaisal, județul Ismail, În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Participă cu devotament la mișcările Unioniste și este aleasă deputat În Sfatul Țării din prima legislatură, activând În Comisia I-a de Redactare și În Comisia Școlară. La 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu România și este numită directoare a Școlii Eparhiale de fete din Chișinău, unde rămâne În aceeași calitate de directoare până la pensionare (1918- 1938ă. Școala Eparhială dăinuie În istoria Basarabiei ca prima și cea mai Însemnată instituție ce a stat la baza Renașterii Naționale, prin formarea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
prima legislatură, activând În Comisia I-a de Redactare și În Comisia Școlară. La 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu România și este numită directoare a Școlii Eparhiale de fete din Chișinău, unde rămâne În aceeași calitate de directoare până la pensionare (1918- 1938ă. Școala Eparhială dăinuie În istoria Basarabiei ca prima și cea mai Însemnată instituție ce a stat la baza Renașterii Naționale, prin formarea În Basarabia a primului eșalon de intelectuali În limba română și conștiința națională. Înființată
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
limba română În Basarabia se datorește Elenei Alistar, profesorul și pedagogul care avea și calitatea de membră cu drept de decizie În Comisia Școlară din cadrul Ministerului de Instrucție al Basarabiei. Eficiența deciziei era garantată de calitățile pedagogice și intelectuale ale directoarei depre care se spune În observațiile contemporanității ”Profesoară model Înzestrată cu o vastă cultură, cu o formidabilă experiență pedagogică, metodologică și o frumoasă prestanță morală”. Insistența directoarei ca elevele să vorbească În limba română nu se datora disprețului față de limba
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Instrucție al Basarabiei. Eficiența deciziei era garantată de calitățile pedagogice și intelectuale ale directoarei depre care se spune În observațiile contemporanității ”Profesoară model Înzestrată cu o vastă cultură, cu o formidabilă experiență pedagogică, metodologică și o frumoasă prestanță morală”. Insistența directoarei ca elevele să vorbească În limba română nu se datora disprețului față de limba rusă, ci pentru a stăvili desconsiderarea limbii române cultivată și impusă În cei peste 100 de ani de stăpânire rusească asupra Basarabiei. Succesul obținut În privința folosirii limbii
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ci pentru a stăvili desconsiderarea limbii române cultivată și impusă În cei peste 100 de ani de stăpânire rusească asupra Basarabiei. Succesul obținut În privința folosirii limbii materne de către elevele școlii s-a datorat perseverenței Înțelegerii, dar și spiritului autoritar al directoarei. Ea a fost ca o adevărată mamă pentru elevele sale. Un exemplu edificator: la terminarea școlii se organiza un bal al absolventelor patronat de Întreg corpul didactic, bal la care erau invitați absolvenții Seminarului Teologic ce urmau săși aleagă o
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Subordonarea Școlii Eparhiale concomitent Ministerului Instrucțiunii, Arhiepiscopiei Chișinăului și Sfântului Sinod provocau frecvent indicații contradictorii celor emise de Directoratul de Instrucție Publică din Basarabia, condus de profesorul Ș. Ciobanu, eminent cadru didactic și personalitate În Sfatul Țării. Devotată idealului național, directoarea a fost o prezență activă În diferite acțiuni și manifestări dedicate progresului social. Încă din anul 1917, Întorcându-se de la studiile de la Iași, Elena Alistar susține la Congresul Învățătorilor Moldoveni introducerea În școlile moldovenești de manuale În limba română. O
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
social. Încă din anul 1917, Întorcându-se de la studiile de la Iași, Elena Alistar susține la Congresul Învățătorilor Moldoveni introducerea În școlile moldovenești de manuale În limba română. O activitate meritorie a desfășurat la ”Liga culrurală a femeilor moldovene”, În cadrul căreia directoarea prezintă conferințe privind metodologia și tematica discuțiilor și conferințelor adaptate mediului rural și celui orășenesc. Au existat și momente de asperități, de critici În chestiunea orientării Învățământului desfășurat concomitent pentru Învățământul liceal și cel de pregătire a cadrelor de Învățători
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
cimitirul Bellu din București În cavoul rudelor sale din familia Isanos. Trecerea În neființă a celei ce a fost o luptătoare, apostol a neamului, mentor a 20 promoții de eparhialiste, a Îndurerat pe toți cei care au cunoscut-o. Amintirea directoarei Elena Alistar a palpitat mereu În inimile fostelor eleve refugiate În țară ca și a celor rămase pe pământul Basarabiei. În fiecare an În ziua de 21 mai de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, la Biserica Precupeții Noi din București
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]